99 matches
-
din Psalmul 48 apare în forma următoare: „nimeni (ka) nu poate să plătească lui Dumnezeu preț de răscumpărare”; cu toate acestea, în alte manuscrise, apare: „nimeni nu poate să-și mântuiască fratele”. Această deosebire apare din cauza asemănării în pronunție a fricativului „k” și a guturalului „x”. 3. În cazul scrierii de mână, adesori se întâmplă ca cel care scrie să inverseze literele. Astfel, în loc de „mai” poate să scrie „mia”. Textele Vechiului Testament abundă în exemple de inversare a consoanelor. În textul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
dar și la armeana. El a observat, de pildă, ca în limbile germanice avem consoana p acolo unde în alte limbi indo-europene, printre care greacă și latină, avem un b. Această lege s-ar putea rezumă astfel: oclusivele surde devin fricative surde: p, ț, k > f, θ, h; oclusivele sonore neaspirate devin oclusive surde: b, d, g > p, ț, k; oclusivele sonore aspirate din indo-europeană devin oclusive neaspirate: bh, dh, gh > b, d, g. De exemplu, sanscr. padas, gr. podos, lat.
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
gh > b, d, g. De exemplu, sanscr. padas, gr. podos, lat. pedis, got. fotus ("picior"). Lingvistul danez Karl Verner completează în 1875 legea lui Grimm observînd că excepțiile se explică prin dependența de context: oclusivele sonore (p, ț, k) devin fricative numai în poziție inițială, în rest ele sonorizîndu-se (b, d, g). De exemplu, sanscr. bhrátar-, pitár-; got. broθar, fadar; lat. frater, pater. Dar cel care, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, stabilește principalele caracteristici ale indo-europenei (nume propus
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sunt evident preexistente primei ediții a DOOM-ului, dar au fost omise din diverse motive 1: afurisit, ales, arcanul, aschimodie, baș, băltărețul, bebeluș, boancă, bonsoar, botoșel, capra, cascadorie, călușul, căpșunică, chindia, cincisprezecime, dacism, decorațiune, diliu (dilie), drenă, eu, fărșerotă, făzăniță, fricativă, geacă, geminată, guturală, hopa mitică, împielițatul, învățat, labie, mătănii, măturelele, meglenoromâncă, păstăioasă, planetară, plecat, posesie, probațiune, pufulete, răposat, sălățică, sărățea, semigreu sictir, sit, socată, sonor, stagiatură, străromână, tâlv, transcripțiune, transformaționalism, șorecie, țăndărică, țeapă, vântoase, vindereu/vinderel, zece, zeci, zis ș.a.
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
scrisoare", engl. brown [brawn] "cafeniu, brun", norv. berø [be΄römtə] "renumit", sued. ibland [i΄blan:] "din cînd în cînd", rom. bancă [΄bankə], germ. Bier [bi:r] "bere", pg.. bebida [bi΄bidə] "băutură", dan. farbror [΄fa:rbro:r] "unchi" β = consoană fricativă sonoră: sp. viejo [βi΄exo] "vechi; bătrîn" ç = consoană fricativă prepalatală surdă: germ. ich [΄iç] "eu", norv. kirke [΄çirkə] "biserică", sued. tjugo [΄çugu] "douăzeci" d = consoană oclusivă dentală sonoră: it. distanza [dis΄tantsa] "distanță", fr. dimanche [di΄mă(] "dumini-că", engl.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
renumit", sued. ibland [i΄blan:] "din cînd în cînd", rom. bancă [΄bankə], germ. Bier [bi:r] "bere", pg.. bebida [bi΄bidə] "băutură", dan. farbror [΄fa:rbro:r] "unchi" β = consoană fricativă sonoră: sp. viejo [βi΄exo] "vechi; bătrîn" ç = consoană fricativă prepalatală surdă: germ. ich [΄iç] "eu", norv. kirke [΄çirkə] "biserică", sued. tjugo [΄çugu] "douăzeci" d = consoană oclusivă dentală sonoră: it. distanza [dis΄tantsa] "distanță", fr. dimanche [di΄mă(] "dumini-că", engl. degree [di΄gri] "grad; rang", dan. fredag [΄fre:da] "vineri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nad] "lună" (calendaristică) d( = consoană