143 matches
-
Hallstatt și La Tène), din perioada stăpânirii romane și din timpul migrațiilor. Tot aici au mai fost scoase la iveală un mormânt de incinerație (sec. I î.e.n. - sec. I e.n.) și o "villa rustica", în care s-a găsit o fructieră dacică (sec. II î.e.n.). În perioada romană localitatea se afla pe drumul roman Potaissa - Napoca. Inițial, o porțiune a acestuia a fost lăsată descoperită în curtea vecină cu cea a școlii, marcată de o colonetă ce reproduce inscripția de pe borna
Comuna Aiton, Cluj () [Corola-website/Science/299567_a_300896]
-
unor obiecte neînsuflețite, din natură sau ordonate în mod voluntar. Prin definiție, natura moartă este un gen de reprezentare grafică sau picturală a unui grup de obiecte inanimate naturale, constând în glastră cu flori, fructe sau legume așezate pe o fructieră, vânat, o vază, sticlă, amforă, o narghilea sau un ceainic, pahare, farfurii, piese la care sunt asortate uneori și cărți, un ziar împăturit, într-o combinație artificială și un element textil ori două, ca suport cromatic. Acest tip de pictură
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
foaierul hotelului din Bath, unde se opriseră pentru o pauză din cursa cumpărăturilor de Crăciun, Hugo și Amanda stăteau și sorbeau câte-un cappuccino. Fără să vadă nimic, amândoi se uitau în depărtare, la merele aurite așezate morman într-o fructieră aurită și care reprezentau contribuția hotelului la sezonul sărbătorilor. Amândoi erau pierduți în propriile gânduri. Amanda se gândea că viața era mult mai bună atunci când Theo era acasă, în siguranță, cu asistenta Harris. Noutatea maternității se epuizase cu săptămâni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Nicolae Ceaușescu în pantalonași cu bretele. Îl observam uneori pe balcon, cu basca albă de pionier încă îndesată pe urechi, balansându-se de bucurie; putea să cadă oricând. Noi, copiii, ne imaginam că adună provizii în cocoașă; arăta ca o fructieră enormă, gata să arunce cu mere și pere în toate părțile. Râdeam ca proștii, fete și băieți, ca oricine. Între timp, noi crescusem, iar el se-oprise pe la 14 ani. O cunoșteam și pe mama lui, o bătrânică adorabilă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
care le gătea la alții, pentru că avea obiceiul să gătească pentru vreun prieten, la el acasă. Se vizita cu nevasta șefului de hotel de la Symington, cu bijutierii, cu Vletold care era furnizorul comercianților cei mai de vază - el le vindea fructierele cele mai greoaie, cu însemne nobiliare, de mărimea unui țambal și sosierele cât nava argonauților. Mai era prietenă și cu văduva unui tip care era implicat în Scandalul Teapot Dome*, care creștea câini de cursă. Și tot felul de indivizi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
și în stare de conservare precară. Ceramica reprezintă circa 80% din totalul lucrurilor recuperate (fragmente sau porțiuni) în timpul cercetărilor și este reprezentată de vase de lut (pentru servit și băut) și vase pentru păstrarea proviziilor (amfore și chiupuri). Platourile și fructierele bine reprezentate au fost realizate din ceramică superioară, acoperită cu vopsea roșie de bună calitate; ornamentate cu motive zoomorfe, geometrice și florale, precum și cu simboluri creștine (cruci de diferite forme); sunt datate pentru secolele V-VI; au fost importate din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a 4 capiteluri din marmură albă, decorate cu crucea latină (secolele IV-VII); 9) prezența la Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea) a unui singur capitel din marmură, decorat cu o cruce; 10) prezența la Siutghiol/Ovidiu (jud. Constanța) a unor platouri și „fructiere“, realizate din ceramică superioară, acoperită cu vopsea roșie de bună calitate, ornamentate cu simboluri creștine (cruci de diferite forme) (secolele V-VI), a unor opaițe descoperite în stare fragmentară (unul singur intact) de factură locală, precum și a unor vase-candelă din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ceramică); 12) la Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea): o bazilică și inscripții creștine și un capitel din marmură decorat cu o cruce; 13) la Siutghiol/Ovidiu (jud. Constanța): morminte creștine (unul dintre ele lipsit de inventar), unele vase de ceramică (platouri, fructiere etc.) ornamentate cu simboluri creștine (cruci de diferite forme), opaițe etc.; 14) la Sucidava (jud. Constanța): o bazilică creștină și o alta cimiterială având o necropolă pentru personalitățile locale (fără inventar); reprezentări de cruci, opaițe, vase, obiecte de metal, cruciuliță
