91 matches
-
morale nu sînt ale unui "om de bine" pe care trebuie să-l psihanalizezi ca să înțelegi cam din ce direcție vorbește, ci sînt ale unei entități vorbitoare care s-a lămurit asupra ei și ne anunță și pe noi. Fără frisonantele apolitisme, care în România de azi sînt fie perverse, fie naive. Deopotrivă în politică, în societate și în literatură. Alcătuirea însăși a acestui volum arată ca un contract bine gîndit cu cititorul. Pe de-o parte pentru că autorul e consecvent
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
împlinește visul eroinei din Oratoriul de Crăciun (Suedia, 1996) de Kjell Åke Andersson: aducerea lui Bach într-o biserică rurală. Cum o mare dragoste ajunge să genereze o teribilă ură se dezvăluie în Sfîrșitul aventurii (Marea Britanie, 1999) de Neil Jordan, frisonanta melodramă de largă respirație ce a deschis festivalul. A doua ecranizare a romanului autobiografic al lui Graham Green, dincolo de mimetismul anilor '40, este o modernă poveste tragică ce-și trădează resorturile abia după reluarea mereu și mereu a crîmpeielor de
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
acest jurnal, scris în urma soțului, editorul René Coeckelberghs care, murind, a lăsat în loc iubire cît pentru toate viețile, în urma lui Lionel, socrul și "tatăl spiritual", în urma tinereții, în fond, cu angoasele și luptele ei, requiem for a dream. E căutarea frisonantă a unui vis niciodată redobîndit pe deplin, care se arată în frînturi, cînd repetat, chinuitor, cînd premonitoriu, întrerupt de scrisori, multe scrisori, ale unui îndrăgostit aventurier. Povestea e, parcă, cea din versurile lui Dimov: "duceam de mînă fata cea goală
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
următoarea. Oare n-o putem surprinde, preț de o fracțiune măcar, în momentul volatilizării ? Să luăm un exemplu. Este vorba despre un eseu intitulat Despre puterea medicală, apărut în foarte recentul volum Apropieri. Despre puterea medicală, deci. Sintagma însăși e frisonantă. Și devine cu atât mai frisonantă în expunerea strălucită a lui Ion Vianu. De la chiar fraza de început: „Dintre toate puterile exercitate social, singura care nu dorește stabilirea unei mari puteri asupra celuilalt, singura care nu aspiră să se sporească
Schiță de portret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5164_a_6489]
-
preț de o fracțiune măcar, în momentul volatilizării ? Să luăm un exemplu. Este vorba despre un eseu intitulat Despre puterea medicală, apărut în foarte recentul volum Apropieri. Despre puterea medicală, deci. Sintagma însăși e frisonantă. Și devine cu atât mai frisonantă în expunerea strălucită a lui Ion Vianu. De la chiar fraza de început: „Dintre toate puterile exercitate social, singura care nu dorește stabilirea unei mari puteri asupra celuilalt, singura care nu aspiră să se sporească pe ea în detrimentul celui asupra căreia
Schiță de portret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5164_a_6489]
-
alter se datoreaza înfiorătoarea stare clinică a poetului ce sângerează prin toate orificiile. Este desigur un coșmar à la Swedenborg, de lustrație și euforie hemoragica. Benignele italienisme gen frână, morboase, remote nu știrbesc cu nimic o partitură grea de înțelesuri frisonante prin altitudinea ideii, armonia frazării, gravitatea aluziilor spirituale și estetice. Marin Mincu știe tot în materie de noutate și inovație poetica în țară și în Europa, incepand cu Gellu Naum, părintele textualismului, și terminând cu experiență gen I. Novissimi, Țel
Poezie virilă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17659_a_18984]
-
ar fi Metropolis (1926) al lui Fritz Lang, Brazil (1985) al lui Terry Gilliam și - inevitabil - 1984 (1984), ecranizarea lui Michael Radford după romanul scris în 1948 de George Orwell, care a impus terifiantul personaj Big Brother. Deși încorporează momente frisonante care îți îngheață sîngele-n vine și trimit cu gîndul la distopiile mai sus citate, toată povestea aceasta este o îndrăzneață tentativă de demistificare a filmului horror, o parodie declarată chiar din prima secvență, care se petrece pe platoul de simulare
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
vreau să zic, în sensul de dicționar al celor două adjective. Mai degrabă realist și onest decât didactic, Dan Sociu oferă, uneori, exemplificări precise ale noțiunilor originare, într-un registru mărunt, individual și cotidian. Aș adăuga că tocmai de aceea frisonant. se întâlnesc în contemplația acestuia din urmă, dar, de comunicat, nu pot comunica. Nici schimb de roluri n-au cum să facă. Ei au prea multă viață în ei, el își drămuiește inerent micile rezerve: „e septembrie în fața blocurilor/ întunecate
Naivii și sentimentalul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4264_a_5589]
-
la firul ierbii, în care intriga, infantilă, dar nu mai puțin inventivă, lupta între Bine și Rău se dădea într-un furnicar terorizat de lăcuste. Emblematică pentru superproducția Mumia (1999), invazia insectelor care înghit absolut totul în calea lor, laitmotivul frisonant ce anunță reîntruparea eroului titular, este păstrată și în Mumia revine (2001) ce anticipează, mai mult ca sigur, repetarea fenomenului interbelic cînd mai multe sequels "economice" au fost consacrate mîinii, mormîntului, blestemului, ba chiar și fantomei mumiei. Cap de serie
