47 matches
-
Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 81247 Munchen, Oneginstr. 31, cu ultimul domiciliu din România, Dej, str. Tomis nr. 10, bl. 17, județul Cluj. 552. Kramer Annemarie, născută la 6 februarie 1957 în Timișoara, județul Timiș România, fiica lui Kramer Frideric Iosif și Susana, cu domiciliul actual în Germania, 76437 Rastatt Rheimauer Ring 105/1, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Lidia nr. 61, județul Timiș. 553. Kleitsch Cornelia Victoria, născută la 10 august 1957 în Lugoj, județul Timiș România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
și despot al Dobrogei, domn al Silistrei și al țărilor tătărești până la mare, cel care a luat parte la bătălia de pe șesul Kossovo, la bătălia de la Nicopole, între luptătorii creștini între cari erau conetabilul Franței, regele Ungariei și marele prior Frideric de Hohenzollern, acest Mircea și-a întins domnia până în Nistru, de unde partea aceea de loc care e în posesiunea noastră a păstrat numele de Basarabia de la Mircea Basarab. Va să zică "le vrai possesseur" este Țara Românească, Valachia magna. Ceea ce se numește
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce nu pentru întîia oară păcătuiește numai de hatârul muzelor românești. (Vorba ceea: - El iubește muzele românești. - Dar muzele pe el? - Și el pe ele. Și se poate zice într-adevăr că e o traducție minunată, de vreme ce traducătorul, anume d. Frideric Dame nu știe, nu poate să știe românește. Onor. comitet teatral are în frunte-i, ca director general, pe d. Ion Ghica, prezidentul Academiei Române, și în sînu-i pe d. G. Sion, membru în aceeași Academie; nu mai pomenim și de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
după cum ne 'nvață datele statistice. Existat-au și în alte țări cestiune izraelită, ba există încă. Dar a intervenit regele, statul, pentru a o regula, pentru a da o scurgere elementelor parazite. Iată de ex. câteva paragrafe din edictul lui Frideric Vilhelm III privitor la poziția evreilor în Prusia. 1. Evreii cu privilegii, patente de naturalizațiune, răvașe de protecție și concesiuni se vor privi ca pământeni. 2. Durata acestei calități ce li se atribuie ca pământenii li se acordă însă numai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unde ea a domnit și le-a dat puterea uriașă pe care o au astăzi în Europa. În acest period, pe care cu drept cuvânt îl numim al ideii monarhice, vedem în Franța pe Ludovic al XIV, în Prusia pe Frideric II, în Rusia pe Petru cel Mare și pe Catarina II, în Austria pe Maria Terezia și pe Iosif II. Și tocmai aceste state le vedem și astăzi cele mai puternice în Europa. În ele s-au întemeiat stabilitatea administrativă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu samă îndușmănirea între ei a inamicilor Rusie. Pe atunci Polonia și Suedia erau puteri mari în Europa, cu toate acestea Alexei, tatăl lui Petru cel Mare, au izbutit a îndușmăni aceste două state și a culege foloase. Când electorul Frideric Vilhelm de Brandenburg se coaliză cu Suedia pentru a scăpa Prusia de sub suveranitatea polonă, țariul cuceri Smolensk și Severia de la poloni și aduse pe cazacii din sud sub ascultarea sa. E de prisos de a arăta cum Svedia și Polonia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
veacurilor! Tucidid, Xenofon, Polibie, I. Cezar au fost generari și scriitori totdeodată. Cicero era de dimineața pănă sara cuprins în forum cu trebile republicei și totuși cîte scrisori nemuritoare lăsă la lume! Plinie era consul, Plutarh profesor. Venim mai încoace, Frideric cel Mare, craiul Borusiii, cetea singur jăluirile supușilor săi, și totuși i-au rămas timp ca să scrie și cărți de mult preț, profesorii prin Franța și Germania, cuprinși cu cele mai grele catedre, dau la lume lucruri clasice nemuritoare. întru
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
