49 matches
-
împinși de durere Veți crede c-aveți dreptul și voi ca să trăiți. Ei îngrădiți de lege, plăcerilor se lasă, Și sucul cel mai dulce pământului i-l sug; Ei chiamă-n voluptatea orgiei sgomotoase De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase: Frumsețile-ne tineri bătrânii lor distrug. {EminescuOpI 60} Și de-ntrebați atuncea, vouă ce vă rămîne? Munca, din care dânșii se-mbată în plăceri, Robia vieața toată, lacrimi pe-o neagră pîne, Copilelor pătate mizeria-n rușine... Ei tot și voi
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
foc, Ea zâmbind își mișcă dulce a ei buze mici, subțiri; Iar pe patu-i și la capu-i presurați-s trandafiri. Iar voinicul s-apropie și cu mâna sa el rumpe Pânza cea acoperită de un colb de pietre scumpe; A frumseții haruri goale ce simțirile-i adapă, Încăperile gândirii mai nu pot să le încapă. El în brațe prinde fata, peste față i se-nclină, Pune gura lui fierbinte pe-a ei buze ce suspină, Și inelul scump i-l scoate
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
să demonstreze că intenția artistică și estetică era suficientă în legitimarea unui produs artistic ca operă de artă. Acest fapt s-a demonstrat în timp, iar artiștii ce au urmat celui de-al doilea razboi mondial au consolodiat aceste idei. Frumsețea un era cea căutată în atelier zile în șir, ci frumusețea o descopereau artiștii în viața de zi cu zi, în nimicul de lângă noi. Iar dacă ceea ce este lângă noi este urât, atunci arta un putea fi decât așa. Dada
Mişcarea dada şi influenţa asupra artei contemporane. Conceptul de urât la dadaişti. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
noaptea lor albastră, a lor dulce vecinicie, Ce ușor se poate stinge pin plânsorile pustie. Cine e nerod să ardă în cărbune-o piatră rară Și eterna-i strălucire s-o strivească într-o pară? Tu-ți arzi ochii și frumsețea - infinitul lor se stinge - 385Și nu știi ce răpești lumii? Ah, nu plânge, ah, nu plînge! Astfel el se socotește. - I-a căzut atât de dragă Cât ar fi îmflat în spate pentru ea lumea întreagă. -Bună - vreme, fată mândră
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a intrat În inima Aretii prin auzire, iar În inima lui Erotocrit au intrat prin deasa privire, și prin acest exemplu povățuiește pre părinți ca să nu se-ntinză la vorbe de amor Înaintea cruzilor și nevinovaților tineri și să nu laude frumseți trupești, nici să se lenevească de a popri sloboda și deasa privire a frumoaselor fețe (căci frumsețea strică virtutea sufletului) și ascultarea cea dulce a amurezatelor cîntece.” Pann recomandă, În privința moralei, o linie de mijloc: nici prea aspră, nici prea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și prin acest exemplu povățuiește pre părinți ca să nu se-ntinză la vorbe de amor Înaintea cruzilor și nevinovaților tineri și să nu laude frumseți trupești, nici să se lenevească de a popri sloboda și deasa privire a frumoaselor fețe (căci frumsețea strică virtutea sufletului) și ascultarea cea dulce a amurezatelor cîntece.” Pann recomandă, În privința moralei, o linie de mijloc: nici prea aspră, nici prea Îngăduitoare. Nici ca Împăratul Eraclie, neomenos și intolerant față de fiica lui, nici atît de plecat, lipsit de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
adevăr prea puțini - ci germanii și francezii n-au înțeles-o defel. Modele în astă privință sunt dramaturgii spanioli, Shakespeare, și un autor norvegian, românilor poate prea puțin cunoscut, dramaturgul Bjornstjerne Bjornson. Dar un dramaturg e care, întrunind mărime și frumsețe, curățenie și pietate adevărat creștină, se ridică cu totul din cercurile cele esclusive numai ale unor clase ale societății până la {EminescuOpIX 87} abstracțiunea cea mare și puternică a poporului. Pe popor în luptele sale, în simțirea sa, în acțiunea sa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
psalm: "Sunt ani la mijloc și încă mulți vor trece, Și tu rămîi în suflet neschimbată, Că-n orice noapte-n vis mi se arată Odor cu ochii mari și mîna rece. Oh, n-oi uita în viață-mi niciodată Frumsețea ta ce orice gînd întrece!... În amintirea-ți pururi voi petrece, Pe veci pierduto, vecinic adorato!" (s. n.)213 Acest ultim vers se află și în poezia Cînt însuși glasul 214, scrisă în aceeași vreme, și publicată tot în "Convorbiri literare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
