80 matches
-
rândul lor, produc reciproc alte decoruri și alte acțiuni. De aici, una dintre metodele predilecte utilizate în construcția unei situații ar fi un gen de psihanaliză orientată specific situaționist, care, în contrast cu scopurile urmărite de variatele curente ce se ramifică din freudism, ar îndemna pe fiecare participant înscris în această aventură să-și descopere dorințele și atracțiile specifice anumitor ambianțe pentru a le putea îndeplini, proiectând astfel anumite situații care să le dinamizeze preferințele. Cu toate acestea, construirea unei situații nu constă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fântânilor, decriptează nucleele mistice (Sfântul, Rugă, Proorocul, Vid), inventariază imaginarul din linia expresionismului magic ( Peisaj, Câinele pământului, Moara umbrelor, Ielele, Adam). Totodată, în investigarea prozei lui Vinea, eseistul este printre cei dintâi care decelează, alături de influențe de tip romantic, rolul freudismului și al suprarealismului în articularea imageriei onirice. SCRIERI: Ion Vinea, București, 1971; Soare, fântâni, trandafiri...., București, 1972; Inscripții, București, 1981. Traduceri: Hermann Hesse, Peter Camenzind, București, 1975; Prosper Mérimée, Studii asupra artelor din Evul Mediu, pref. Marius Tătaru, București, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
Fundației, pertractează cu un director de cabinet și, decalată cu o jumătate de oră, ședința începe aproape fără asistență; este reprogramată. Au vorbit despre Freud neurologi și psihiatri notorii, dar și H.H. Stahl (Sociologia freudiană), Mircea Vulcănescu (Psihologia maselor și freudismul), Alex. Mironescu (Originea literară a ideilor freudiene în naturalism și simbolism), I. I. Cantacuzino (Perspectiva integratoare a freudismului); s-a remarcat Mircea Eliade, care a interpretat doctrina lui Freud prin monismul veterotestamentar; cucerit, Emil Cioran a revenit să-l asculte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
asistență; este reprogramată. Au vorbit despre Freud neurologi și psihiatri notorii, dar și H.H. Stahl (Sociologia freudiană), Mircea Vulcănescu (Psihologia maselor și freudismul), Alex. Mironescu (Originea literară a ideilor freudiene în naturalism și simbolism), I. I. Cantacuzino (Perspectiva integratoare a freudismului); s-a remarcat Mircea Eliade, care a interpretat doctrina lui Freud prin monismul veterotestamentar; cucerit, Emil Cioran a revenit să-l asculte la una din cele trei reluări. Vorbind despre Chaplin, pentru Eliade memorabil a rămas Mihail Sebastian, care, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Horney și Geza Roheim. Prima a ajuns în SUA ca emigrantă, din Berlin, în anul 1932, ca reprezentantă a tendinței culturaliste germane. Schimbarea de habitat a fost pentru Karen Horney un bun pretext pentru ca, după 15 ani de experiență în freudismul tradițional, să realizeze o desprindere de căutare a unei noi căi spre studiul dereglărilor nevrotice. Fără a subestima însemnătatea mecanismelor sinelui, ea caută noua cale îndreptată spre sfera mediului social, unde locul etiologiei tradiționale a sexualității este luat de cel
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și cele privind munca, activitățile și produsele persoanelor inclusive creative, stilul și valoarea lor (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Autoanaliză (engl. psycho-analysis, fr. psychanalyse) teoria și concepția psihologică a lui Sigmund Freud (1856-1939) cunoscută și sub denumirea de freudism, care a dat naștere unuia dintre principalele curente ale psihologiei contemporane și a avut o largă influență asupra altor științe, precum și asupra literaturii și artei. Spre deosebire de atomismul psihologic, care divizează viața psihică în diferite fenomene și procese psihice, p. a
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Romul Munteanu nu erau însă atît de cărți, cît de idei. De pildă, aici, în cel de-al treilea volum din această serie, în afara unor studii mai ample: cele pliate pe poezia lui Sorescu sau Nichita Stănescu, apoi "Freud și freudismul" ori cel despre J.-P. Sartre, reflecțiile autorului examinau nu o carte, ci o idee. De aici caracterul incitant al dialogului pe care îl întreținea cu lectorul, ca și relativitatea bine temperată a dezbaterii (caracteristică spiritelor care eludează judecățile apodictice
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de spirit. Exercitarea unei influențe intelectuale pare tot atît de firesc pentru oamenii de influență precum sănătatea pentru cineva care nu a fost niciodată bolnav. Ca și cum rezultatul ar escamota procesul obținerii lui, ca și cum cîștigul ar ascunde riscurile dobîndirii acestuia. Creștinism, freudism, marxism... Pentru a surprinde mai bine ceea ce este mai puțin probabil (aleatoriu sau supradeterminat), ceea ce este mai problematic, ca să spunem așa, în cadrul acestor transsubstanțieri ale unei idealități exacte (carte, educație, descoperire etc.) într-o practică de lungă durată, e necesară
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
