354 matches
-
înalt și subțirel, despre care am aflat că este în clasa a X-a. Suzana îmi povestise că era șefa unui raion de încălțăminte dintr-un mare magazin universal, aflat în centrul orașului. Pentru mine, era prima mea ieșire dincolo de fruntariile[ Fruntarie, fruntarii = graniță (DEX)] țării și prima dată când eram pus în situația de-a vorbi, mai mult prin gesturi, decât în limba respectivă, cu niște oameni ce foloseau o limbă străină graiului mamei mele. Dar cu slovacii era mai
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
și subțirel, despre care am aflat că este în clasa a X-a. Suzana îmi povestise că era șefa unui raion de încălțăminte dintr-un mare magazin universal, aflat în centrul orașului. Pentru mine, era prima mea ieșire dincolo de fruntariile[ Fruntarie, fruntarii = graniță (DEX)] țării și prima dată când eram pus în situația de-a vorbi, mai mult prin gesturi, decât în limba respectivă, cu niște oameni ce foloseau o limbă străină graiului mamei mele. Dar cu slovacii era mai ușor
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
subțirel, despre care am aflat că este în clasa a X-a. Suzana îmi povestise că era șefa unui raion de încălțăminte dintr-un mare magazin universal, aflat în centrul orașului. Pentru mine, era prima mea ieșire dincolo de fruntariile[ Fruntarie, fruntarii = graniță (DEX)] țării și prima dată când eram pus în situația de-a vorbi, mai mult prin gesturi, decât în limba respectivă, cu niște oameni ce foloseau o limbă străină graiului mamei mele. Dar cu slovacii era mai ușor să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NE DAU OCOL HOITARII Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Iar ne dau ocol hoitarii... Simt a noastră slăbiciune. Se adună la fruntarii, Au gânduri de prădăciune. Minciuna-i unsă cu„miere”... Lunecăm cu ea la vale. Simt cum al său gust de fiere, Amărăște totu-n cale. Dezbinatu-s-au românii Depănând fuiorul urii, Ce le-a otrăvit plămânii, Și le-a
NE DAU OCOL HOITARII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1415927365.html [Corola-blog/BlogPost/376833_a_378162]
-
Daciei Mari ca entitate juridică, element de drept internațional, fiindcă contextul politic nu mai permite un asemenea fapt istoric. Totuși, în contextul europenizării și globalizării, dacoromânii au datoria sfântă să întărească legăturile lor cu frații de aceeași origine de dincolo de fruntariile politice, să-i ajute să-și păstreze limba, credința, muzica, dansul și tradițiile, într-un cuvânt, să-i ajute să-și păstreze specificitatea etnică, lingvistică și spirituală. În sensul acesta, istoricul ne asigură că putem realiza Dacia Mare. O Dacia
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Oferta_de_carte_14_mai_2011.html [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
arestul unității unde au avut senzația că în autoturism, ba chiar și pe lângă el, a fost mult mai confortabil. * * * Comănescu, șoferul comandantului, a fost schimbat din funcție și mutat disciplinar la unul dintre pichetele de grăniceri pentru a asigura paza fruntariilor țării. A fost mai întâi reinstruit de însuși comandantul pichetului, cu aceleași metode aplicate de gradați în perioada de instruire a pifanilor. Ura față de armată, din acea perioadă i-a fost nu numai reîmprospătată ci și amplificată ajungând chiar să
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476869261.html [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
unde familia era întregită și sărbătorile constituiau o adevărată feerie pentru toată lumea. Mircea Dorin Istrate este un corifeu și un mesager al dragostei de glia străbună dar și de țara, așa cum se prezintă azi, militând pentru păstrarea ei intactă între fruntarii. Semănător în ogoarele noastre sufletești, el nu uită să vină să vegheze tulpinile abia încolțite și să le hrănească din belșug cu îngrășămintele naturale care să le ajute să crească armonios, să înflorească și să dea roadă. Stă înscris în
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
înalt și subțirel, despre care am aflat că este în clasa a X-a. Suzana îmi povestise că era șefa unui raion de încălțăminte dintr-un mare magazin universal, aflat în centrul orașului. Pentru mine, era prima mea ieșire dincolo de fruntariile țării și prima dată când eram pus în situația de-a vorbi, mai mult prin gesturi, decât în limba respectivă, cu niște oameni ce foloseau o limbă străină graiului mamei mele. Dar cu slovacii era mai ușor să mă înțeleg
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suzana_partea_a_i_a.html [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
evrei. Văzut din acest unghi, independent de ceea ce noi numim în mod omenesc politică, Ierusalimul este gazda unei vădite pedagogii divine. Dumnezeu își face simțită prezența de stăpân unic deoarece Ierusalimul nu este pe măsura nici unui popor. De aceea, în fruntariile sale își dau întâlnire toate neamurile pământului, fiind până la a doua venire a lui Iisus Hristos, „țara locuită de pelerini”. Prin el se arată umanității dimensiunea eshatologică a istoriei. Nicăieri în Țara Sfântă geografia spirituală nu se impune cu atâta