descoperă talentele ascunse ale Fetiței, îngrijind-o și emancipînd-o cu devotament (Evelyn are, de asemenea, o confruntare cu Emma Goldman, faimoasă imigrantă americană din Lituania, anarhistă și susținătoare a legitimității atentatului politic Goldman o critică pe Nesbit pentru că își folosește frumsețea pentru a răzbi într-o lume coruptă). Hary Houdini (iluzio nistul și magicianul maghiar imigrant el însuși în SUA) ajunge un apropiat al familiei lui Tata, după ce i se strică mașina, într-o zi, în fața casei acestuia. Tata, la rîndul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
salcâm sta-vom noi noaptea întreagă, Ore întregi spune-ți-oiu cum îmi ești dragă! Te-i rezima, dulce copil, de-al meu umăr - Și fir cu fir păru-ți aurit am să-l număr, Ap-am să beau din a ta gură frumsețe, Dulci sărutări din ai tăi ochi de blândețe. Îmbrățișați noi vom ședea la tulpină, Fruntea-mi în foc pe-ai tăi sâni se înclină, Ce alături cresc dulci și rotunzi ca și rodii? Stelele-n cer mișcă-auritele zodii. Ne-om
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ele crinii mari întrec ivorul. {EminescuOpIV 211} Cine-ar vedea făr în genunchi să cadă? Am genunchiat. - "Eu am știut, străine" "Că ai să vii - a dorurilor pradă - Ca să m-asculți, și să duci de la mine, "A-nțelepciunii ș-a frumseții floare, "Să luminezi gândirile din tine. "Eu am știut - profetă vrăjitoare - "S-atrag cu-a tainelor și-a basmei rază "Poeți cu inimi ceruri-doritoare. "Ridică-te și vino de te-așază Ici lângă mine, sui pe perna asta". Cu brațu-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
De mult periră și pe-a lor cenușă "Trăiește... cine?.. ei! înmormîntații. "Moarte și viață, foae-n două fețe: "Căci moartea e isvorul de viețe, Iar viața este râul, ce se-nfundă "În regiunea nepătrunsei cețe. "Femeia goală, cufundată-n perne, "Frumsețea ei privirilor așterne; Nu crede, tu, că moare vre o dată "Căci e ca umbra unei vieți eterne. "Iubirea ta-i viață - a ei iubire "E viață iar și iar de omenire. "Voința ei ș-a ta de se-mpreună Atunci
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
spus De cât povești pe care Homer și alți autori Le spuseră mai bine de zeci de mii de ori. Da, soarele bătrînu-i, bătrân pămîntu-acuma: Pe gândurile noastre, pe suflet s-a prins bruma Și tineri numa-n sânuri vedem frumsețea vie, Dar gândul nostru-n ceață n-o pune pe hârtie... Suntem ca flori pripite, citim în colbul școlii Pe cărți cu file unse, ce roase sunt de molii. Astfel cu meșteșuguri din minte-ne - un pir - {EminescuOpIV 289} Am
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tale... și blăstem a mea minte Că nu e ca și tine senină și cuminte... Oh vino! Vin și-acuma... surîde-mi, ah! surâde, Vorbește-ncet... la vorba-ți eu ochi-mi voiu închide Căci nu pot deodată cuprinde-a ta frumsețe... De-aud... nu pot să caut zâmbirea blândei fețe, De văd a ta cerească, armonică-arătare, Urechea mea e surdă și gura-mi glas nu are... O, înger! stea din ceriuri... nemaigîndită! scumpă! O! sufletul din pieptu-mi spre tine să se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
deplin Ce mult puteai în lume, și cât, cât de puțin Ți-a fost dat. Dacă nobil ai fost și blând și drept, Dacă prin a ta minte ai fost un înțelept, Având darul pe care natura-l poate da, Frumsețe, minte, faimă, ajuns-ai la ceva? Căci nu caută lumea, aceea ce slăvește, Aceea ce o prinde - ci ceea ce-i priiește. Dacă ești rău și-i vine răutatea la-ndemînă, Dacă ești prost, și vasta prostie e stăpână, {EminescuOpIV 391} Sau
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
viața lui cu Lazăr e egal. Lungești prînzu-ți pân în noapte, tot mănânci, mănânci dearîndul, Cin-te vede poate zice că cu dinții-ți sapi mormântul. Vrei să fii Pallas Athena! O, fetiță, fii cu minte... Tu ai pierde din frumsețe Dar n-ai câștiga la minte. E vinul de-azi mai rău ca cel de ieri, amicii mei - Mai bun ca orice vin băut e cel pe care-l bei. 45. CÎND SE JUCA ELISA MULLER... (cca 1874 ) Pe genunchi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
