87 matches
-
C. A. Rosetti mai află și alte indicii în cronica lui Fantasio, despre cari pretinde că-l îndreptățesc a prezuma că sub semnul algebraic fie-sa e înțeleasă și anume pasajul D-na X., al cărei nume sonor poartă bonetul frigian. Ce zice aci d. C. A. Rosetti: Numai una este în România femeia căreia, în fericita înviare a națiunii la 1848, i s-a dat numele de "Libertate - sofia " Aceasta este absolut inexact. Sunt o sumă de femei în România
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ce-n valuri se frământ -, Răcnete, vuiet de-arme pătrund marea cea caldă, Evul e un cadavru - Paris al lui mormânt. Pe stradele-ncrușite de flacări orbitoare, Suiți pe baricade de bulgări de granit, Se mișc-batalioane a plebei proletare, Cu cușme frigiene și arme lucitoare, Și clopote de-alarmă răsună răgușit. Ca marmura de albe, ca ea nepăsătoare, Prin aerul cel roșu, femei trec cu-arme-n braț, Cu păr bogat și negru ce pe-umeri se coboară Și sânii lor acopăr - e ură
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ce trăia între Don și Nistru; împinși spre răsărit de huni, roxolanii tindeau să migreze spre Dunăre. Rudis: gladius sau sica de lemn, folosită de gladiatori și soldați la antrenamente, pentru a nu se răni. Era, de asemenea (alături de boneta frigiană, care va deveni simbolul Revoluției franceze), simbolul eliberării gladiatorului după perioada de recrutare obligatorie, ce dura 3-5 ani. Sabie: în latină spatha. Este o lamă mai lungă decât gladius-ul, având aproximativ 80-100 cm. În epoca clasică era din fier, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
le-au găsit nepăzite. In castel au găsit un scut agățat de un stâlp de aur. Emblema acestuia era un vultur alb pe un câmp de azur, în amintirea păsării lui Zeus, care l-a răpit pe Ganymed, floarea neamului frigian. Dedesubt se aflau gravate următoarele cuvinte: “:Muritorul care va strânge acest scut va trebui să fie tot atât de puternic ca și Hector. Fecioara, sărind de pe cal, a adus omagiul său armelor făcând o plecăciune până la pământ înaintea lor. Regele tătar și-
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
caracteristică a vestmântului Dacilor. Acești pantaloni erau largi și lungi pană la căpută, unde par legați cu o sfoară. În picioare purtau un soi de opinci prinse cu nojițe; capul la cei nobili era acoperit cu un soi de căciulă frigiană, care nu se vede însă a fi fost făcută din piele de miel, ci dintr-o stofă moale, deoarece înfățișează creți și ia prea exact forma capului ce acoperă. Corpul era îmbrăcat cu o tunică lungă până la genunchi si încinsă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
desigur, în vedere capacitatea degetelor de a coordona acțiunile umane și a le influența prin magia gestului. Lucrurile acestea se referă mai ales la degetul mic, deoarece în franceză, în asemenea situații se spune: remuer le petit doigt. În lumea frigiană, iar mai târziu, și la alte popoare ale bazinului mediteranian, era răspândit gestul compus din degetul arătător și cel mic ridicate, iar restul degetelor strânse în pumn, ca semn al Încornoratului, folosit în unele țări, de pildă, în Italia, și
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
în piatră, arhitectură în piatră sau arhitectura cărămizii, până la arhitectura fierului. Pentru a dezvolta acest punct, voi consulta opere speciale și voi face loc să ilustrez această parte a operei mele cu profunzimea încrustațiilor de pe principalele monumente egiptene, asiriene, caldeene, frigiene, grecești etc., etc. Și păsărica este, să nu ne îndoim de ea, forma arhitectonică, spunem așa, pe care hârtia o cere și pretinde, forma care apare din hârtie în mod natural, perfecțiunea figurii în hârtie, perfecta ființă papiracee. Totul la
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
sace. Ingrid era Danemarca! Nu chiar. Semăna puțin cu o regină care trăise În urmă cu cîteva secole, iubea artele, muzica veche, respecta o mulțime de tradiții, ar fi putut chiar să fie aleasă o Mariană a Danemarcei, În locul bonetei frigiene ar fi purtat o căciuliță legată sub bărbie, părul blond particularizînd efigia, dar nu prea mult, pentru că și Norvegia, și Suedia ar fi putut să Își imprime pe steagul național un astfel de chip, și Finlanda sau țările baltice, Ingrid
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
-o avea oamenii buni după moarte. Mitul lui Sylla ne vorbește și despre o „elită” a daimonilor, alcătuită, În mod cam eclectic, la Apus, din slujitori ai lui Chronos, iar la Răsărit, din dactylii 2 ideeni din Creta, din coribanții frigieni, din trofoniazii beoțieni și din mulți alții care locuiesc În Întreaga oikoumene. Cultele și denumirile lor dăinuie chiar și atunci când puterea lor dispare, când reușesc să plece spre un loc mai bun, ceea ce corespunde momentului desprinderii nous-ului lor de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
