54 matches
-
calabrez cap. = capitol cat. = catalan(ă) ceh. = ceh(ă) cf. = confer (= compară cu...) dan. = danez(ă) der. = derivat dial. = dialect(al) drom. = dacoromân engl. = englez(ă) esp. = esperanto est. = eston(ă) f. = feminin finl. = finlandez(ă) fr. = francez(ă) friul. = friulan(ă) germ. = german(ă) gr. = greacă, grecesc irom. = istroromân(ă) isl. = islandez(ă) i.sp. = iudeospaniol(ă) it. = italian(ă) înv. = învechit lad. = ladin(ă) lat. = latin(ă) lit. = literar litn. = lituanian(ă) loc. = locuțiune m. = masculin magh. = maghiar(ă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
formatge formatge queijo cas kasu chaschiel În unele situații diferențele dialectale pot fi mai mari decît între limbi diferite. De exemplu, bovus (= bos, bovis) > port. boi; sp. buey; cat. bou; occit. buou/bueu, fr. boeuf, retoromana - romanșa bov, ladina bouv, friulana bo; sarda boe/boi, it. bove (dialectal: bo, beu, vove, voi, goi etc.); rom. bou. Datorită fenomenului de schimbare lingvistică, limbile evoluează în timp, ajungîndu-se la mari diferențe chiar între limbile care provin din aceeași limbă-mamă. Iată, spre exemplificare, coeficientele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care cuprinde părți din Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg și Franța de astăzi familia indo-europeană, ramura germanica runica 115. franco-provensala N Franța, Elveția, Italia; limba romanica distinctă sau dialect francez sau dialect occitan familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic latină 116. friulana N regiunea Friuli (NE Italiei); dialect al limbii retoromane familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic latină 117. frizona (frysk) CO Olanda / N Germania; trei dialecte: occidental (frysk) în Frise (Țările de Jos), oriental (seeltersk) în Saterland (Saxonia Inferioară, Germania
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
zece consoane; conserva oclusiva glotala (glottal stop) din proto-polineziană; reduplicare; VSO celebra scriere rongo-rongo, sistem de semne gravate în lemn (scriere sau mijloc mnemotehnic nedescifrate încă), singura scriere indigena din Polinezia; transcriere latină 307. retoromana O Elveția (romanșa) / N Italia (friulana, ladina dolomitica) Ansamblu de dialecte romanice vorbite aproximativ pe teritoriile fostelor provoncii române Raetia și Noricum. Unitatea acestei limbi a fost susținută de G. I. Ascoli, dar a fost contestată de mulți alți lingviști. Face trecerea dintre grupul galoromanic și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de vorbitori ai altor limbi se vorbesc în Elveția, cantonul Graubünden (romanșa, prima limba a 40 mii locuitori bilingvi sau trilingvi); în Tirolul italian, regiunea dolomitica (ladina dolomitica cu 30 mii vorbitori bi- sau trilingvi) și în nord-estul Italiei, friuli (friulana, aproximativ 800 mii de vorbitori). Romanșa este limba națională (alături de franceză, germană și italiană) în Elveția și limba oficială pe plan local. Friulana și ladina dolomitica nu au acest statut, datorită politicii lingvistice promovate de statul italian, dar sînt protejate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
italian, regiunea dolomitica (ladina dolomitica cu 30 mii vorbitori bi- sau trilingvi) și în nord-estul Italiei, friuli (friulana, aproximativ 800 mii de vorbitori). Romanșa este limba națională (alături de franceză, germană și italiană) în Elveția și limba oficială pe plan local. Friulana și ladina dolomitica nu au acest statut, datorită politicii lingvistice promovate de statul italian, dar sînt protejate prin legi reginale. Primele texte: grupul occidental un fragment dintr-o predică (sec. XII); grupul central (text din sec. XIV); din grupul oriental
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
