45 matches
-
prin contracție se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efort; dacă fibrele se scurtează pe baza intrării în acțiune a mușchilor agoniști (motori), forța dinamică este de tip învingere (regim miometric); dacă fibrele se alungesc, intrînd în acțiune mușchii antagoniști ("frenatori"), forța dinamică este de tip "cedare" (regim pliometric). c) Forța mixtă, combinată, cînd pentru învingerea "rezistenței" se întîlnesc contracțiile dinamice cu cele statice, alternînd într-o ordine diferențiată în raport de natura actelor sau acțiunilor motrice. * După capacitatea de efort
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
receptor; - evaluarea subiectivă a sursei informaționale, personalitatea (credibilitatea), și mai puțin pe cea a mesajului; - percepții diferite asupra mesajului; - distorsiuni semantice (simple deficiențe lingvistice ale mesajului); - perturbări ale canalului de transmitere (blocaje fizico-spațiale); - nivelurile ierarhice se pot transforma în factori frenatori sau distorsionanți ai mesajelor mai ales atunci când apar intermediari în actul de comunicare; - aria de control a liderilor, cadru didactic sau elevi investiți cu funcții formale; - poziția în diverse ierarhii obiective sau subiective a elevilor. O bună cunoaștere a acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
bucuros savoarea oarb a prezentului. Dup Ralea ca și dup Janet, psihologia uman e compus din trei termeni. Nu din doi ca cea animal, în sensul c, între percepție și act, apare un element care se manifest ca un factor frenator. Acest factor oprește impetuozitatea acțiunii, o cântrește, o cenzureaz și apoi o oprește definitiv ori ii îngduie s se exercite. Gânditorul român considera c orice act psihic uman, chiar complet inferior e un act psihic suspendat: realizarea lui e totdeauna
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de a măsura/evalua evoluția copilului și de a ne autoevalua prestația didactică. În dorința noastră de a pleda pentru o abordare “creativă a creativității” în cadrul procesului didactic, amintim faptul că nu trebuie omis factorul “blocaj”, aspect privit ca indice frenator sau 18 obstrucționant în calea dezvoltării creativității copilului. Blocajele pot fi de mai multe tipuri: culturale (conformismul, neîncrederea, stereotipia, păstrarea tradiției); metodologice (metode tradiționale, fixitate funcțională, critica prematură, rigiditatea tiparelor, blocarea programelor creative); de ordin psihologic (emoțional: teama de eșec
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurora Maria GĂINESCU, Florentina GENERALU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93134]
-
21 sau p.27 sunt activați fie de molecule antiproliferative extracelulare cum este TGFβ, fie de proteine intracelulare precum p.53. l Proteinele din familia INK 4, respectiv p.15, p.16, p.18 și p.19, au o acțiune frenatoare limitată: ele nu pot inhiba decât kinazele cdk 4 și cdk 6. Din cele expuse mai înainte am reținut că: a) ciclul celular „se pune în mișcare“ de îndată ce factorii de creștere se fixează pe receptorii tirozinkinazici de pe suprafața celulei; b
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
la debutul operațiunii de reparare a respectivului ADN. Introducerea unui mutant al genei TP53 care elacoză p53 mutantă se însoțește de cuplarea complexelor oligomerice de p53 normale cu proteinele codificate de TP53 mutantă. Respectiva cuplare este urmată de blocarea activității frenatoare a p53 normală și, în final, de transformarea neoplazică a celulei (după Geoffrey M. Casper, op. cit., p. 147). Dovada faptului că gena TP53 este implicată esențial în așa zisa „normalitate celulară“ e că inactivarea ei (uneori de către virusurile oncogene) este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cu care se confruntă la acest moment școala românească. De asemenea, considerăm esențială înțelegerea mecanismelor psihologice care intervin în plan individual și organizațional în ceea ce privește promovarea schimbării în educație și care, la un anumit moment, se pot transforma în adevărate forțe frenatoare în acest proces. Din acest motiv, diagnosticarea corectă a rezistențelor față de schimbare, precum și a cauzelor acestora, reprezintă, în opinia noastră, un prim pas în planificarea riguroasă a schimbării în educație. Argumentând importanța promovării unui demers formativ la nivelul organizației școlare