fiind adesea provocat de muzica de flaut. Semnificativ este Însă faptul că efectul acestei muzici (când mai puternic, când mai slab) variază În funcție de propria krasis a fiecărui om aflat În stare de entuziasm. Ne amintim ce importanță acorda Aristotel melodiilor frigiene, care aveau rolul chiar de a produce o katharsis a entuziasmului. În plus, Lamprias nu uită să se refere În mod explicit la o anumită krasis deosebit de favorabilă profețiilor (mai ales În timpul somnului), existentă la „melancolici” (melancholikoi). Dar ce s-
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
relațiile noastre cu divinitatea 2. Prea puțin contează dacă această doctrină a aparținut inițial magilor și lui Zoroastru 3 sau dacă provine din Tracia și Îl are ca autor pe Orfeu. Este cu putință să fie de origine egipteană sau frigiană, după cum deducem din riturile religioase ale fiecăreia dintre aceste țări În care constatăm că moartea și riturile de Înmormântare dețin un loc de frunte În ceremoniile și dramele sacre 1. La greci, se constată că Homer, folosind fără osebire unul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
șarpele din visul înfricoșător al Clitemnestrei (monstrul - teras); pe scurt, cu Gorgo. Mai înainte însă, așa cum am văzut, corul îl asociase cu Perseu, cel ce înfruntase Gorgonele și retezase capul Meduzei. Mult mai târziu, straniul dialog dintre Oreste și sclavul frigian venit să povestească moartea Elenei va relua aceeași temă: frigianului ce-și mărturisește teama în fața sabiei al cărei tăiș sclipește amenințător Oreste îi spune: „Ți-e frică să nu te preschimbi în piatră, ca la vederea Gorgonei?”. La care frigianul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și îl aruncă pe apă, "ca să turbure norii și apele, cum se întâmplă înainte de ploaie."387 Un astfel de ritual exista la romani când, la sărbătoarea numită Caianus, vestalele aruncau păpuși ("Aragaei") în Tibru, cu scopuri magice, iar în tradiția frigiană, la mare secetă, se înmormânta imaginea de lut a păstorului Attis, îndrăgostit de zeița-mamă, Cybele.388 Ca liant între lumea pământească și lumea de dincolo, apa devine o ofrandă pentru sufletele morților, mai ales, în Sâmbăta morților sau la Moșii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
până acum avea o alcătuire dublă: masculină și feminină, reprezentând o imagine caricaturală, între gingășie și grotesc. Cu ajutorul comparațiilor concrete este evidențiată feminizarea eroului viril, sunt subliniate proprietățile anatomice feminine. Figura angelică a Fătălăului trimite la zeițe cu barbă (Cybele frigiană) și la Zburătorul heliadesc, fiind în același timp ființă și neființă, înger și diavol. Și această poezie se înscrie în seria portretelor de pușcăriași, unde contemplarea estetică are în obiectiv imagini brute. În Fătălăul identificăm stilul oral, cuvinte argotice, ludic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
geto-daci depozitara cunoștințelor despre lume, om și societate și a unei doctrine teologico-filosofice consonantă cu pitagorismul. Rămân nedecriptate multe texte descoperite în ultimul secol de cercetări arheologice în spațiul lumii tracice. Pentru descifrarea limbii tracice s-au folosit și inscripțiile frigiene din Asia Mică, întrucât frigienii sunt înrudiți cu tracii din Asia Mică (bithynii, mysii etc.). (22, cap. VI) În felul acesta, și în științele sociale particularul determinat de condiții locale se împletește cu globalul și universalul uman. Deși era informat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
al învinuiților îngrijorați [pro sollicitis non tacitus reis], înfrumusețat cu o sută de calități va purta pentru mult timp însemnele trupelor tale... Aici vei inspira cu nările multă tămâie și te vei bucura de cântece de liră și de flaut frigian și de cimpoi; Aici de două ori pe zi flăcăi cu tinere virgine lăudându-ți numele, cu piciorul candid precum Saliile în cele trei temple vor bate pământul...333 Îl lăsăm pe Horațiu să se emoționeze la gândul că cei
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ca întotdeauna, prin a vorbi în citate. Dar impresia nu mai pare așa artificială. Dincolo de vocabula moartă presimțim sâmburele unei emoții cu adevărat autentice, ca atunci când îi apare în față "o spălătoreasă viguroasă, tăiată din marmură albă ca o cibelă frigiană"40. Comparația ne îndreptățește să presupunem existența unui fior strict estetic, care condiționează aprecierea. Însă analogia acceptă aici (faptul merită semnalat ca excepție!) reversibilitatea, sugerând suprapunerea trăirii estetice peste nedezmințita atracție erotică. Iată în ce termeni e percepută uneori arta