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
În maximum două zile scumpa noastră patrie, dar și existența noastră bimilenară, vor fi doar amintire. Și aici nu este vorba despre noi, noi vom pieri apărând țara, ci de bietul nostru popor cel care a stat cu pieptul la fruntarii milenii de-a rândul, cel care prin cultură, inteligență și dragoste de glie a trecut prin furtunile istoriei și a supraviețuit ca prin miracol, o insulă de latinitate într-o mare slavă (aplauze, lacrimi, unele mici încercări de suicid oprite
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
era una fericită fiindcă mai schimbau glume specifice cu cei de peste graniță, mai puneau de-un troc, mai trăgeau câte o țigară împreună conversând despre gagici, în fine, tot ce fac de milenii soldații când nu se bat. Între apărătorii fruntariilor se legau prietenii durabile, ba chiar, având în vedere locul destul de strâmt în care locuiau cei doi, unii s-au căsătorit mai târziu, în conformitate cu legile moderne, europene. Un expert în spinoasele probleme ale pulsiunilor erotice pe timpul conflictelor veni cu o
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
psiholog al armatei propuse, inspirat de recentele evenimente, trimiterea în linia de hărțuire și a pârnăiașilor. Misiunea lor era una pe profil. Să fure de la inamici tot ce văd cu ochii. Veseli precum niște cintezoi îndrăgostiți flăcăii o porniră spre fruntarii cu gânduri mari. Le-au fost scoase din cap odată cu creierii, iar resturile au fost cu grijă trimise la spitalele de linie pentru piese de schimb. Nu se luase în calcul faptul că soldații nu se supun regulilor democratice și
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
să nu pun de-a curmezișul - Bogat și sincer fie secerișul. Îmbracă limbă veche nouă haină, Colindă universuri mari de taină, Popas cât să ascult o rapsodie Și buciumul sunând a veșnicie. Ajunși demult legende cărturarii - Cetățile de veghe la fruntarii, Iar Clopotele toate prind să bată; Ci soarele n-apune niciodată. Eterne melopeicile valuri, Vapoare rătăcind cu idealuri, Un far torcând tristețea lui amară, Iar marea se frământă solitară. Și gândurile se succed mulțime - Izvoare de demult, din străvechime, Podgorii
PUNCTE CARDINALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Puncte_cardinale_george_nicolae_podisor_1326873027.html [Corola-blog/BlogPost/361344_a_362673]
-
veghe printre Moți! Tu, Iancule străbun și frate, E vremea iar să îți aduni Oștirile din Munți sfărmate Și-ntreg Ardealul să-l răzbuni! Să știe domnii și tâlharii De ce-ai luptat atunci și lupți, Se-adună norii la fruntarii Și de-i furtună, s-o înfrunți! Ci lasă-mă să fiu cu tine În noaptea asta sub gorun, Aș vrea s-aud cum moartea vine, De mult tot am ceva să-i spun! Să-ți fie lacrima ne-nfrântă Din
LASĂ-MĂ SĂ FIU CU TINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Lasa_ma_sa_fiu_cu_tine_nicolae_nicoara_horia_1378752618.html [Corola-blog/BlogPost/372761_a_374090]
-
grele pentru România. Nu manelele ne vor apăra drepturile, nici manualele alternative, ci valorile culturale ale acestui popor. Brâncuși și George Enescu vor cântări mult la judecata asupra dreptului nostru de a fi pe mai departe o națiune liberă în fruntariile sale adevărate. Iar România va fi puternică și respectată numai dacă populația sa o va respecta și o va apăra. Prea des aud, pentru orice nemulțumire, mare sau mică, fondată sau nefondată, o expresie îngrozitoare - „Ce vreți, asta-i România
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
înalt și subțirel, despre care am aflat că este în clasa a X-a. Suzana îmi povestise că era șefa unui raion de încălțăminte dintr-un mare magazin universal, aflat în centrul orașului. Pentru mine, era prima mea ieșire dincolo de fruntariile[iii]țării și prima dată când eram pus în situația de-a vorbi, mai mult prin gesturi, decât în limba respectivă, cu niște oameni ce foloseau o limbă străină graiului mamei mele. Dar cu slovacii era mai ușor să mă
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400088009.html [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
Forțele Tratatului de la Varșovia au fost folosite în luna august 1968, după declanșarea evenimentelor interne din Cehia Primăverii de la Praga, când a fost invadată Cehoslovacia pentru a pune capăt reformelor democratice, puse în practică de guvernul lui Alexander Dubček. [iii]Fruntarie, fruntarii = graniță (DEX) [iv]Toval = piele de vacă, de vițel, de porc sau de cal, de culoare naturală, tăbăcită cu substanțe vegetale ori sintetice, din care se confecționează de obicei încălțămimte rezistentă. (DEX). [v]Alpacá = aliaj inoxidabil din nichel, cupru
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400088009.html [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