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care l-am putea defini ca o acțiune de transformare intenționată, sistematică, cantitativă, dar mai ales calitativă a experiențelor din plan cognitiv, afectiv și acțional. Ne lovim în acest punct de două posibile câmpuri de acțiune: unul care vizează forțele frenatoare, de rezistență la schimbare, și un câmp al forțelor care impun sau stimulează producerea schimbărilor. În realitate, cele două câmpuri au o acțiune complementară, nici unul nemanifestându-se în chip absolut. Procesul schimbării în educație își propune să analizeze potențialele modificări
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
aspect remarcat de mult timp de către sociologi faptul că sistemul de învățământ nu funcționează numai după logica socialului, ci își urmează și propria logică, ceea ce-i conferă o oarecare autonomie. De cele mai multe ori ea se face vinovată de comportamentele inerțiale, frenatoare ce se perpetuează la nivelul școlii. Acesta reprezintă, în opinia noastră, un argument esențial pentru orice tentativă de reformă la nivel educațional care trebuie să țină seama că, deși trebuie să răspundă solicitărilor externe, școala tinde uneori să conserve vechi
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
școlar va trebui să conștientizeze, mai mult decât orice alt manager, faptul că în actul comunicării intervin o serie de factori, de variabile cognitive, afective sau contextuale care se pot constitui în adevărate forțe motrice ale comunicării, sau în forțe frenatoare, de blocaj al acesteia. În ceea ce privește actorii comunicării, J. C. Abric (2002, p. 16) identifică următoarele variabile ce pot influența calitatea comunicării: 1. Variabile psihologice, comunicarea implicând personalitatea fiecărui individ, motivațiile acestuia. Acestea sunt: a) Principiile funcționării psihologice. Autorul pleacă de la
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
premierului, s-au pus bazele României moderne. N-aș spune că Partidul Conservator, existent și el dinainte dar oficial înființat în 1880, n-a îndeplinit în acest joc politic democratic nici un rol. A îndeplinit, chiar în opoziție fiind, prin tendințele frenatoare, care mai temperau elanurile prea pripite ale liberalilor, legislative sau executive. E, să recunoaștem, un rol politic foarte important. Dar funcțiunea esențială a exercitat-o, fără îndoială, Partidul Liberal de sub conducerea autoritara (de aici și apelativul "vizirul") a lui Ion
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
cazul în care chisturile nu se reduc sau cresc în dimensiune, asociat cu dureri abdominale sau complicat prin torsiune, se recurge la tratamentul chirurgical. Tratament cu estroprogestative cu un efect semnificativ în dispariția chisturilor preexistente. Se ia în considerare tratamentul frenator la chisturi, dar nu se justifică întotdeauna. Totuși, trebuie menționat rolul preventiv dacă chistul nu a dispărut în câteva săptămâni. Tumorile ovariene organice benigne sunt în proporție de 70% de origine germinală (dermoid, , iar 30% de origine epitelială, mai frecvente
Revista Medicală Română by Aboayesh Said () [Corola-journal/Journalistic/92292_a_92787]
-
program estetic de la finele veacului al XIX-lea și Începutul secolului XX: negativitate, cult violent al inovației, spirit rafinat și „corupt”, devitalizare, exacerbare a formei 1. Stilistic, se Înregistrează pe această filieră ceva paradoxal: o nostalgie a clasicului. Un neoclasicism „frenator”, oarecum compensatoriu pentru excesele modernității, coexistă, Într-unul și același autor, Într-una și aceeași operă, cu forme de o modernitate radicală, devastatoare. Recuperarea mitologiei greco-latine pe toate meridianele „noului stil” poate să surprindă un ochi neavizat. Nu vom face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
