81 matches
-
și-a schimbat opinia influențat lui Goethe. Secolul al XIX-lea a continuat tradiția secolelor precedente, remarcabile fiind desenele lui Doumier, corelate și ele cu sfera politicului, dar acum perspectiva se schimbă. Doctorul Gall (1758-1828Ă propune o nouă disciplină științifică: frenologia. Controlul sufletului nemaifiind realizat de inimă, ci de creier în ansamblul său - nu doar de glanda pineală, invocată de Descartes -, constituția creierului concentrează virtuțile, în diverse locuri ale sale, care devin mai sau mai puțin proeminente. Faptul s-ar repercuta
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
craniului provocând o „bosă”, o „umflătură” la nivelul acelei părți din craniu. Astfel, există o „bosă” pentru „literatură”, una pentru „comerț”, lipsa exercitării funcției sau diminuarea ei determinând „înfundarea”, turtirea craniului în locul corespunzător din creier. Această pseudoștiință s-a numit „frenologie”, iar metoda utilizată, cranioscopie (din grecescul phren = „inteligență”, logos = „știință”Ă. Concomitent cu evidențierea inteligenței și aptitudinilor necesare unei meserii, referitorare la frenologia pretindea că poate descifra prin cranioscopie și caracterele umane. Frenologia a stat la originea tezelor lui Cesare
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
funcției sau diminuarea ei determinând „înfundarea”, turtirea craniului în locul corespunzător din creier. Această pseudoștiință s-a numit „frenologie”, iar metoda utilizată, cranioscopie (din grecescul phren = „inteligență”, logos = „știință”Ă. Concomitent cu evidențierea inteligenței și aptitudinilor necesare unei meserii, referitorare la frenologia pretindea că poate descifra prin cranioscopie și caracterele umane. Frenologia a stat la originea tezelor lui Cesare Lombroso (1835-1900Ă, medic și criminolog italian, refritoare la criminalul înnăscut. În această situație, după Lombroso, criminalul nu mai era atât de vinovat pe cât
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din creier. Această pseudoștiință s-a numit „frenologie”, iar metoda utilizată, cranioscopie (din grecescul phren = „inteligență”, logos = „știință”Ă. Concomitent cu evidențierea inteligenței și aptitudinilor necesare unei meserii, referitorare la frenologia pretindea că poate descifra prin cranioscopie și caracterele umane. Frenologia a stat la originea tezelor lui Cesare Lombroso (1835-1900Ă, medic și criminolog italian, refritoare la criminalul înnăscut. În această situație, după Lombroso, criminalul nu mai era atât de vinovat pe cât era de bolnav încă de la naștere. Aceasta pentru că în comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dintre tulburările de personalitate și cele psihotice. Ambele fuseseră până nu demult invocate în vederea exonerării de răspundere a autorilor diferitelor acte antisociale. Între 1824 și 1827, medicul danez CARL OTTO, cunoscător al condițiilor de detenție din închisori și adept al frenologiei, a propus utilizarea examinărilor de factură frenologică pentru diagnosticarea bolnavilor mintali ce urmau să fie supuși unor expertize judiciare. Tot de inspirație frenologică este și o surprinzător de modernă descriere a caracterului psihopatic. Acesta este dominat de incapacitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tirania omului asupra naturii; aceste abuzuri îi poluau mâncarea... Chiar și insectele trebuiau apărate - au fost prea mult neglijate și o societate pentru protecția viermilor, limacșilor și țânțarilor trebuia înființată fără întârziere. Odată cu acestea au apărut adepții homeopatiei, hidropatiei, mesmerismului, frenologiei și teoriile lor minunate despre miracole creștine! Alții criticau anumite profesii, precum cea de avocat, comerciant, industriaș, cleric sau cercetător. Alții atacau instituția căsătoriei ca origine a relelor sociale. Alții se dedicau credinței și adunărilor pentru slujbe religioase publice; iar
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sau negre), unele mișcări, cum ar fi cea a integrării în absolut, ilustrează poate cel mai bine tipul de psihologie pe care îl avem în vedere. Aici intră ceea ce, cu mulți ani în urmă (1936), Allport numea „mahalalele” psihologiei (chiromanția, frenologia, astrologia etc.), care permit înflorirea superstiției, a șarlataniei. Se mizează pe credulitatea oamenilor, pe lipsa lor de informare, pe nevoia resimțită acut de unii oameni de a-și rezolva problemele indiferent de mijloace. Oricât m-aș strădui, acestui tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
să evalueze personalitatea celorlalți în funcție de figura lor, considerînd, de exemplu, o persoană cu fruntea înaltă ca fiind inteligentă, una cu buzele subțiri ca fiind conștiincioasă, una cu ochii apropiați ca fiind mai puțin inteligentă etc. Pe baza explicațiilor date de frenologie, s-a dezvoltat în criminalistică teoria celebră a lui Cesare Lombroso, care spunea că poți recunoaște infractorii după urechile clăpăuge, fruntea teșită, nasul borcănat, ochii ieșiți din orbite și apropiați etc. Expresiile faciale transmit înțelesuri variate: dezgust, fericire, interes, supărare