Tratatului de la Varșovia au fost folosite în luna august 1968, după declanșarea evenimentelor interne din Cehia Primăverii de la Praga, când a fost invadată Cehoslovacia pentru a pune capăt reformelor democratice, puse în practică de guvernul lui Alexander Dubček. [iii]Fruntarie, fruntarii = graniță (DEX) [iv]Toval = piele de vacă, de vițel, de porc sau de cal, de culoare naturală, tăbăcită cu substanțe vegetale ori sintetice, din care se confecționează de obicei încălțămimte rezistentă. (DEX). [v]Alpacá = aliaj inoxidabil din nichel, cupru și
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400088009.html [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
de uși», din «decolteul mai adânc» al dunelor, întrecând cu mult «defileul dilemelor» (p. 6 sq.), cercetează atent nu numai «oamenii muncii și fluturii», ci și «masca mortuară a Patriei», căci Patria îi fu hăcuită de «cei fruntași [de] pe fruntariile crizei», de cei ce - cu «enorme foarfeci» - «taie uzine și aripi de-a valma, / într-un chiot ruginit de veselie» (p, 8), constată o «obsesie a ordinii pe eșafod» (p. 10), ori o cumplită realitate privitoare la „limba-i maternă
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
națiunii celei mai favorizate în ceea ce privește regimul prohibițiunilor și restricțiunilor la import sau la export. Tratamentul națiunii celei mai favorizate nu se aplică în ceea ce privește; a) Favorurile speciale cari au fost sau vor fi acordate statelor limitrofe, pentru a ușura traficul de fruntarie; ... b) Regimul special de import, destinat a ușura reglementele financiare, rezultând din războiul dela 1914-1918; ... c) Drepturile și privilegiile acordate sau cari ar putea fi acordate în viitor unuia sau mai multor state limitrofe în vederea încheierii unei înțelegeri economice sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132641_a_133970]
-
dintr-o iarnă bogată în zăpadă, petrecută la Sinaia lângă regretatul Laurențiu Ulici, și alți amici. De data aceasta încerc să înlătur “pelerina cu țepi “, și să înțeleg lumea ideilor literare, mișcarea acestora în cadrul stilului inconfundabil al lui Alex Ștefănescu. Fruntariile dintre cele două secole, în care a scris și scrie, nu a limitat viața principiilor, chiar dacă criticul a trecut și prin “furcile caudine “ ale unui regim totalitar și inuman. Acest fapt confirmă, sub nebănuite chipuri, continuitatea. Spre deosebire de critica ideilor (vezi
IDEI LITERARE ŞI STIL ÎN OPERA CRITICĂ A LUI ALEX ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1419094457.html [Corola-blog/BlogPost/377861_a_379190]
-
în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sinceritatea reflecției într-un florilegiu de eseuri Prin amabilitatea profesorului Nicolae N.Tomoniu, directorul Editurii Semănătorul din istorica localitate unde de peste 600 de ani Mănăstirea Tismana veghează neâncetat la fruntariile românismul, dar și ortodoxismului, am primit voluminoasa carte “Eseuri - Reflecții din perspectiva vieții cotidiene“, de Aristotel C. Pârvulescu, o recuperare literară a fiului autorului, Mihail Brebinaru. Tom apărut la editura mai sus amintită, în anul 2016, prin grija scriitorului Nicolae
SINCERITATEA REFLECȚIEI ÎNTR-UN FLORILEGIU DE ESEURI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1474473038.html [Corola-blog/BlogPost/384379_a_385708]
-
orice subiect trebuie să ajungă la formă superioară de exprimare a poeziei care este sonetul. Cât despre cei care se plâng ca nu au libertate în cadrul unui sonet, eu le spun: „dă-mi, Doamne, mie, libertatea imensă care încape între fruntariile unui sonet!” George ROCA: Am citit câteva piese de teatru pe care le-ați scris! Ca dramaturg sunteți foarte apreciat în lumea teatrală românescă. Sunteți jucat pe scene de prestigiu din țară, de la Iași la Oradea, via teatrul din Cernavodă
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_pascu_balaci_george_roca_1327927555.html [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
vorbirea limbii române este o dovadă de patriotism și de profund respect al individului față de conaționali și față de sine, dar și față de înaintașii care s-au jertfit ca noi să putem vorbi astăzi cu mândrie limba română în interiorul și exteriorul fruntariilor patriei. La mulți ani Limbii Române, la mulți ani - tuturor, la mulți ani românilor, oriunde s-ar afla.” Ligya DIACONESCU Referință Bibliografică: Lansarea antologiei LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, articol de LIGYA DIACONESCU / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442316963.html [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
telefonul, înfrigurat de temerea că voi primi o veste neplăcută - altfel ce rost ar avea un apel în puterea nopții? Gâtuită de emoții, abia stăpânindu-și plânsul, cu voce gravă, tremurândă - actrița Leni Pințea-Homeag (protagonistă în 330 de spectacole, peste fruntarii, dintre care 101 numai în Phaedra, prezentate la festivaluri internaționale din 39 de țări, de pe toate continentele) abia rostește: ,,Corneliu Leu... L-am pierdut pe Corneliu Leu...”. Se îneacă de plâns și închide instantaneu telefonul. Revine peste câteva minute, scuzându
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) by http://uzp.org.ro/piatra-de-hotar-83-de-ani-nu-l-plangeti-corneliu-leu-traieste-fulguratii/ [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]