socianalist-șef ca Freud. Originile Mișcării creștine rezonează cu cele ale Bisericii freudiene (sau invers) pentru a demonstra că un gînditor este unul "mare" mai mult în direcția organizării, decît în cea a ideilor. Geniul lui Freud, de exemplu și norocul freudismului stă în aceea că el, spre deosebire de rivalii săi, nu a separat nici un moment știința de popularizarea ei, construcția (intelectuală) de difuzarea ei (socială). El a atașat progreselor unei evoluții conceptuale o metodică și o abordare concretă la fel de progresive: publicații, ziare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ca factori formativi și de comportament erosul, familia, profesia, căsătoria și cultura. Se vorbește și de repercusiunile biotipului asupra gândirii, caracterului și emotivității, cu exemple din modul de conduită al lui Al. Macedonski, Mateiu I. Caragiale sau Gib I. Mihăescu. Freudismul și psihanaliza însoțesc analiza psihismului creator, cu dese raportări la complexele Oedip și Electra și la fenomene ca isteria, anxietatea, paranoia sau complexele de inferioritate, culpabilitate și frustrare. Sentimentul de persecuție sau cel de agresivitate sunt văzute prin teoriile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
sînt numai europene: structuralismul de proveniență pur franceză, reconsiderarea operelor lui Marx efectuată de Althusser și de școala acestuia, dar mai ales încercările tăcute de școala sociologică germană din Frankfurt (Adorno, Habermas, Horkheimer etc.) care încearcă să lege marxismul de freudism. În marea efervescență de idei și de acțiuni care urmează exploziei din 1968, numeroși intelectuali europeni se vor angaja mai mult sau mai puțin, unii printr-o atitudine militantă în cadrul micilor grupări de dreapta, alții folosindu-se de relativa imunitate
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cu certitudine ăntr-o rezervă de natură morală față de fatală ideologizare a oricărei tratări istorice a literaturii. Un argument an plus, ăn ce mă privește, al constituie rezervă pe care am nutrit-o an toți acei ani, și astăzi, anca, față de freudism. Regaseam an felul an care Freud privea persoană același grăunțe de necesitate ineluctabila pe care-l conține perspectiva marxista asupra societății și a literaturii. Revelația intelectuală care m-a condus, un sfert de secol mai tarziu, la scrierea (totuși!) a
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
că Istrati ar fi fost un "pacient" stăpânit de complexul lui Oedip. Pentru un jurist cum a fost Pandrea, cu o statură culturală impresionantă, încercarea și parțial aportul teoretic sunt un mod de a prezenta o posibilitate. Cucerit de noutatea freudismului, el se exersase pe același subiect, al complexului lui Oedip, cu dovezi plauzibile avansate de alții mult înainte, pe cazul Leonardo da Vinci. Pleca declarat de la intuițiile lui Merejkovski, mânuind cu plăcere vocabularul freudian privind libido-ul și instalarea unor
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
el este o marcă inconfundabilă a dialecticii insurgente care caracterizează atât de total gândirea Școlii de la Frankfurt. Ca moștenire hegeliană trecută prin vamă marxistă, perspectiva dialectică va fi dublată (începând cu 1926, în cazul lui Fromm) de asimilarea entuziastă a freudismului: căci se simte nevoia unei completări de substanță a viziunii macrosociale cu trimiteri la individualitatea concretă, complexă, vie, fără de care nu se poate concepe autentic un tablou de ansamblu. Analizând cauzele care au generat succesul de masă al nazismului, Fromm
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
situează într-un dezacord explicit cu teoriile durkheimiste, care purifică sociologia de problemele psihologice, precum și împotriva oricărei psihologii comportamentale; căci aceste două curente par să ignore existența unui dinamis propriu naturii umane, luând în calcul exclusiv transformările venite din exterior. Freudismul s-ar dovedi, prin urmare, singura orientare capabilă să dea seama de autonomia psihicului. Cu un inconvenient totuși (se delimitează o dată mai mult Fromm) - anume un anistorism flagrant (reproș nu o dată adresat teoriei psihanalitice, dar care în cazul principalului reprezentant
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
studiului lui Mircea Popa este consacrată creației literare a lui Victor Papilian. într-o primă secțiune analizează nuvelistica sa. Pornind de la caracterizarea făcută de G. Călinescu în Istoria literaturii române, potrivit căreia trăsătura fundamentală a nuvelisticii lui Victor Papilian este freudismul, Mircea Popa întreprinde o minuțioasă analiză a nuvelelor din această perspectivă, formulând însă și puncte de vedere noi, personale. Gama de situații care facilitează fantasticul nuvelisticii, remarcă Mircea Popa, este extrem de întinsă, parcurge traseul "de la simple obsesii, fixații și freudism
Un eseu monografic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6912_a_8237]
-
freudismul, Mircea Popa întreprinde o minuțioasă analiză a nuvelelor din această perspectivă, formulând însă și puncte de vedere noi, personale. Gama de situații care facilitează fantasticul nuvelisticii, remarcă Mircea Popa, este extrem de întinsă, parcurge traseul "de la simple obsesii, fixații și freudism, spre forme tot mai acute de miraculos creștin și hagiografic, iar de aici spre fantasticul anatomic și experimentalist, bazat pe experimente și teorii științifice, cu o aparență logică impecabilă, dar în realitate greu de crezut." Depășirea realității se face prin