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ac. - acuzativ adj. - adjectiv alb. - albanez arh. - arhaic arm. - armenesc arom. - aromân bașk. - bașchir bg. - bulgar bis. - bisericesc cf. - confer comp. - compară cum. - cuman cuv. - cuv nt dat. - dativ deriv. - derivat dial. - dialectal dim. - diminutiv engl. - englez fr. - francez frig. - frigian gen. - genitiv germ. - german got. - gotic gr. - grec i.e. - indoeuropean ind. - indian irl. - irlandez isl. - islandez it. - italian înv. - învechit lat. - latin let. - leton lit. - lituanian lusj. - lusaciana de jos luss. - lusaciana de sus m. - masculin magh. - maghiar n. - neutru
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
muzica executată de alții vom putea admite modurile active și modurile exaltate". Unele muzici foarte violente, "exaltate", utilizate în cursul ceremoniilor inițiatice, merg până acolo încât provoacă o stare de transă. Este cazul, în epoca lui Aristotel, Coribanților, acești preoți frigieni, posedați de zeu în cursul dansului lor sacru. Astăzi se pot observa asemenea experiențe în unele triburi africane, sau în cultul vaudou. Transa, urmată de o calmare, este atunci benefică. Tipul acesta de muzică, după părerea lui Aristotel, dozată cu
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Lucius Arruntius, senatorul care se opusese alegerii sale, obținând prima răzbunare. În amintirea acelei legi, Împăratul puse să se bată o monedă din bronz care avea să găsească mulți imitatori în istoria revoluțiilor, deoarece pe ea era gravat pileus-ul, boneta frigiană care o împodobea pe Diana Libertas, zeița sclavilor, în templul ei de pe Aventinus, și care era chiar simbolul sclavului devenit om liber. Poporul a înțeles îndată imaginea și a îndrăgit-o. Unora însă le-a pricinuit o mare nemulțumire. — Unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
se laudă că nu purtăm război la nici o graniță, de la Rhenus până la Euphrates... În patru ani, numai patru ani... Mintea lui lucrează neobosit. A pus în practică toate reformele pe care populares le tot cereau de douăzeci de ani... Bereta frigiană imprimată pe monede: i-a cucerit pe romani cu dreptul la vot. Iar când un senator moare - și toți sunt bătrâni -, în locul lui vezi mutra unui barbar care abia bâiguie latina. Încă două-trei ierni, și vom ajunge în minoritate. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nu este așa. El este Lupul cel Bun. Daos Episodul acesta îmi dă ocazia să mă gândesc la cultul pe care geții îl rezervă lupului, considerat strămoșul sacru. După Strabon, poporul acesta coboară direct din Marele Lup: daos este numele frigian al fiarei. Stindardul dacilor conține un cap de lup. Nimeni nu vânează acest animal. Lupul e adoptat ca un etalon, adică e când bun, când rău și se crede că în fiece om „zace” adormit un lup, care poate deveni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
lui Cronos și titanilor, în Creta ale lui Zeus, la Argos și Nauplia ale Herei, misterele lui Sagra și Halimonte, în Cipru ale Afroditei, misterele lui Dionysos în Creta, Beoția, Delphi și Atena, ale lui Demeter și ale Persephonei, misterele frigiene și cele orfice. Toate acestea respectau ritualul străvechi, cel căruia și azi îi apreciază valoarea bisericile lumii și misterele francmasoneriei și rosicruciene. 6. Simboluri, ceremonial și sacru Relațiile simbolurilor cu sacrul Einstein spunea că în legile naturii se descoperă o
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
rezultând un tablou de o eleganță maiestuoasă. Corespondențele cu stilul baroc se disting cu evidență la nivelul tuturor parametrilor de limbaj: evoluția sinuoasă a liniilor melodice dezvoltând moduri pentatonice și spații modale ce oscilează pe o axă de la eolian la frigian, prezența broderiilor (măsurile 7 - 8) cu funcția lor pur-decorativă, frecvența anticipațiilor (măsurile 14 - 19), răspunsurile tematice la cvinta perfectă superioară (măsurile 1 și 10; măsurile 5 și 6), precum și structura simetrică a delimitării formale (A - măsurile 1 - 30; B - măsurile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
preludiului, fapt ce determină investirea sa cu o funcție evocatoare la nivelul viziunii conceptuale. Iar, evoluția planurilor inferioare ce se suprapun acestei pedalei sonore oferă surpriza unei noi parafonii care alătură intervale de cvartă și cvintă perfecte într-un mod frigian, ce își află rezolvarea pe acordul final de fa# major. Transparența țesăturii finale se topește apoi în liniștea contemplării, aflându-și sensul emoției în puritatea tăcerii. Întoarcerea către Sine, tăinuită sub umbra misterului, (efectul de ușor dezacordaj produs de sunetul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]