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
frigul, foamea (și celelalte marote ale lumii comuniste), discuțiile ideologizate fără obiect, clamarea democratismului sunt la ordinea zilei. Moartea însăși e resimțită ca un rabat de la solidaritate. Iar sinuciderea, ca o formă insidioasă de pactizare cu principiile inamicului. Imaginea e frisonantă. Totuși, Domnul K. eliberat se dovedește, chiar și în cele mai puternice pagini ale sale, un artificiu logic de mare complexitate. Mai degrabă decât o replică la Procesul, el pare să fie un poem despre lumea lui Kafka. Evident, inteligența
Romanul ca și poemul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5983_a_7308]
-
însă această linie de lectură (a politicilor personale), volumul îmi apare de-a dreptul spectaculos. Unul în Germania, la Köln (în perioada lectoratului) și apoi în Cluj, celălalt la Roma, Zaciu și Papahagi conferă dialogului lor epistolar o înălțime intelectuală frisonantă. Fără patetisme și fără savanterii indigeste (de altfel, chiar dacă nu primează, anecdota stă la loc de cinste), cei doi pun în scenă un nemaipomenit recital de informații, sugestii și idei. Își recomandă, de la distanță, cărți nou apărute la noi (Princepele
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
să caute în paginile lui o fascinație a ororii. De altfel, ea nu rezidă strict la nivelul evenimentelor narate, altminteri ar alunecă în gratuitate și sațietate, ci la acela al scriiturii. Isaac Bashevis Sînger scrie o proza superbă, cu incantații frisonante, încărcată de o poeticitate discretă, austera. E adevărat, însă, că aceleași vîrtuți stilistice sînt de găsit în practic oricare român al scriitorului, nu e obligatoriu deci să le descoperim laolaltă cu o poveste atît de deprimanta. Dar, pentru cei ce
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
vreme, stigmatul suprem ce-ți era hărăzit fiind acela de "element": element mic-burghez, element retrograd, element dușmănos etc., etc. Aidoma tensiunii sau temperaturii, a căror simplă invocare anunță o stare maladivă, rostirea cuvîntului "element", chiar în absența oricărui adjectiv, deschidea frisonant poarta neagră a incriminării: "- Tovarăși, acest coleg al nostru... adică, pardon, coleg nu-i mai putem spune, acest..." "- Element!", a strigat Cazimir din bancă, stîrnind rîsul întregului amfiteatru. Dar asta s-a petrecut destul de tîrziu, cînd limbajul partinic se fisurase
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
oameni de bine. Tema, de fapt, falsei probleme a conflictelor interetnice este tratată în Brazilero al grecului Sotiris Goritsas într-o cheie comică, iar în Sub stele/Kato apo t'astra al cipriotului Christos Georgiou într-o notă elegiac romantică. Frisonant de actual, Gas Attack al englezului Kenny Glenaan respectă convenția unei anchete asupra unor mai vechi atacuri teroriste cu antrax, soldate cu victime nevinovate printre azilanții confruntați cu indiferența autorităților. Cu motivații sociale implicite este înfățișată pierderea forțată a inocenței
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
cu șopârle aspre/ la pipăit, sau broaște în buzunare, e/ neștiutor de vremea în care va fi oaspe/ al Ťînchisorii noastre de toate zileleť." (pag. 14) Finalul cu poantă (s-ar cuveni să punem cuvântului două rânduri de ghilimele) e frisonant. Invocatul Ioanid nu e un oarecare, ci însuși faimosul memorialist Ion Ioanid, cel care avea să fie martorul carcerelor comuniste. Echivocul nu mai ia naștere din limbaj, nici aici, nici aiurea, ci (o noutate aproape absolută la Foarță) din trama
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
lui Pasternak), a complicatei relații dintre adevăr-realitate-ficțiune continuă cu noi episoade. Meseria de nuvelist, cea mai întinsă nuvelă din carte, centrul de greutate al acestui al patrulea volum, este odiseea unui tînăr scriitor prins în hățișul ideologic-editorial al epocii. E frisonant să realizezi care era miza literaturii în acei ani, să constați cîte energii și forțe umane erau puse în joc pe cîmpul de manevră al scrisului și, mai ales, ce responsabilitate morală implica meseria de scriitor în contextul politic respectiv
Cum am devenit nuvelist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11089_a_12414]
-
altă cercetare, realizând, în exergă, o arheologie a terorii, teroare care nu a cruțat nici acest compartiment artistic. Această cercetare autorul o desfășoară de ani buni, așa că un cititor avizat ar trebui să acorde credit celor câteva mențiuni care condensează frisonant biografii dramatice. Probabil că ea își va găsi locul într-o altă carte. Dicționarul lui Bujor T. Rîpeanu face loc și unor importanți și controversați scriitori care, prin scenariile lor, au configurat profilul cinematografiei românești. Titus Popovici, Eugen Barbu, D.R.