Un eseu monografic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6912_a_8237]
-
în presă, cu replici de tipul (Blaga despre Botta) "obraznic și laș", "invidie", "disperare", "incoherență", "bîlbîieli", "nerușinarea cuiva care s-a întărîtat", autor de "pompoase și foarte turburi cuvinte", "semi-român" cu "ascendență amestecată" etc. sau (Botta despre Blaga) "agent al freudismului în România", "impostură", "ajustare de citate deprimante", "delir de locuri comune", "infamie", "autorul tautologiilor, cacofoniilor", "idei vermiculare", "vacuitate desăvîrșită", "idee trivială", "instrument de corupție publică", "pericol social", "penurie morală" etc. Oricum, schimbul injurios de replici dintre cei doi scriitori nu
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
celelalte, ambiția aproximării exhaustive și din multiple direcții a întregului domeniu al psihanalizei. Dacă faimosul Vocabular al lui Laplanche și Pontalis se limita, cu rare excepții, la terminologia freudiană, acesta de față nu are restricții explicite de interes, înregistrând, alături de freudism, de asemeni lacanismul, culturalismul american, pe kleinieni etc. El include totodată biografii suficient de cuprinzătoare ale principalilor psihanaliști de pe mapamond, ale scriitorilor și artiștilor influenți sau influențați, ale detractorilor celebri, istorii ale psihanalizei în țările mai semnificative din acest punct
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
aspecte inavuabile, sondând deopotrivă relația conștiinței cu trupul și limbajul. La Franklin există o anume seninătate, legată de depășirea limitelor: eroul, autodidact, a putut obține gloria, pe când Leiris își dezvăluie rănile, într-un veritabil rechizitoriu adus educației occidentale, eminamente raționalistă. Freudismul și suprarealismul au remarcat, salvator, că omul e mult mai bogat decât istoria lui „oficială”. Ca fondator al unei societăți sociologice, Leiris dorește să regenereze, antiacademic, dar vital, societatea. H. Adams e lipsit de gândire dialectică, la el contrariile rămân
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
text, Dincolo de paternalism și feminolatrie (p. 68-90), publicat în ianuarie-februarie 1991, având acum o grație a interpretărilor liberă de orice balast sau conformism. În varianta din 1966 a eseului despre iubire și cunoaștere, unde ne va purta prin romantismul german, freudism, Stendhal, Martin Buber, Sartre și rigorismul moral al lui Kant, Radu Enescu începea printr-o referință la Lenin, despre emoțiile umane în procesul de cunoaștere, și continua imediat, absolut stupefiant, după părerea mea, cu o trimitere la "recentele hotărâri ale
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
erotic se metamorfozează în iubire și câștigă o demnitate etică, o adâncime existențială" (p. 38-39). Drept consecință, eseistul va pronunța sever câteva condamnări ideologice: principiul romantic al polarității metafizice dintre bărbat și femeie propune o teorie "inadmisibil de eronată", iar "freudismul a exagerat această realitate la proporții nepermise" (p. 31); "donjuanismul e în fond iresponsabil" (p. 39). Scriind despre dragoste cu o enormă erudiție, eseistul face o echilibristică politică aberantă. Toată frumusețea speculațiilor posibile despre principiul cosmologic, ontologic și epistemologic al
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
ca Philippide și Densusianu: "Am revendicat pentru Românism patrimoniul integral al Thraciei. Am descoperit o serie de analogii. Thracismul acesta ne revine integral prin tradiția Romei". Blaga este acuzat de îndatorare față de străini în formularea teoriei sale, ca "agent al freudismului în România". E apoi acuzat, în virtutea aceleiași tirade patriotice, de imposibilitatea de a "deduce primatul poporului român printre vecini", de perspectiva inacceptabilă despre ieșirea din istorie într-o "viață vegetativă, etnografică, pasiv-organică", de analogiile exotice și nepotrivite cu cultura africană
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
am Joe, I am a sex addict.” „Hi Joe!”. După o drastică abstinență care impune și eliminarea din arealul ei a oricăror obiecte care o pot excita - aici umorul este implicit și s-ar putea constitui într-o antifrază cu privire la freudism, din moment ce aproape toate obiectele cu protuberanțe sau o textură amabilă atingerii devin prohibite - Joe este pe punctul de oferi exemplul unei reușite reabilitări. Este momentul pe care von Trier îl alege pentru a veșteji îngusta morală burgheză încredințându-i lui
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]
-
În prima se înscriu miturile și ritualurile care mijlocesc integrarea psihică a traumei - și nu mai puțin aplicarea psihotraumatologului la biografia și opera personalităților culturale (cazul Sartre, de pildă; distincția urmează, destul de transparent, clasica indicație a separării dintre jungism și freudism). Potrivit celei de-a doua istorii, științifice, Pierre Janet și Sigmund Freud contează drept cei mai importanți precursori. Vor mai fi citați în acest context Abraham Kardiner, John Bowlby, D.W. Winnicott, Max Stern ș.a. Impresionantul tratat prezentat aici apare
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]