africată prepalatală sonoră: engl. jam [(äm] "dulceață; gem", it. giro [΄(iro] "călătorie", rom. deget [΄de(et] ( = consoană africată dentală sonoră: it. stazione [sta(i΄one] "stație", engl. hands [hän(] "mîini" (pl. de la mînă) ð = consoană fricativă interdentală sonoră: engl. this [ðis] "acesta, aceasta", sp. dulce [΄dulðe] "dulce", dan. stød [stöð] "ocluziune, închidere" e = vocală anterioară nonlabială medie: sued. sent [se:nt] "tîrziu", it. sorella [so΄rel-la] "soră", rom. seră [΄serə], dan. øjeblik [΄(jəblek] "clipă", norv. alene
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
alene [a΄le:nə] "singur" ε = vocală anterioră nonlabială semideschisă: germ. gern [gεrn] "cu plăcere", neer. leggen [΄lεγə] "a explica", sp. paquete [pa΄kεte] "pachet", pg. talher [tə΄(εr] "tacîm", sued. vän [vεn] "prieten", it. zebra [΄(εbra] "zebră" f = consoană fricativă labiodentală surdă: norv. ferdig [΄fä:di] "gata", germ. Vater [΄fatər] "tată", dan. flag [fla:γ] "steag", pg. fechar [fi΄(ar] "a închide", sued. fysik [fü΄si:k] "fizică", engl. frog [fr(g] "broască" g = consoană oclusivă velară sonoră: sp. guerra
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
velară sonoră: sp. guerra [΄ger-ra] "război", germ. gern [gεrn] "cu plăcere", dan. god [go:ð] "bun", pg. garfo [΄garfu] "furculiță", rom. gafă [΄gafə], sued. dugga [΄dog:a] "a burnița", norv. gartner [΄gartnər] "grădinar", engl. green [gri:n] "verde" γ = consoană fricativă velară sonoră: dan. bog [b(γ] "carte", neer. leggen [΄lεγə] "a explica", pg. agora [ə΄γ(rə] "acum" i = vocală anterioară nonlabială închisă: fr. auditeur [odi΄tör] "auditor", sp. habitación [abitaði΄on] "cameră", pg. pais [pə΄i(] "țară", sued. ingång
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rom. rîu [r(w], pg. noite [΄nojt(] "noapte" j = semivocală anterioră: germ., neer. ja [ja] "da", norv. jord [jo:r] "pămînt", fr. monsieur [mös΄jö] "domn", rom. iar-nă [΄jarnə], dan. hj(lp [jälp] "ajutor", sued. böja [΄böja] "a încovoia" ( = consoană fricativă prepalatală sonoră: neer. horlage [x(΄lo:(ə] "ceas", pg. janela [(ə΄nεlə] "fereastră", fr. juillet [(ü΄jε] "iulie", rom. javră [΄(avrə] k = consoană oclusivă velară surdă: dan. kold [k(l] "rece", neer. komen [΄kome] "a veni", germ. können [΄könən] "a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
soră", pg. rapaz [rə΄pa(] "băiat; tînăr", engl. ride [raid] "călătorie; plimbare", norv. tyren [tü:rən ] "taur", sued. söder [΄sö:dεr] "sud", dan. kort [k(rt] "scurt" ( = consoană vibrantă uvulară: pg. correcto [ku΄(εtu] "corect", fr. rue [(ü] "stradă" ( = consoană fricativă uvulară: dan. hjerte [΄jä(t(]"inimă", s = consoană fricativă dentală surdă: it. strada [΄strada] "drum", sp. casa [΄kasa] "casă", norv. sko [sko] "pantof", neer. kaas [ka:s] "brînză", engl. silk [silk] "măta-se", dan. stor [sto:r] "mare", rom. supă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
raid] "călătorie; plimbare", norv. tyren [tü:rən ] "taur", sued. söder [΄sö:dεr] "sud", dan. kort [k(rt] "scurt" ( = consoană vibrantă uvulară: pg. correcto [ku΄(εtu] "corect", fr. rue [(ü] "stradă" ( = consoană fricativă uvulară: dan. hjerte [΄jä(t(]"inimă", s = consoană fricativă dentală surdă: it. strada [΄strada] "drum", sp. casa [΄kasa] "casă", norv. sko [sko] "pantof", neer. kaas [ka:s] "brînză", engl. silk [silk] "măta-se", dan. stor [sto:r] "mare", rom. supă [su:pə] ( = consoană fricativă prepalatală surdă: sued. presentation [presenta
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