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
La Bruyère reia tema studiului și clasificării caracteriologice a lui Teofrast, pe care o dezvoltă și o actualizează În concordanță cu moravurile epocii sale. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul secolului al XIX-lea, F.J. Gall lansează teoria frenologiei, conform căreia indivizii se pot clasifica tipologic după forma capului ce are rolul de indicator al unor trăsături psihologice. Ideea va stărui, fiind dezvoltată de C. Lombroso la Începutul secolului XX. Teoria se baza pe observarea structurilor anatomice craniocerebrale, inaugurând
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și În antropologie și filosofie. În filosofie, cea mai mare influență a avut-o asupra lui Hegel și Maine de Biran. Pentru a-și demonstra tezele, Hegel a recurs la teoriile lui Galll, În lucrarea sa Fenomenologia spiritului, apelând la frenologie. Hegel face o conexiune interesantă, plecând de la frenologia lui Gall, Între individul interior pentru sine și corpul extern al acestuia ca expresie exterioară a celui interior. Omul este rezultatul raportului dintre interior și exterior. Se face, În felul acesta, trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai mare influență a avut-o asupra lui Hegel și Maine de Biran. Pentru a-și demonstra tezele, Hegel a recurs la teoriile lui Galll, În lucrarea sa Fenomenologia spiritului, apelând la frenologie. Hegel face o conexiune interesantă, plecând de la frenologia lui Gall, Între individul interior pentru sine și corpul extern al acestuia ca expresie exterioară a celui interior. Omul este rezultatul raportului dintre interior și exterior. Se face, În felul acesta, trecerea de la fizic la moral În Înțelegerea și explicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sine și corpul extern al acestuia ca expresie exterioară a celui interior. Omul este rezultatul raportului dintre interior și exterior. Se face, În felul acesta, trecerea de la fizic la moral În Înțelegerea și explicarea persoanei umane. Aceste idei cuprinse În frenologie vor reprezenta teme de reflecție critică pentru Maine de Biran, Schopenhauer, Bichat, Cabanis, Comte. Secolul al XIX-lea aduce din nou În atenție problema tipurilor umane, după criteriul valorilor culturale pe care le exprimă. În sensul acesta, Nietzsche descrie tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sîntem tentați să considerăm trăsăturile feței drept niște atribute cu care personajul a fost binecuvîntat sau de care nu poate să scape, și să respingem orice presupusă legătură cauzală între înfățișare și personalitate (teorii precum cele ale fizionomiei și ale frenologiei, atît de populare în secolul al XIX-lea, au influențat scriitorii ca Balzac și Dickens). Pe de altă parte, puternice tradiții biologice și culturale asociază înfățișarea cu identitatea și caracterul, despre înfățișare, care se "citește” imediat, crezîndu-se că, într-o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
am expus aci o ipoteză pentru explicarea timpului de activitate și de odihnă; poate că vreun cititor va găsi motiv de a cugeta asupra acestei chestiuni, de a căuta alte motive convingătoare, sau chiar contra-motive. Aplicarea științei expresiei figurii la frenologie Deoarece și frenologia se ocupă cu Înfățișarea capului omenesc, voi mai adăuga aici câteva cuvinte În privința aplicării științei expresiei figurii la aceasta. Frenologia pornește de la punctul de vedere că, În creier, fiecare parte este sediul unei deosebite activități sufletești. Dacă
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
o ipoteză pentru explicarea timpului de activitate și de odihnă; poate că vreun cititor va găsi motiv de a cugeta asupra acestei chestiuni, de a căuta alte motive convingătoare, sau chiar contra-motive. Aplicarea științei expresiei figurii la frenologie Deoarece și frenologia se ocupă cu Înfățișarea capului omenesc, voi mai adăuga aici câteva cuvinte În privința aplicării științei expresiei figurii la aceasta. Frenologia pornește de la punctul de vedere că, În creier, fiecare parte este sediul unei deosebite activități sufletești. Dacă deci, o parte
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
asupra acestei chestiuni, de a căuta alte motive convingătoare, sau chiar contra-motive. Aplicarea științei expresiei figurii la frenologie Deoarece și frenologia se ocupă cu Înfățișarea capului omenesc, voi mai adăuga aici câteva cuvinte În privința aplicării științei expresiei figurii la aceasta. Frenologia pornește de la punctul de vedere că, În creier, fiecare parte este sediul unei deosebite activități sufletești. Dacă deci, o parte este cu deosebire dezvoltată, atunci activitatea respectivă iese În relief Într-un grad mai Înalt. Fără de a stărui mai de
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