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în special Coarnă neagră și Azuf Ali (căreia noi îi spuneam Afuzali), care țineau până la Crăciun și chiar mai târziu. Cum atunci în timpul iernii nu erau citrice ca acum, la Crăciun și Anul Nou aveam struguri frumoși puși pe o fructieră mare din sticlă cu picior care mai există și acum la Tecuci ca și atunci și pe care o păstrăm ca amintire. Înainte de Crăciun mama mea făcea turtele sau “pelincile Domnului”, pe care acum le fac și eu. Turtele erau
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pe plajă a fetei lui Garcia Lorca în forma unui fruct cu trei figuri, tablou realizat doar la câțiva ani de la moartea tragică a lui Federico Garcia Lorca și care arată chipul poetului, cu trăsături aproape de copil, sub forma unei fructiere "paranoico-critice". Enigma nesfârșită este probabil cea mai elaborată dintre ele. Când a fost expusă în New York în 1939, catalogul expoziției conținea șase desene ce reduceau imaginea ei compozită la diferite "lecturi": plaja de la Cape de Creus cu o femeie șezând
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
346, 243/6), Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, Pl. LXXIV/11a3) și Cucuteni (SCHMIDT 1932, tabel A/8b) (Pl. 48/2; Pl. 49/3). Din punctul de vedere al pastei, ambele exemplare se încadrează în categoria ceramicii fine. Forma 10: Fructiere În această categorie am inclus vasele ce par a fi obținute în urma contopirii unui vas suport cu un recipient în formă de strachină sau farfurie. Primul exemplar mai păstrează doar piciorul, relativ scund, cu profil bombat și extremitatea inferioară puternic
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de al doilea exemplar se păstrează, de asemenea, numai piciorul. Acesta prezintă o formă specifică așezării de la Hoisești, caracterizată prin forma aproape cilindrică și o ușoară evazare a bazei de sprijin (Pl. 49/2). Datorită lipsei de analogii în cadrul categoriei fructierelor această formă ar putea constitui un tip aparte. Din punct de vedere al pastei, ambele exemplare aparțin categoriei ceramicii fine. Forma 13: Capace Din punct de vedere tipologic, caracteristică pentru acest tip de vas este forma de clopot cu profil
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
decorative sunt dispuse liber pe întreaga suprafață a vasului și sunt formate din benzi meandrice simple, sau benzi unghiulare. Buza vasului este decorată pe exterior cu benzi albe și brun-roșcate alternative, dispuse oblic (Pl. 48/3; 49/4-4a). Forma 10. Fructiere În această categorie se încadrează un vas de la care s-a păstrat doar piciorul. Din punct de vedere al decorului, acesta se află într-o stare proastă de conservare, care ne permite să spunem numai că a fost decorat cu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Anexa 2/9f). 9.g. Variantă a formei precedente, cu o bombare accentuată a părții inferioare, ce creează astfel impresia de robustețe. Această formă este prezentă la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, Pl. LXXIV/11a4) (Anexa 2/9g). Forma 10: Fructiere În această categorie am inclus vasele ce par a fi obținute în urma contopirii unui vas suport cu un recipient în formă de strachină. 10.a. Variantă cu recipient întins, asemănător unei farfurii. Piciorul se apropie de forma 9b, cu profil
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
-se în adevărate embleme pentru cultura materială a carpilor. După Gh. Bichir,ceramica liniară era predominantă În faza cea mai veche a culturii amintite, în rest dezvoltânduse ceramica lucrată la roată, cu sau fară toartă: cești carpice, vase urnă, străchini, fructiere, pahare, opaițe, strecurători și chiar mai multe tipuri de amfore carpice. După ultimele descoperiri făcute de arheologul N. Pușcaș u și expuse la Complexul Muzeistic al Palatului Culturii din lași, "putem spune că în aceste locuri roata olarului s-a
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
fost distrusă aproape în întregime de lucrările agricole. Pe fundul gropii, care se afla la circa 0,8 cm de la punctul în care s-a surprins mormântul, nu a mai rămas decât un fragment de cană, precum și un fragment de fructieră. Foarte puține oase calcinate. Niciun alt inventar. Este posibil să fi fost un mormânt de încinerație în groapă. Noi am considerat, însă, că fragmentul de cană aflat pe fundul gropii ne îndreptățește să credem că avem de a face cu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nivelul actual al solului. A fost distrusă de lucrările agricole. Se mai păstrează doar fundul urnei, care era un vas borcan, cărămiziu. În afară de urnă s-au mai descoperit un fragment de cană cenușie lucrată la roată și un fragment de fructieră roșie, care, probabil, au servit drept capac. În urnă și în groapa în care a fost așezată urna, care era ceva mai mare decât recipientul, s-au descoperit puține oase arse, cenușă și pământ ars. Nu a avut alt inventar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