jä(t(]"inimă", s = consoană fricativă dentală surdă: it. strada [΄strada] "drum", sp. casa [΄kasa] "casă", norv. sko [sko] "pantof", neer. kaas [ka:s] "brînză", engl. silk [silk] "măta-se", dan. stor [sto:r] "mare", rom. supă [su:pə] ( = consoană fricativă prepalatală surdă: sued. presentation [presenta:΄(u:n] "prezentare", it. scéndere [΄(endere] "a coborî", rom. șatră [΄(atrə], norv. norsk [n((k] "norvegian", pg. escuro [i(΄kuru] "întuneric", engl. session [΄se(ən] "sesiune" t = consoană oclusivă dentală surdă: pg. projecto [pru΄(εtu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pranzo [΄prantso] "prînz", germ. Zeit [tsajt] "timp" t( = consoană africată prepalatală surdă: rom. cer [t(er], it. città [t(it΄ta] "oraș", engl. change [t(ein(] "schimbare", germ. deitsch [doet(] "german, nemțesc", norv. utslitt [u:΄t(lit] "uzat" θ = consoană fricativă interdentală surdă: sp. zapato [΄θapato] "pantof", engl. thing [θi(] "lucru, obiect" u = vocală posterioară închisă: norv. hundre [΄hundrə] "sută", sued. mor [mu:r] "mamă", engl. cook [ku:k] "bu-cătar", norv. gull [gul] "aur", dan. kuglepen [΄ku:ləpän ] "pix" ü = vocală
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dan. kuglepen [΄ku:ləpän ] "pix" ü = vocală anterioară labială deschisă: fr. lune [lün], germ. über [übə] "deasupra", norv. tjue [çüe] [douăzeci", sued. lycka [΄lüka] "fericire", neer. brug [brüx] "pod", ( = vocală posterioară mediană rotunjită: sued. hus [h(s[ "casă" v = consoană fricativă labiodentală sonoră: fr. voiture [vwa΄tür] "mașină", rom. vocală [vo΄kalə], germ. Schwester [΄(vεstər] "soră", engl. vagness [΄veignis] "caracter vag", norv. kveld [kvel] "seară", sued. svart [svat:] "negru", dan. kniv [kni:v] "cuțit" w = semivocală posterioară: engl. white [wait] "alb
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
caracter vag", norv. kveld [kvel] "seară", sued. svart [svat:] "negru", dan. kniv [kni:v] "cuțit" w = semivocală posterioară: engl. white [wait] "alb", dan. over [΄(w(] "deasupra", fr. trois [trwa] "trei", it. quando [΄kwando] "cînd", pg. água [΄agwə] "apă" x = consoană fricativă laringală surdă: norv. hus [xu:] "casă", neer. goed [xut] "bun", sued. höra [΄xöra] "a auzi", germ. hungrig [΄xu(riç] "flămînd", engl. house [΄xaus] "casă" z = consoană fricativă dentală sonoră: it. casa [΄kaza] "casă", pg. fazer [fə΄zer] " a face", germ.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
trois [trwa] "trei", it. quando [΄kwando] "cînd", pg. água [΄agwə] "apă" x = consoană fricativă laringală surdă: norv. hus [xu:] "casă", neer. goed [xut] "bun", sued. höra [΄xöra] "a auzi", germ. hungrig [΄xu(riç] "flămînd", engl. house [΄xaus] "casă" z = consoană fricativă dentală sonoră: it. casa [΄kaza] "casă", pg. fazer [fə΄zer] " a face", germ. sieben [΄zi:bən] "șap-te", engl. zeal [zi:l] "zel, străduință" ΄ = indică pronunția accentuată a silabei următoare: rom. licitație [lit(i΄tatsie] ~ = indică pronunția nazală a unei vocale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Sunetul v urmat de e din cuvântul de mai sus obligă vorbitorul a face o mișcare ascendentă a întregului aparat fonator. Efortul de a-l pronunța pe v în asociere cu e, presupune două mișcări distincte: una pentru pronunția consoanei fricative sonore v și alta pentru a menține această ascendență necesară emiterii vocalei e. E vorba de un efort susținut, care a fost înlăturat de puterea de atracție a vocalei pline a, care impune, prin alunecare, aceeași formă, rezultând cuvântul valah
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
