45 matches
-
sensul libertății și al receptivității, al acceptării provocărilor mediului înconjurător, stimulându-i să pună întrebări, îi deteermină astfel să gândească divergent, iar culturile, orientate asupra procesului creativ și nu asupra produsului, sunt acelea care produc personalități creative. II .3. Factori frenatori. Blocajele / barierele creativității Factorii stimulativi ai creativității pot deveni blocaje nespecifice prin absența unei variabile stimulative sau prezența opusului acesteia. Blocajele specifice se repartizeză în două mari categorii: blocajele cognitive și de personalitate. Blocajele interne ale creativității sunt: A. Cognitive
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
teama de eșec; - teama de ridicol; - teama de dezaprobare socială; - teama de șefi, de subalterni, de colegi; - incapacitatea asumării eșecului intelectual. (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 159-160) Noile abordări interacționiste ale creativității propun o abordare globală, unitară și dinamică a factorilor frenatori, complexele personale devenind o altă cale de abordare a acestora. Barierele personale în raporturile umane (Mihaela Roco, 2001, pp. 101-103): 1. Bariere legate de contextul sociocultural- se referă la codițiile în care un individ trăiește într-un tip de societate
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
oferă condițiile cele mai propice de apariție, escaladare și soluționare a conflictelor. Dat fiind însă faptul că pănă la un anumit punct conflictele se asociază cu efecte pozitive, favorabile bunului mers al activităților organizaționale, iar dincolo de acest punct cu efecte frenatoare, distructive, devastatoare și chiar mortale pentru organizații și membrii ei, apare cu mare stringență necesitatea managementului lor. Organizațiile, prin conducătorii lor, trebuie să propună modalități de suscitare și chiar de întreținere/perpetuare a unor conflicte, dar și modalități de ameliorare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
creșterii și diviziunii celulare (proliferarea celulară). Aceste gene au fost numite PROTOONCOGENE. Cât timp protooncogenele funcționează normal, celula eucariotă se divide normal, în conformitate cu rigorile programului său genetic. Dereglarea activității acestor gene, ca urmare a mutației sau a acțiunii altor factori frenatori, ca de exemplu, prezența în apropierea sa, prin inserție provirală sau prin translocație cromozomală, a unui promotor proviral sau de altă natură, dar care este mult mai puternic, mult mai eficient, adică mult mai activ în transcriere, comparativ cu propriul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
efectului dominant negativ al mutației genei p53 asupra alelei sale normale. Astfel, celulele în care s-a produs mutația genei p53 devin avantajate selectiv pentru proliferarea celulară anarhică, ceea ce conduce la progresie tumorală. Astfel, efectul de blocare a complexelor moleculare frenatoare ale parcurgerii etapelor ciclului celular este anulat și proliferarea celulară este nestăvilită. Proteina mutantă P53 dobândește un potențial transformant remarcabil. Mutațiile genei p53 sunt reprezentate de substituții de baze în special în codonii 143, 175 și 275 și produc substituții
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și clauza) de natură organică și funcțională. Toate acestea s-au manifestat atât pe intelect normal cât și pe fondul întârzierii mentale de diverse grade. În rândul preșcolarilor s-au manifestat și cazuri de alalie (audimutitate) senzorială sau motorie, fenomen frenator pentru dezvoltarea intelectuală, care potențează și organizează elementele incipiente ale debilității mintale în diverse grade, dacă nu se intervine la timp optim (3 4 ani) pentru reeducare. Repartiția pe grupe de vârstă și sexe a cazurilor cu tulburări de limbaj
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