buza evazată, pe gât o nervură în relief, cu slip roșu închis la suprafață. Pe umăr un decor lustruit în rețea, mărginit de două mici nervuri în relief - orizontale. Alte câteva fragmente, tot de culoare roșie, ar putea aparține unei fructiere și unei căni. Nu a avut alt inventar. Mormântul nr. 60 (Pl. 21/1; 35/6). Înhumat în groapă. În poziție întinsă cu mâinile pe lângă corp, orientat cu capul NNV 63 și picioarele SSE 31. Unele oase deranjate de crotovine
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fiind distruse puține porțiuni din buză de către fierul plugului. Urna, de culoare cenușie, fundul inelar, corpul rotunjit și buza evazată oblic. Pe gât o nervură în relief (inv. 14096) - (Pl. 22/4; 38/ 7). În interior câteva fragmente de la o fructieră și un alt vas cenușiu, precum și un fragment de la un capac roșu (inv. 14097-14101). Adâncimea gropii, de la nivelul la care a fost prinsă este de 0,32 m. Este puțin mai largă decât urna. Fără inventar. Mormântul nr. 74 (Pl.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de 0,12 m. Oasele calcinate erau împânzite nu numai în interiorul gropii, ci și în jur, datorită lucrărilor agricole. Tot în groapă au mai fost descoperite trei fragmente dintr-un vas- borcan, cărămiziu și două fragmente dintr-o strachină sau fructieră cenușie, lucrată la roată. Ca inventar s-a descoperit o mărgică din sticlă mată roșie, trecută prin foc. Mormântul nr. 94 (Pl. 26/2; 46/1). Înhumat în groapă. Descoperit la adâncimea de 0,40 m. În poziție întinsă, cu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
anume pentru practicarea unor ritualuri funerare, inclusiv acele „banchete” legate de acestea. Aici, printre altele, am putut identifica și alte forme de vase, care nu erau folosite ca urne sau capace de urnă, cum sunt: căni, amforete (așa zis carpice), fructiere, cățui, forme deja bine cunoscute în marile necropole din această perioadă. Nu este exclus ca această situație să fie legată de începuturile culturii materiale a dacilor liberi, într-o perioadă imediat următoare dispariției marilor așezări de tip „dava” de pe Valea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la mână-cățuie sau borcan, precum și un fragment dintr-o strachină lucrată la roată. La mormintele de incinerație în urne nr. 54, 70, 73, 74, 85 și 92, pe lângă urne s-au mai descoperit fragmente de la o cană cenușie și o fructieră roșie (M. 54); un fragment de căniță roșie, lucrat la roată, un fragment de la un vas cenușiu, și mai multe fragmente ceramice lucrate la roată (M. 70); fragment de la o fructieră, un fragment de la un vas cenușiu și un fragment
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mai descoperit fragmente de la o cană cenușie și o fructieră roșie (M. 54); un fragment de căniță roșie, lucrat la roată, un fragment de la un vas cenușiu, și mai multe fragmente ceramice lucrate la roată (M. 70); fragment de la o fructieră, un fragment de la un vas cenușiu și un fragment de la un capac roșu (M. 73); un fragment de la o strachină cenușie, peste 20 de fragmente de la o amforă roșie și două fragmente de la un capac roșu (M. 74); câteva fragmente
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
suficient să amintim, din acest punct de vedere, prezența fragmentelor de amforă romană, purtătoare a unor lichide (vinuri speciale, dulci și aromate ale zonei Mediteranei, uleiuri diferite sau diverse mirodenii, care înnobilau, poate, multe ritualuri funerare la daci) sau a fructierelor, străchinilor și alte vase, pe care le-am descoperit, mai ales la mormintele de înhumație și de incinerație în gropi simple. Tot atât de interesantă ni se pare și prezența unor obiecte cu anumite semnificații, cum este cuțitașul de toaletă, descoperit la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
lucrate cu mâna, și mai ales vasele-urnă lucrate la roată, de forme puțin diferite între ele, de culoare cenușie sau roșie. Drept capace s-au folosit străchinile, lucrate la roată. Fragmentar apar și alte forme de vase, cum sunt, cănile, fructierele sau amforele romane, prezente mai ales în zona de nord-vest a necropolei, dar și în unele morminte de incinerație sau de înhumație. Trebuie să notăm faptul că în necropola I de la Săbăoani din sec. II-III d. Chr. nu s-au
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]