acesta de timp a avut‑o muzica sacră compusă pentru exigen‑ țele liturgice sau chiar numai legată de temele religioase. Pot fi menționați: Pier Luigi de Palestrina, Orlando de Lasso, Tomas Luis de Victoria și mulți mari compozitori - de la George Frideric Händel la Johann Sebastian Bach, de la Wolfgang Amadeus Mozart la Franz Peter Schubert, de la Ludwig van Beethoven la Hector Berlioz, de la Franz Liszt la Giuseppe Fortunino Fran‑ cesco Verdi - care ne‑au dat opere de o foarte mare inspirație în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
acesta de timp a avut‑o muzica sacră compusă pentru exigen‑ țele liturgice sau chiar numai legată de temele religioase. Pot fi menționați: Pier Luigi de Palestrina, Orlando de Lasso, Tomas Luis de Victoria și mulți mari compozitori - de la George Frideric Händel la Johann Sebastian Bach, de la Wolfgang Amadeus Mozart la Franz Peter Schubert, de la Ludwig van Beethoven la Hector Berlioz, de la Franz Liszt la Giuseppe Fortunino Fran‑ cesco Verdi - care ne‑au dat opere de o foarte mare inspirație în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și despot al Dobrogei, domn al Silistrei și al țărilor tătărăști până la mare, cel care a luat parte la bătălia de pe șesul Kossovo, la bătălia de la Nicopole, între luptătorii creștini între cari erau conetabilul Franței, regele Ungariei și marele prior Frideric de Hohenzollern, acest Mircea și-a întins domnia până la Nistru, de unde partea aceea de loc care e în posesiunea noastră a păstrat numele Basarabia de la Mircea Basarab. Va să zică "le vrai possesseur" este Țara Românească, Valachia magna. / Ceea ce se numește Basarabia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
acesta de timp a avut‑o muzica sacră compusă pentru exigen‑ țele liturgice sau chiar numai legată de temele religioase. Pot fi menționați: Pier Luigi de Palestrina, Orlando de Lasso, Tomas Luis de Victoria și mulți mari compozitori - de la George Frideric Händel la Johann Sebastian Bach, de la Wolfgang Amadeus Mozart la Franz Peter Schubert, de la Ludwig van Beethoven la Hector Berlioz, de la Franz Liszt la Giuseppe Fortunino Fran‑ cesco Verdi - care ne‑au dat opere de o foarte mare inspirație în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Mihai, 53 ani l Pășcălău George, 82 ani l Florescu Ovidiu-Șerban, 54 ani l Jivici Viorica, 61 ani l Pană Livius, 74 ani l Vîrzob Ciprian-Daniel, 12 zile l Vîrzob Emanuel-Alexandru, 16 zile l Andreiu Amelia, 85 ani l Goldschmidt Frideric, 77 ani l Cârlig Eugenia, 77 ani l Kovacs Teodora, o zi l Csiszár Ilona, 82 ani l Bot Ioan, 69 ani l Adam Ioan, 66 ani l Dolhai Ioana, 72 ani l Boca Iosif-Ioan, 55 ani l Milea Wilhelmina-Hermina
Agenda2005-07-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283390_a_284719]
-
a voinței monarhului și că, daca există Constituție și Parlament, acestea înșile nu sânt pornite decât din libera voință și din inițiativa regelui: "Nu voi ca o coală de hârtie să se pună între mine și poporul meu" a zis Frideric Wilhelm IV și tot acest dicton de tradiție monarhică [î]l repetă Wilhelm Gloriosul. În urma energicului rescript imperial principele a avut ocazie de a se pronunța din nou asupra sistemului său de organizare economică și a accentua interesul ce crede
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a-l reprezenta, conform voinții împăratului, zise principele de Bismarck, mănțin principiul că numărul acelora cari n-au de purtat în stat decât sarcine trebuie să fie cât se poate de redus. Je suis le Roi des gueux, au zis Frideric cel Mare; Frideric Wilhelm III a eliberat țăranii și actualul rege se crede fericit că la adânci - bătrânețe i-a fost dat să inspire clasei celei mai slabe din stat, lucrătorilor, încredere mai multă în puterea statului și în viitor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
conform voinții împăratului, zise principele de Bismarck, mănțin principiul că numărul acelora cari n-au de purtat în stat decât sarcine trebuie să fie cât se poate de redus. Je suis le Roi des gueux, au zis Frideric cel Mare; Frideric Wilhelm III a eliberat țăranii și actualul rege se crede fericit că la adânci - bătrânețe i-a fost dat să inspire clasei celei mai slabe din stat, lucrătorilor, încredere mai multă în puterea statului și în viitor... Chiar aceia care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