recomandată terapia anticomițială profilactică cu Depakine 500 mg la interval de 12 ore, pe o perioadă de 3-6 luni postoperator. Terapia specifică a) Tratamentul Prolactinoamelor trebuie început cu agoniști dopaminergici (bromocriptina, dostinex) chiar în cazul macroadenoamelor. Având nu numai acțiune frenatoare asupra hipersecreției de prolactină ci și un puternic efect citostatic, acești derivați pot duce la reducerea în volum a tumorii într-un interval de 1-3 luni cu ameliorarea semnificativă a tabloului clinic și dispariția sindromului oftalmologic. Condiția este administrarea continuă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu care se confruntă la acest moment școala românească. De asemenea, considerăm esențială înțelegerea mecanismelor psihologice care intervin în plan individual și organizațional în ceea ce privește promovarea schimbării în educație și care, la un anumit moment, se pot transforma în adevărate forțe frenatoare în acest proces. Din acest motiv, diagnosticarea corectă a rezistențelor față de schimbare, precum și a cauzelor acestora, reprezintă, în opinia noastră, un prim pas în planificarea riguroasă a schimbării în educație. Argumentând importanța promovării unui demers formativ la nivelul organizației școlare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care l-am putea defini ca o acțiune de transformare intenționată, sistematică, cantitativă, dar mai ales calitativă a experiențelor din plan cognitiv, afectiv și acțional. Ne lovim în acest punct de două posibile câmpuri de acțiune: unul care vizează forțele frenatoare, de rezistență la schimbare, și un câmp al forțelor care impun sau stimulează producerea schimbărilor. În realitate, cele două câmpuri au o acțiune complementară, nici unul nemanifestându-se în chip absolut. Procesul schimbării în educație își propune să analizeze potențialele modificări
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
aspect remarcat de mult timp de către sociologi faptul că sistemul de învățământ nu funcționează numai după logica socialului, ci își urmează și propria logică, ceea ce-i conferă o oarecare autonomie. De cele mai multe ori ea se face vinovată de comportamentele inerțiale, frenatoare ce se perpetuează la nivelul școlii. Acesta reprezintă, în opinia noastră, un argument esențial pentru orice tentativă de reformă la nivel educațional care trebuie să țină seama că, deși trebuie să răspundă solicitărilor externe, școala tinde uneori să conserve vechi
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
școlar va trebui să conștientizeze, mai mult decât orice alt manager, faptul că în actul comunicării intervin o serie de factori, de variabile cognitive, afective sau contextuale care se pot constitui în adevărate forțe motrice ale comunicării, sau în forțe frenatoare, de blocaj al acesteia. În ceea ce privește actorii comunicării, J. C. Abric (2002, p. 16) identifică următoarele variabile ce pot influența calitatea comunicării: 1. Variabile psihologice, comunicarea implicând personalitatea fiecărui individ, motivațiile acestuia. Acestea sunt: a) Principiile funcționării psihologice. Autorul pleacă de la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de a măsura/evalua evoluția copilului și de a ne autoevalua prestația didactică. În dorința noastră de a pleda pentru o abordare “creativă a creativității” în cadrul procesului didactic, amintim faptul că nu trebuie omis factorul “blocaj”, aspect privit ca indice frenator sau 18 obstrucționant în calea dezvoltării creativității copilului. Blocajele pot fi de mai multe tipuri: culturale (conformismul, neîncrederea, stereotipia, păstrarea tradiției); metodologice (metode tradiționale, fixitate funcțională, critica prematură, rigiditatea tiparelor, blocarea programelor creative); de ordin psihologic (emoțional: teama de eșec
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurora Maria GĂINESCU, Florentina GENERALU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93134]
-
rolul său. - Lectura previne. Oamenii nu pot trăi fără întrebări filosofice. Filosofia este catalogată de cei mai mulți ca pierdere de vreme. Să te îndeletnicești cu chestionarea lumii, să sapi în tine întrebări aparent fără răspuns, să-ți amâni acțiunile prin această frenatoare îndeletnicire!... Filosofia însă, chiar dacă a cunoscut contestări, nerecunoașteri, ironii din partea simțului comun, nu a murit nicicând. Se manifestă ca un domeniu de sine stătător în academii, dar coboară și în stradă, uneori în forme grotești de tipul hip-hop. Filosofia e