optime; valorificarea psihologică deplină a corelației profesor-elev la nivelul tuturor conținuturilor educației. (S. Cristea, 2000, pp. 68-69) În cadrul învățământului românesc, deși creativitatea este dezbătută din punct de vedere teortic și practic, apar unele probleme de ordin organizatoric care devin factori frenatori în dezvoltarea creativității: - timpul limitat alocat unor discipline; - existența unor programe încărcate;modalitatea de examinare cu caracter preponderent teoretic; - tematica disciplinelor are un caracter unidisciplinar. Pentru dezvoltarea creativității copiilor, ar fi util ca aceștia să fie încurajați permanent; temele abordate
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
sensul libertății și al receptivității, al acceptării provocărilor mediului înconjurător, stimulându-i să pună întrebări, îi deteermină astfel să gândească divergent, iar culturile, orientate asupra procesului creativ și nu asupra produsului, sunt acelea care produc personalități creative. II .3. Factori frenatori. Blocajele / barierele creativității Factorii stimulativi ai creativității pot deveni blocaje nespecifice prin absența unei variabile stimulative sau prezența opusului acesteia. Blocajele specifice se repartizeză în două mari categorii: blocajele cognitive și de personalitate. Blocajele interne ale creativității sunt: A. Cognitive
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
teama de eșec; - teama de ridicol; - teama de dezaprobare socială; - teama de șefi, de subalterni, de colegi; - incapacitatea asumării eșecului intelectual. (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 159-160) Noile abordări interacționiste ale creativității propun o abordare globală, unitară și dinamică a factorilor frenatori, complexele personale devenind o altă cale de abordare a acestora. Barierele personale în raporturile umane (Mihaela Roco, 2001, pp. 101-103): 1. Bariere legate de contextul sociocultural- se referă la codițiile în care un individ trăiește într-un tip de societate
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
la culcare. 7.2. SINDROMUL HIPERFOLICULINIC Sindromul hiperfoliculinic este o discrinie ovariană, în care secreția de hormoni estrogeni este mult crescută peste normal, când se indică ceaiuri din punct de vedere terapeutic: Rubus idaeus (muguri de zmeură). Au o acțiune frenatoare asupra lobului anterior al hipofizei și reglează secreția endocrină a ovarelor. Se bea două căni pe zi dintro infuzie sau decoct din muguri cu o lingură la o cană. Folium Urticae (frunze de urzică). Se bea 2-3 căni pe zi
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
al corpului. Acest centru general nu reprezintă întotdeauna un punct material din interiorul corpului, ci el se poate afla în afara limitelor lui. Asupra corpului omenesc, forța de greutate acționează permanent, însă în funcție de o serie de condiții, această acțiune este favorizantă, frenatoare sau neutră (Albu, 1971, p.84). 2. Forța de rezistență a mediului Mărimea acestei forțe depinde de suprafața pe care corpul o opune mediului, de densitatea mediului, precum și de viteza mișcării. Spre exemplu, cu cât corpul va avea o viteză
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și clauza) de natură organică și funcțională. Toate acestea s-au manifestat atât pe intelect normal cât și pe fondul întârzierii mentale de diverse grade. În rândul preșcolarilor s-au manifestat și cazuri de alalie (audimutitate) senzorială sau motorie, fenomen frenator pentru dezvoltarea intelectuală, care potențează și organizează elementele incipiente ale debilității mintale în diverse grade, dacă nu se intervine la timp optim (3 4 ani) pentru reeducare. Repartiția pe grupe de vârstă și sexe a cazurilor cu tulburări de limbaj
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
poți bloca într-o sărăcie care îți ține măinile legate. Te poți bloca într-o imposibilitate de a-ți vinde produsul, ce știi tu mai bine să faci, să scrii, de exemplu. Ca să ieși din acest imens conglomerat de cauze frenatoare, ai nevoie de o întălnire excepțională. Îngerii sunt personaje care mijlocesc marile întălniri, cele care vor opera mutații ontologice. Sunt, cum explica Andrei Pleșu, ființe ale intervalului. Îngerii nimicitori au ca instrumente de lucru minciuna, negarea a ceea ce este, sau
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]