vedere că, În creier, fiecare parte este sediul unei deosebite activități sufletești. Dacă deci, o parte este cu deosebire dezvoltată, atunci activitatea respectivă iese În relief Într-un grad mai Înalt. Fără de a stărui mai de aproape asupra chestiunii, dacă frenologia este fondată În tot complexul ei, se poate Însă susține fără altele, că, de fapt, la dispoziții anumite ale creierului se manifestă altă direcție a activității sufletești. Creierul este conformat, la omul normal, În așa fel, Încât nici o activitate sufletească
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
psihologie la Universitatea din Bologna și a primului Laborator italian de psihologie experimentală la Universitatea din Roma, cu puțin timp înaintea celui înființat de Gruber. Totodată, face referință la realizările profesorului Paolo Mantegazza la Florența, recunoscut pentru preocupările sale de frenologie. La această prelegere de psihologie experimentală (a doua, după cum specifică ziarul), se ocupă în special de extensia aplicativă a psihologiei experimentale în domeniul pedologiei. În cuprinsul conferinței se anunță elemente concrete asupra modului de organizare a laboratorului de psihologie experimentală
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
puse pe seama interdependenței funcționale dintre organele de recepție: fierbințeala este considerată rece în raport cu mai fierbintele. Creierul a fost considerat a fi o cameră centrală a pneumei. Această accepțiune asupra psihicului a rezistat până la începutul secolului al XIX-lea, până la întemeierea frenologiei. Până atunci a dominat învățătura lui Erastostratos, în acord cu care activitatea psihică se raportează nu la încăperi, ci la suprafața masei cerebrale. Galenus a mai făcut considerații asupra proprietății lucrurilor reflectate senzorial, asupra mișcării ca dependentă de schimbările de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
inclusiv trăsături de personalitate. Tendința aceasta investigatorie a ajuns, la un anumit moment, la exagerare, la vulgarizarea unor ipoteze inițial valabile ca ipoteze de lucru, din care s-a detașat ulterior o tendință de gândire distinctă cunoscută sub numele de frenologie. Aceștia au fost cei care l-au atacat cel mai mult pe Gall. Un alt cercetător cu numele de Pierre Jean Marie Flourens (1794-1867), fiziolog francez, a atacat aceeași problemă dintr-o altă perspectivă, după care creierul ar fi organul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și de orientare, bulbul este un loc unde-și găsesc localizarea diverse funcții vitale, corpii cvadrigemeni sunt responsabili de vedere, cordonul spinal are funcții conducătoare, etc. Însemnătatea lucrărilor lui Flourens se află nu numai în faptul că a făcut netemeinică frenologia și toate miturile pe care aceasta le-a născut, dar a și deschis o perspectivă obiectivă pozitivă de abordare a suportului organic al activității psihice. VII. CONDIȚIILE TRANSFORMĂRII PSIHOLOGIEI ÎNTR-O ȘTIINȚĂ DE SINE STĂTĂTOARE La sfârșitul secolului al XIX
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
et personnalité: approche critique de la graphologie, Dunod, Paris, 2004. De unde vine expresia „a fi tare la matematică”? Măsura craniului și inteligența În secolul al XIX-lea, ideile medicului german Franz Josef Gall (1758-1828) au făcut furori. Conform acestei teorii, numită „frenologie” (phreno înseamnă „spirit” în limba latină), funcțiile psihologice sunt localizate în creier. O idee remarcabilă, ca principiu! Astfel, neurologul francez Pierre-Paul Broca a prezentat cazul unui om care era incapabil să vorbească (afazie) și al cărui creier s-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
față. Există materie pentru credință așa cum există o materie pentru gîndire. Dacă materialismul nostru nerușinat are nevoie de încurajare ca adăpost sau paradigmă, să ne inspirăm mai degrabă din Changeux decît din Marx, care, în materie de simboluri, are vîrsta frenologiei. Disocierea infrastructură/suprastructură este cel puțin la fel de pertinentă pentru demersul nostru ca teoria localizărilor cerebrale a lui Gall pentru neurobiologia de astăzi. Tentativa noastră are toate datele pentru a trezi antipatia doctorilor în "științe morale", prin faptul că împotrivirile față de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Dar nimeni nu poate ține situația în frâu, așa cum nu poți stăpâni inundațiile. De aceea, Profesorul a părăsit organizația Computatorilor și a pornit cercetarea pe cont propriu. Se pricepe la foarte multe lucruri, e un adevărat geniu. Știe psihologie, biologie, frenologie și multe altele. Și excelează în toate. Mai rar un geniu ca el! Când mă gândesc că am vorbit despre spălare de creier și permutări cu un asemenea om... Mor de rușine! Mi-a făcut-o, ce mai! — Cele mai multe dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
N-aveam nici un chef să mai pierd timpul pe-acolo și să lucrez pentru alții. În plus, nu eram eu omul care să meargă pe un singur plan. Îmi plăcea să mă ocup de mai multe lucruri în același timp: frenologie, acustică, neurofiziologie etc. Le-am spus celor din Sistem că vreau să mă retrag. Nu mă lăsau să plec pentru că știam prea multe. Le era teamă că treceam de partea Simbolatorilor, că n-o să le mai fiu prieten, ci dușman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]