las [să se plictisească] de ele Tanaka: [hai] Pat: să le vadă. Dar... trebuie să acoperim principalele stații de metoru, poate punem mai multe în Osaka, nu știu, tu, tu hotărăști unde le pui, cheltuiește bani cât de mulți Tanaka: (fricativă aspirată, semn al dezaprobării) Osaka: Jenny vine astă seară Tanaka: okay Pat: noi vom fi aici în fiecare zi să te ajutăm la nevoie Tanaka: Mulțumesc Pat: okay CHIUVETA Discuție la Primărie. A: reclamant (m, bătrân, englez). B: funcționar la
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
las [să se plictisească] de ele Tanaka: [hai] Pat: să le vadă. Dar... trebuie să acoperim principalele stații de metoru, poate punem mai multe în Osaka, nu știu, tu, tu hotărăști unde le pui, cheltuiește bani cât de mulți Tanaka: (fricativă aspirată, semn al dezaprobării) Osaka: Jenny vine astă seară Tanaka: okay Pat: noi vom fi aici în fiecare zi să te ajutăm la nevoie Tanaka: Mulțumesc. Pat: okay Domnul Walker: Domnule Singh, mă întrebam dacă au sosit cărțile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și constrictive. În oclusive buzele produc prin articulare bilabială suflu exploziv brusc prin oprirea aerului, urmat apoi de un lejer zgomot de explozie ca în: m, p, b, și continuu fără oprirea aerului dar cu un zgomot de frecare în fricativele semioclusive f, v. Aceste opoziții se manifestă și din punct de vedere fiziologic, consoanele oclusive fiind produse prin închiderea netă a pasajului de aer ca în „P” și consoanele constrictive fiind produse prin frecarea aerului în pasajul de trecere ca
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
s, t și grupurile sp, sc, continuă să fie dislalice chiar dacă nu mai există trasee de nasonanță. b. Funcția închiderii velare nedezvoltată: 1) pierdere de aer nasal; 2) grimasă nasală; 3) sforăit naso-faringian; 4) timbru nasal; 5) consoane explosive și fricative slabe „s” nasal; 6) punctul de articulație pentru consoanele: f, v, b, j, t, z deformat; s-p și d-t nasal; f-v bilateral; c-g, j-s, v-t absente. Grupa B a. Funcția închiderii velare dezvoltate. Datorită
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și se tratează ca atare. b. Funcția închiderii velare nedezvoltate. În această grupă tulburările de vorbire includ: 1) pierdere de aer nasal; 2) timbru nasal; 3) grimasă nasală; 4) sforăit naso-faringian; 5) stop glotic; 6) tulburări faringiene în pronunțarea consoanelor fricative; 7) dislalie = substituiri, eliziuni, etc.; s, z, ș, f, v, sunt suflate laringian sau faringian; s este sunetul cel mai frecvent produs pe această cale. Se folosesc mai des două poziții de pronunție a consoanei s: este articulat cu limba
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
siflante sunt substituite, eliminate sau cu suflu suprapus. În timpul dezvoltării vorbirii articulate are loc de obicei un schimb gradat în substituirile lui s, totdeauna în progres. Un s faringian poate trece prin stadii de tranziție în care se folosește s fricativ, s lateral, s șuierat, s ca ș până când se ajunge la articularea normală a lui s. Grupa C a. Funcția închiderii velare dezvoltate. Cu toate că acești subiecți sunt capabili să folosească închiderea velară pentru suflat, ei nu pot articula corect pentru a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sau chiar o apraxie articulară măresc dificultățile de corectare a dislaliei. b. Funcția închiderii velare nedezvoltate. Principalele defecte în cest grup sunt: 1) pierderea de aer nasal; 2) timbru nasal; 3) grimasă nasală; 4) stop glotic; 5) omisiunea tuturor consoanelor fricative și explosive, neefectuându-se nici o încercare de a le produce în propoziție normală sau adaptată. Se disting astfel pe de-o parte o serie de tulburări fonetice specifice deficienței anatomice și pe de altă parte o serie de tulburări nespecifice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]