kurdă Irlanda Europa Dublin irlandeză, engleza Irlanda de Nord Europa Belfast engleză; irlandeză, scoțiana de Ulster Islanda Europa Reykjavik islandeza Israel Asia Ierusalim + Țel Aviv ebraica modernă (ivrit), arabă; idiș, rusă, ladino (iudeospaniola) Italia Europa Romă italiană; germană, franceza, sarda, retoromana (ladina, friulana) Jamaica America Centrală Kingston engleză; creola jamaicana cu baza engleză (patwa) Japonia Asia Tokio japoneză; aynu itak, ryukyuan Kabardino-Balcaria (Republică ~) (FR) Europa Nalcik kabardină, karaceai-balkară, rusă Kalmîchia (FR) Europa Elista kalmîkă, rusă Karaciai-Cercheză (Republică ~) (FR) Europa Cerkessk rusă, karaceai, cerkesă, abază
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
331, 332, 333, dialect francez 262, 313, pidgin cu baza ~ 226, 228 francică 262 franco-provensală 262, 289 frază 64, 67, 77, 78, 79, 93, 95, 189, 201, 231 frazeologie 65, 117, 131 frigiana 149, traco-~ 148, 149, 309, traco-iliro-~ 149 friulana 147, 262, 296, 326 frizonă (frysk) 107, 145, 163, 263, 323, 330, ~ veche 263, anglo-~ 257, 301 fula (fulani, fulfulde, pular; fr.: peul) 88, 167, 207, 211, 212, 214, 216, 263, 323, 324, 327, 328, 329, funcție 45, 63, 64
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din Udine. Mi-au revenit atunci în minte ceva noțiuni de lingvistică de la Facultatea de Filologie, despre diversele limbi latine de pe bătrînul nostru continent. Și am spus: Ce mai faci, omule? Și "omul" a tresărit, plăcut surprins, întrebîndu-mă: De unde știi friulana? Cînd i-am explicat că vorbisem pe românește, a fost atît de încîntat, încît am continuat conversația, fiecare pe limba lui, ajutîndu-ne, din cînd în cînd, cu vorbe franceze sau italiene. Cînd a ajuns la destinație, înaintea mea, "omul" s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
poate alterna (în context) cu o grupare prepozițională cvasiechivalentă, din care articolul lipsește: prăbușirea unor porțiuni din faleză, formarea de cordoane de nisip (S. Popescu, Geografie: 12-13). 3 Evoluții similare ale articolului nehotărât sunt atestate în diverse idiomuri romanice (italiană, friulană, spaniolă, portugheză, sardă) și nonromanice (de ex., olandeză); vezi discuția și bibliografia teoretică, la Stan 2006a, 2006b. Pentru teoria categorizării lingvistice, vezi Taylor ([1995] 2003). 4 Adjectivul întreg, mai ales în antepunere și mai ales când substantivul este articulat nehotărât
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
3, martie 2004, Iași, 16 p. Cântărețul Albano are intenția să cumpere o vie la Vârteșcoiu, Vrancea. Italieni, vă ordon, treceți Prutul!, volum al lui Mihai Pelin despre participarea Italiei la războiul antisovietic. La Craiova se vorbește încă în dialectul friulan. Ioan RĂDUCEA
Revista revistelor. Canada. In: Curierul „Ginta latină” by Ioan Răducea () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2345]
-
PARMA 0300308 REGGIO EMILIA 0300408 MODENA 0300508 BOLOGNA SUD 0300608 IMOLA 0300708 BOLOGNA NORD 0300808 BOLOGNA 0300908 FERRARA 0301008 RAVENNA 0301108 FORLI 0301208 CESENA 0301308 RIMINI FRIULI-VENEZIA GIULIA 0300106 TRIESTINA 0300206 ISONTINA 0300306 ALTO FRIULI 0300406 MEDIO FRIULI 0300506 BASSA FRIULANA 0300606 FRIULI OCCIDENTALE LAZIO 0300112 ROMĂ A 0300212 ROMĂ B 0300312 ROMĂ C 0300412 ROMĂ D 0300512 ROMĂ E 0300612 ROMĂ F 0300712 ROMĂ G 0300812 ROMĂ H 0300912 VITERBO 0301012 RIETI 0301112 LATINĂ 0301212 FROSINONE LIGURIA 0300107 IMPERIESE 0300611
NORMA SANITARĂ VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR din 2 februarie 2005 ce menţionează unităţile din reţeaua computerizata ANIMO din Comunitate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166424_a_167753]
-