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
21 sau p.27 sunt activați fie de molecule antiproliferative extracelulare cum este TGFβ, fie de proteine intracelulare precum p.53. l Proteinele din familia INK 4, respectiv p.15, p.16, p.18 și p.19, au o acțiune frenatoare limitată: ele nu pot inhiba decât kinazele cdk 4 și cdk 6. Din cele expuse mai înainte am reținut că: a) ciclul celular „se pune în mișcare“ de îndată ce factorii de creștere se fixează pe receptorii tirozinkinazici de pe suprafața celulei; b
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
la debutul operațiunii de reparare a respectivului ADN. Introducerea unui mutant al genei TP53 care elacoză p53 mutantă se însoțește de cuplarea complexelor oligomerice de p53 normale cu proteinele codificate de TP53 mutantă. Respectiva cuplare este urmată de blocarea activității frenatoare a p53 normală și, în final, de transformarea neoplazică a celulei (după Geoffrey M. Casper, op. cit., p. 147). Dovada faptului că gena TP53 este implicată esențial în așa zisa „normalitate celulară“ e că inactivarea ei (uneori de către virusurile oncogene) este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ofere creatorului siguranța că prin reușita sa i se va recunoaște valoarea creației și va fi răsplătit material și moral (dobândind faimă), ceea ce îi va asigura suportul psihic de a continua. Alături de acești factori stimulativi există o sumedenie de factori frenatori pe care societatea NU trebuie să îi ofere ambianței creatorului. În cadrul Capitolului 7 (§7.4; §7.5) se va face referire la aceștia. 4.3.2 Condiții educative Asupra formării ca personalitate creatoare a individului acționează doi factori importanți: familia
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
care condiționează performanța creativă este structura rețelei de comunicare între membrii grupului. La nivelul relațiilor dintre membri, al modului de organizare și funcționare, există o serie de factori care împiedică în mod direct valorificarea potențialului creativ în grup. Între factorii frenatori de ordin organizațional, menționez grupul insuficient (uneori deloc) pregătit pentru a participa la discuții. Membrii nu au sentimentul de apartenență la grup și nu manifestă interes pentru problemele discutate: nu au pregătirea sau competența necesară pentru a participa la discuții
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lor; * aportul studenților la orele practice a crescut constant, ajungând ca fiecare să se implice tot mai mult în activități creative de grup; * faptul că în cadrul orelor de curs studenții au luat la cunoștință de factorii stimulativi și de factorii frenatori ai creativității, de rolul motivației, de fazele procesului creativ, de metode de antrenare a creativității, de importanța creativității în grup, ș.a., s-a dovedit a fi de folos la orele de aplicații - deci în cazuri concrete de manifestare a creativității
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pentru aceasta se pot folosi mai multe metode, cum ar fi brainstorming-ul, brainwriting-ul etc.). 2. Liderul grupului trasează o linie în mijlocul foliei de flip-chart, distribuind forțele identificate deasupra acesteia (dacă este vorba despre cele dinamizatoare) ori dedesubt (privind forțele frenatoare). Se vor lua în considerare, de asemenea, puterea diferită a acestor forțe, impactul pe care îl pot avea asupra situației. Figura 6. Diagrama analizei câmpurilor de forță 3. Diagrama astfel construită va fi folosită pentru a obține cât mai multe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
6. Diagrama analizei câmpurilor de forță 3. Diagrama astfel construită va fi folosită pentru a obține cât mai multe combinații posibile, mutând linia de centru în direcțiile dorite; în acest mod se vor urmări pozitivarea forțelor dinamizatoare și diminuarea celor frenatoare. 4.1.9. Diagrama Venntc "4.1.9. Diagrama Venn" Diagrama propusă de John Venn reprezintă un silogism vizual; autorul a utilizat două sau mai multe cercuri care se intersectează pentru a compara sau evidenția contrastele dintre anumite seturi de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]