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
din încăpere se aude o voce. E vocea lui Caragiale care tocmai îl lămurește pe Slavici că, înainte de pronumele care se pune virgulă, iar înainte de ce nu se pune decât fiind subordonata dreaptă” (pp. 154 - 155). E fragmentul cel mai frisonant din întregul roman. Nu singurul, și în orice caz nu singurul care, prin strălucire, ar merita citat. Remarcabilă mi se pare și secvența în care Veronica Micle visează, sub tensiune, un duel între Eminescu și Caragiale, încheiat cu focuri de
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
că această neasumare a limitelor, firești și inevitabile, ale unui sistem de repere a dus la nenorociri mult mai mari decât o despărțire, ori o sinucidere. Dacă realitatea nu corespunde ideilor mele, cu-atât mai rău pentru realitate e filosofia, frisonantă, la urma urmei, care străbate romanele și piesele lui Camil Petrescu. E în aerul epocii. Și iată că, îmbătat de idei pure, modernismul desparte albul de negru mai ceva decât romanticii. Neavând nici măcar tandrețea, chiar și întârziată, să recunoască, vreodată
Venere și Madonă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4752_a_6077]
-
curgă tihnit, să-și vadă de măruntele sale izbânzi și poticneli, se insinuează tensiunea, spaima. Când și când, neanunțat anume, cu o stranie irumpere cu impact subliminal, de o discreție înfricoșătoare, trece pe deasupra descrierilor demonul. Filele se parcurg cu alertețe frisonantă, sub teroare. În contrapunct, traversează spațiul-timpul trilogiei cei doi bătrâni în alb, concentrând în repezi tușe mitice povestea apartenenței și adevărul celor amenințați de demon. Roman istoric și politic, etnografic și autobiografic, de dragoste și de atmosferă, Aripile demonului stăpânește
O amplă frescă transilvană by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4779_a_6104]
-
acte de devoțiune e o cu totul altă discuție.) Sebastian în varianta Martei Petreu e, la urma urmelor, mai fascinant decât Sebastian în variantă proprie. În 2011, romanul Acasă, pe Câmpia Armaghedonului a făcut, și el, vâlvă. Un roman puternic, frisonant, extras frază cu frază dintr-o dramă, se vede cu ochiul liber, personală. Depășind-o prin scris, Marta Petreu a depășit totodată și alte câteva complexe ale literaturii române. Unul dintre ele, la care m-am referit, în trecere, într-
Demonstrație de forță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4892_a_6217]
-
lașitatea și autoritatea tiranică etc. Gladiator ascunde în sine cîteva momente - aproape subliminale - de o mare frumusețe: îndemnîndu-și oștenii la luptă, comandantul le dă întîlnire în moarte, în Cîmpiile Elisee, locul de retragere postumă a celor protejați de zei. Laitmotiv frisonant: în tonuri de albastru cenușiu evocînd deopotrivă visul și coșmarul, mîna protagonistului mîngîie un lan de grîu, înaintînd spre veșnicie... O cinematografie precum cea americană își permite pe parcursul aceluiași sezon să jongleze la extreme pe scala aceleiași referințe: antichitatea - romană
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
Europa Occidentală în clipa de față nu se mai referă la capacitatea continentului de a-i asimila pe non-europeni - e din ce în ce mai limpede că sunt neasimilabili. Marea sfidare a următorilor ani s-ar putea să rezulte din răspunsul la o întrebare frisonantă: Cine pe cine asimilează, de fapt?
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
condus cu 3 - 0 (mai cunoaștem...), apoi cu 4 - 1, au fost egalați în ultimul minut (cum ziceam...). Apoi au marcat ei, nonșalant. Fără minuni făcute de bigotismul inocent al vreunui patron, fără stimulente financiare lipite pe frunte sau violențe frisonante ale galeriei. O legendă a microbiștilor spune că fotbalul e practicat de cei care nu-și pot permite să aleagă un sport mai costisitor. Așa începe și exact așa rămâne: studențește. Cronici bizare În nr. 74 al SUPLIMENTULUI DE CULTUR
Studențești... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10666_a_11991]
-
citi cărțile, și psiholog (vizitat de gândul sinuciderii, proiectează asupra celorlalți eșecurile, dramele, mizeria existențială, dar și lașitatea, aceasta descrisă ca trăsătură etnică definitorie), cu ambele valențe temporar dezafectate, își concentrează halucinat atenția asupra prieteniei cu pictorul Orlando, interesul său frisonant pentru cuceririle amoroase ale acestuia, punând în umbră admirația pentru pictura sa. O gelozie complicată și imprevizibilă îi coordonează toate gesturile și tot ea e și ingredientul prin care degustă propria relație amoroasă cu Anamaria. Horațiu este un moralist de
Schimb de dame by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4139_a_5464]