Bagaceira da Beira Interior Bagaceira da Bairrada Bagaceira do Oeste Bagaceira do Ribatejo Bagaceira do Alentejo Bagaceira do Algarve Orujo gallego Grappa di Barolo Grappa piemontese sau del Piemonte Grappa lombarda sau di Lombardia Grappa trentina sau del Trentino Grappa friulana sau del Friuli Grappa veneta sau del Veneto Südtiroler Grappa/Grappa dell'Alto Adige Τσικουδιά Κρήτης/Tsikoudia de Creta Τσίπονρο Μακεδονίας/Tsipouro din Macedonia Τσίπονρο Θεσσαλίας/Tsipouro de Tesalia Τσίπονρο Τυρνάβου/Tsipouro de Tyrnavos Eau-de-vie de marc de marque nationale
jrc1507as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86648_a_87435]
-
da Beira Interior Bagaceira da Bairrada Bagaceira do Oeste Bagaceira do Ribatejo Bagaceiro do Alentejo Bagaceira do Algarve Orujo gallego Grappa Grappa di Barolo Grappa piemontese/Grappa del Piemonte Grappa lombarda/Grappa di Lombardia Grappa trentina/Grappa del Trentino Grappa friulana/Grappa del Friuli Grappa veneta/Grappa del Veneto Südtiroler Grappa/Grappa dell'Alto Adige Τσικουδιά Κρήτης/Tsikoudia of Crete Τσίπουρο Μακεδονίας/Tsipouro of Macedonia Τσίπουρο Θεσσαλίας/Tsipouro of Thessaly Τσίπουρο Τυρνάβου/Tsipouro of Tyrnavos Eau-de-vie de marc de marque naționale
22004A0430_04-ro () [Corola-website/Law/291990_a_293319]
-
da Beira Interior Bagaceira da Bairrada Bagaceira do Oeste Bagaceira do Ribatejo Bagaceiro do Alentejo Bagaceira do Algarve Orujo gallego Grappa Grappa di Barolo Grappa piemontese/Grappa del Piemonte Grappa lombarda/Grappa di Lombardia Grappa trentina/Grappa del Trentino Grappa friulana/Grappa del Friuli Grappa veneta/Grappa del Veneto Südtiroler Grappa/Grappa dell'Alto Adige Τσικουδιά Κρήτης/Tsikoudia of Crete Τσίπουρο Μακεδονίας/Tsipouro of Macedonia Τσίπουρο Θεσσαλίας/Tsipouro of Thessaly Τσίπουρο Τυρνάβου/Tsipouro of Tyrnavos Eau-de-vie de marc de marque naționale
22004A0430_05-ro () [Corola-website/Law/291991_a_293320]
-
româna fiind extrem estică și simultan nordică. O foarte posibilă "punte" de legătură, în cazul unui studiu profund și exhaustiv de lingvistică comparată între valonă și română, ar putea fi cele trei limbi romanice retice (sau rețiane), retoromana, ladina și friulana, aranjate aici stric geografic, de la nord la sud. Este demn de remarcat, că cele cinci limbi menționate moștenesc, pe de o parte, vocabularul latinei vulgare (vezi latina vulgaris) de nord și, respectiv, elemente gramaticale și fonemice care sunt străine tuturor
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
avut 9 copii. Patru fiice și trei fii au supraviețuit copilăriei. Doi dintre fii, Domenico și Lorenzo, au pictat cu el în calitate de asistenți și au realizat o faima independența. Al treilea sau fiu a devenit preot. Un nobil din orașul Friulan, din UDINE, Dionisie Delfino, l-a însărcinat pe tânărul Tiepolo cu decorarea în frescă a capelei și palatului (1726 - 1728). A fost o realizare revoluționară, folosind tonalități deschise inedite și tehnici aerisite. Integrează manieră de tip Sebastiano Ricci în paolesca
Giovanni Battista Tiepolo () [Corola-website/Science/302757_a_304086]
-
pentru a face loc istoriei individului, fiind îmbinată cu științele sociale și antropologia. Carlo Ginzburg a fost profesor la Universitatea din Bologna și la Universitatea din California. A scris, în 1980, "Brânza și Viermii", în care descrie universul unui morar friulan în secolul XVI. Publică articolul ""Micro-istoria"" în revista "Le Debat" în 1981. Michel Vovelle a scris "Atitudinea în fața morții după clauzele testamentare", "Pietatea barocă și decreștinarea în Provence în secolul XVIII", "Moartea în Occident de la 1300 în zilele noastre", "Mentalitatea
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
dar care a avut o fertilă carieră de fotograf și sculptor. Printre alte filme, diva italiană a jucat în filmul de aventuri Fanfan la tulipe. S-a căsătorit cu un soț de origine bavarezo-retoromană, care vorbește ladina, bavareza, romanșa și friulana. Lollobrigida a câștigat de 6 ori premiul David di Donatello, de 2 ori premiul Nastro d'Argento (în 1954 și 1963)și de 6 ori Bambi Awards; de asemenea a fost nominalizată de trei ori pentru Golden Globe, o dată pentru