afară - iată care va fi caracterul acestei dictaturi în România. Căci acesta nu este absolutismul monarhic, răsărit din iubirea unui mare cap încoronat pentru clasele de jos; nu, este absolutismul unui ambițios pentru a asigura impunitatea creaturilor sale. Nu este Frideric II sau Iosif II... e Vitellius cu compțiunea adâncă, cu mijloacele moleșitoare, cu dezbărbătare. Dar vor întreba unii: ce se va face monarhul în România când alăturea cu el - cel mai liber dintre români, acela a căruia libertate se răsfrânge
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
timp oarecare la Împărăția romaeică, ba chiar regele de "Tschechis ", Vladislav din Boemia, deveni vasal al împăratului romaeic, carele credea a putea realiza unirea celor două împărății, a celui german cu cel romaeic, folosindu-se de cearta papei Alexandru cu Frideric I. Aci apare deodată în fruntea unor evenimente nouă o naționalitate care pîn-atunci pare a nu fi avut o altă menire decât aceea de-a fi călcată de-a călare de slavi, bulgari, romei, pecenegi, cumani. Lumea slavilor de sud
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bulgarilor cu cumanii era însă atât de intimă încît Kalopetru putu să ofere împăratului german, în certurile acestuia cu bizantinii, o oaste auxiliară de 40 000 de bulgari și de cumani, dacă-l va recunoaște pe el de împărat romaeic. Frideric I respinsese însă oferirile serbilor din Diocleea; el nu intră nici în voia principelui vlahilor și bulgarilor și merse neoprit spre Ierusalim. Dar, în loc de a ajunge la Iordan, ajunse numai până lângă Saleph; cadavrul fu înmormîntat în Antiohia eliberată. Cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
stavilele, nimicise oastea ungurească, inundase Ungaria și o prefăcuse într-un pustiu și-l gonise pe rege afară din țară, unde îmbla cerând ajutor. Bela IV se rugă papei, care însă din {EminescuOpXIV 120} nefericire era rău certat cu împăratul Frideric II și tocmai din cauza asta el însuși avea nevoie de ajutor și nu putea pune la dispoziția Ungariei decât scrisori de mângâiere frumos încondeiate, zădarnice breve de cruciate, țidule neputincioase de absoluțiune contra tătarilor, nu însă ajutor de trupe. Tot atât de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
afla Bela la împăratul Frederic II, căruia-i oferi regatul maghiar să fie vasal Germaniei, căci împăratul, care pe atunci petrecea în Italia, nu-l dimise decât cu scrisori circulare cătră puterile creștine și principii germani.. Numai ducele de Austria, Frideric cel Războinic, dete ungurilor înghesuiți ajutor cu eroismul său personal, însă un ajutor care era departe de a fi îndestulător. E lesne de-nțeles pentru oricine cumcă sub apăsarea unei atât de strigătoare nevoi nu putea să mai predomine în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce alergase din Rhodos în fruntea Ioaniților, treceau cu drept cuvânt între cei mai aleși războinici ai timpului lor, dar au dovedit că erau mai mult oșteni neînspăimîntați decât căpetenii cu minte și strategi. Ordinul german, condus de marele prior Frideric de Hohenzollern, cavalerimea stiriană și bavareză luară asemenea parte la această campanie. Ungurii sub palatinul Gara, ardelenii sub Ștefan Lascowicz, bosniecii, apoi moldovenii trași și ei de pornirea generală sub Ștefan Vodă, în fine trupele valahiene sub însuși reîmpăcatul Mircea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în piața comunală din Bologna, în mijlocul unei mari mulțimi de oameni...». Fragment din THOMAE SPALATENSIS, Historia Pontificum Salonitanorum et Spalatensium, în MGH, Scriptores, XXIX, 580; in BOEHMER, Analekten, 106, în TM, 10. - a se vedea și M. BIHL, E sermonibus Friderici de Vicecomitibus, archiep. Pisani, de S. Francisco, AFH, I[1908], 652-655; C. PIANA, I sermoni di F. V., «Rivista della storia della Chiesa in Italia» VI [1952], 231-248; A. COCCI, Venezia e il Medio-Adriatico nella «Historia Salonitanorum Pontificum atque Spalatensium» (1245-1251
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]