simt atât de singur! Este noapte, noapte, noapte. 49. TRADUCERI ȘI ADAPTĂRI (cca 1874) Dulce cu corp de omăt înnecat în păru-i de aur, Venera zace murind - cine o va moșteni? Ah, în două părți d-opotrivă-mpărți bogăția-i - Ție: frumsețe ș-amor; mie: durere și dor. Ce cumplit este amorul, deși dulce aparent. Un tiran, care nu varsă decât sânge innocent. Pallas - în Lacedemon văzu pe Venera armată: Aide acum să luptăm, judice Paride-acum. Venerea însă răspunse: armată mă-nfrunți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
avem Ci-n zădar se ostenesc Nu va fi precum gândesc. * Dragostea când se desparte Parc-ar bea păhar de moarte. {EminescuOpXV 1032} EXERCIȚII et MOLOZ (p. 645) Deși n-am corp, în sufletu-mi eu sânger De a ta frumsețe și privire, înger! , La mijlocul drumului, În calea voinicului, Voinicelul codrilor, Căpitanul hoților. CAIETUL ANONIM (p. 649-650) 2260, 175 r 212 r Daca ai venit în lume Numai ca să mă omori Mă omoară dar odată, Nu pe ceas de mii de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu poate fi nici prețăluit, nici tezaurizat. Cu el se măsoară doar regretul nostru și poate o anume revoltă Împotriva atitudinii miloage În care ne complacem În fața frumuseții, care, cum spune Blaga, " Îndeamnă la un jaf imposibil": "Socot că orice frumsețe prilej de amăgire statornică este. Te ispitește. Vrea-n stăpânire s-o iei. Deși e departe de tine ca o poveste." Toată tensiunea și Încrîncenarea poemului este prinsă În tristețea remarcii: doar o monedă, tristețe asemănătoare cu aceea din altă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
delimitabile și reprezentabile. Termenul frumusețe, de exemplu, este substantiv abstract când exprimă conceptul în sine: „Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie.” (M. Eminescu, I, p. 29) și substantiv concret când exprimă, prin metonimie, obiecte caracterizate prin însușirea denumită substantival: „Frumsețile-ne tineri bătrânii lor distrug.” (M. Eminescu, I, p. 59) $=fete frumoase$$. Între cele două clase semantice de substantive intervin deosebiri morfologice și sintactice: • Substantivele abstracte nu realizează singure întreaga pardigmă a categoriei determinării. Se poate spune „I-am cumpărat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vrăjitor, a încercat să-l omoare, însa de fiecare dată când arcașii vroiau să-l atace acesta se făcea nevăzut. S-a stabilit într-un final în Saxonia, prilej cu care s-a însoțit cu o femeie de o rară frumsețe, pe care o invocase într-un spectacol în fața studenților. În ultimul an al pactului aceasta îi născuse un băiat, Justus Faust, care avea să dispară împreună cu mama sa. La apropierea încheierii pactului, Faust a dat o petrecere în numele diavolului. Spre
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ochii sigeta, cu sprâncenele arcul încorda, cu fața singe vărsa, cu budzele inima spintica, cu mijlocul viața curma, cu statul morții râdica, cu cuvântul dzilele în cumpănă măsura, cu răspunsul sufletul de la mormânt înturna, iar cu singur numele Biruinții toată frumsețe biruia și covârsiia"47. Trăsăturile pe care Hamelonul le reține sunt în primul rând fizice, semn că, deși neprihănită, Biruința emană un erotism paralizant. Singura ei rivală, din acest punct de vedere, este Helgea, soția adulterină a Strutocamilei, care stârnește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acul să-și tâmpască, Strelețul arcul frângând, ținta nu lovască, Cumpăna dreptatea nu mai arete, Apariul topască-să-n sete. Mars vârtutea în slăbiciune să-și primenească, Mercurie între planete nu mai crăinicească. Zefs monarhiia în veci să-și robască, Vinerea floarea frumseții să-și veștedzască, Cronos scaunul de sus în gios să-și coboară. Finicul în foc de aromate moară, Oltariul jirtfe nu priimască, Păharul băutură să nu mai mestească. Chitul crepe în apa Aridanului, Iepurile cadză-n gura Sirianului, Musculița cu jele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
obținerea locurilor, iar aceștia nu așteptau de două ori invitația! Tineretul se pregătea să iasă în întâmpinarea trupei la gară, în speranța că la debarcarea din vagoanele speciale a corpului de balet, vor putea face cunoștința vreunuia din zecile de frumseți care se îndreptau spre oraș. Sala teatrului era curățată ca-n palmă, toaletele erau în formă. De obicei, Costică Tănase era întâmpinat la gară de toate oficialitățile orașului care, cu regularitate, la mijlocul nopții, după spectacol, îi organizau un banchet la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]