Gina Lollobrigida () [Corola-website/Science/309194_a_310523]
-
două republici (1378-1381). Învingătoare din această ultimă confruntare iese Veneția. Începând cu primii ani ai secolului al XV-lea, teritoriul republicii s-a extins și în Italia de nord, prin supunerea orașelor învecinate (Padova, Vicenza, Verona etc.) și a regiunii friulane. Astfel, în a doua parte a secolului respectiv, dominația venețiana se întindea până la fluviul Adda, incluzând noi orașe, precum Bergamo și Brescia. În secolul al XVIII-lea, Veneția era printre orașele cele mai rafinate din Europa, cu o mare influență
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
mai mult în anii 1950 și 1960 datorită creșterii economice și a dezvoltării mass media și televiziunii (postul național RAI a contribuit la promovarea limbii italiene standard). Sunt recunoscute câteva limbi minoritare: albaneza, catalana, germana, greaca, slovena, croata, franceza, provensala, friulana, ladina, occitana și sarda (conform legii numărul 482 din 15 decembrie 1999). Franceza este cooficială în Valea Aostei—deși în realitate acolo se vorbește mai mult provensala. Germana are același statut în Tirolul de Sud, la fel ca ladina în
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
să răzbată cu succes în lumea muzicii naționale și internaționale (Natalia Colompar - voce, Mihai Pâțan- pian, Rareș Popsa - ghitara clasică). Compozițiile lui Coly au fost prezente și în Festivaluri muzicale din Italia, fiind cantate de către fiica lui: "Festival della canzone Friulana" (în 2003, melodia "Novembre", în 2005, melodia "Mi plas"), "Festival della canzone del Friuli Venezia Giulia - Premio Città di Grado" (2007, melodia "Guarda"). În 2009 câștiga "premiul întâi" la "Festival della Canzone Riviera di Brenta - Premio Città di Miră, Venezia
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
Venezia" cu compoziția "Love me Forever". În 2009 câștiga din nou "premiul întâi" în cadrul Festivalului “Pianobar Festival di Udine” cu compoziția "You make me laugh". Muzica lui Andrei Colompar se ascultă încă în cluburi și centre jazz, la radio ("Onde Friulane" și "Radio Fantasy"), în Televiziune ("Telefriuli" - Udine, Italia) sau în concerte. În anii ’70 preferă să cânte pe orgă Hammond, în schimb în anii ’90 preferă pianul. Publicul lui Coly simte toate emoțiile pe care acesta împreună cu pianul sau le
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
muzicii jazz și pop, si a câștigat multe premii întâi cu propriile compoziții. "Conexiuni Bop - Formații Sibiene de Jazz" (LP, Album), Electrecord, 1979 "Sunet Proaspăt/Fresh Sound" (LP, Album), Electrecord, 1990 "Călătorul/ The Traveller", Natalia & Andrei Colompar compositions, 2000 "Canzoni Friulane" , Promodisc, 2003 "Canzoni Friulane" , Promodisc, 2005 "E- Ballads" (irish - romanian folk - jazz fusion) - live recording Bob Bales e Imperium Jazz Band, 2006 "Romanian Jazz", Sonar Kollektiv, 2007 "Tu ed io, io e te", (EP) Natalia & Andrei Colompar, 2014 - muzică
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
si a câștigat multe premii întâi cu propriile compoziții. "Conexiuni Bop - Formații Sibiene de Jazz" (LP, Album), Electrecord, 1979 "Sunet Proaspăt/Fresh Sound" (LP, Album), Electrecord, 1990 "Călătorul/ The Traveller", Natalia & Andrei Colompar compositions, 2000 "Canzoni Friulane" , Promodisc, 2003 "Canzoni Friulane" , Promodisc, 2005 "E- Ballads" (irish - romanian folk - jazz fusion) - live recording Bob Bales e Imperium Jazz Band, 2006 "Romanian Jazz", Sonar Kollektiv, 2007 "Tu ed io, io e te", (EP) Natalia & Andrei Colompar, 2014 - muzică
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]