34,387 matches
-
obosesc, dacă cititul nu te-ar obosi pe tine. Nu știu de ce, orice lucru, chiar și acelea care nu au a face deloc cu tine, Îmi aduc aminte de tine. Ce ai tu de Împărțit cu teii, cu florile și frunzele de tei? Poate unde ești așa de dulce, ca mirosul frunzelor acestora. Și dacă se Întâmplă pe tine să te văz, Desigur că la noapte un tei am să visez. Și dacă se Întâmplă să Întâlnesc un tei, Desigur toată
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
de ce, orice lucru, chiar și acelea care nu au a face deloc cu tine, Îmi aduc aminte de tine. Ce ai tu de Împărțit cu teii, cu florile și frunzele de tei? Poate unde ești așa de dulce, ca mirosul frunzelor acestora. Și dacă se Întâmplă pe tine să te văz, Desigur că la noapte un tei am să visez. Și dacă se Întâmplă să Întâlnesc un tei, Desigur toată noaptea visez la ochii tăi”. Veronica Îi răspundea: „Îmbătata de florile
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
să-i apropie sau să-i îndepărteze să le iasă în față și amintindu-le chicotul să se dea la o parte. Semne, indicii au fost. Si ce dacă nu erau clare. Poate acum trei ani sau marțea trecută o frunză le-a zburat de pe un umăr pe altul? A fost și ceva pierdut care se înălța. Cine știe dacă nu mingea prin tufișurile copilăriei? Au fost clanțele de pe la uși și butoanele soneriilor pe care cândva urme pe urme s-au
Poeme de Wislawa Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/15436_a_16761]
-
în numele acestei fanatice ideologii, un manifest susținut remarcabil, paroxistic de Anton Tauf. Amîndouă au fost făcute cam în același timp, amîndouă la Cluj. O simplă coincidență? După un lung interval, adaug acestei liste, subiective și personale, spectacolul lui Victor Ioan Frunză cu Lecția, pe care l-am văzut recent la Teatrul Maghiar din Timișoara, într-un spațiu extrem de percutant realizat de scenografa Adriana Grand, greu de uitat, o emblemă a montării. Detaliile privind decorul, înfățișarea și costumul Profesorului sînt prezente prin
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
inert. Eleva este o păpușă manevrată și manipulată după bunul plac. Profesorul nu alege. Nu frumusețea ar ațîța poftele unui criminal care își alimentează dorințele printr-un delir verbal sufocant și exterminator. Atracția nu în asta constă. Iar Victor Ioan Frunză depășește clișeul instalat deja atunci cînd în rolul Elevei este distribuită o actriță tînără și apetisantă neapărat, iar în rolul Profesorului, neapărat un actor mai trecut. Balázs Attila și tînăra absolventă Tokai Andreea sînt inteligent aleși pentru un teatru abstract
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
trebuie să se facă fără ca publicul să-și dea seama. Poate nici actorii, sau mai puțin. Pe un text bulesc, un joc dramatic. Pe un text dramatic, un joc burlesc." - Eugène Ionesco. Note și contranote. (Ed. Humanitas, 1992). Victor Ioan Frunză s-a scufundat adînc în căutarea sensurilor cuvintelor și conceptelor autorului. A ținut seama de ce a scris, genial, autorul în piesă și în jurul ei. Fără să încarce, superficial sau comercial, fără să sșeculeze și să inventeze alte nuanțe decît cele
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
Găsind întîmplător,/ într-o pădure tropicală,/ un elefant mort,/ un poet japonez/ a început să-și construiască/ un Turn de Fildeș./ Dar, pe măsură ce lucra,/ era tot mai nemulțumit/ de dimensiunile turnului./ În cele din urmă,/ folosind și un extras/ din frunze de palmier,/ l-a făcut/ exact cît lumea. Din prima zi, Turnul de Fildeș/ s-a dovedit a fi/ mult mai real,/ însă și mult mai amar/ decît lumea./ Se spune că,/ după șaptesprezece zile,/ uluit,/ poetul japonez/ a plecat
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
și invitații săi (pe Antena 1) și Garcea (pe Pro Tv). Despre alte televiziuni, mai bine să nu vorbim: la una dintre ele, tineri (aproape) goi și tatuați, simulau acuplarea pe o scenă (nu de teatru, ca în Satiriconul lui Frunză), la alta... am și uitat ce era. Trebuie să recunoașteți că o mai mare lipsă de imaginație în Noaptea Anului Nou n-a fost niciodată, nici înainte, nici după 1990, pe micul ecran. Unde sînt vremurile cînd îi așteptam pe
A trecut și Revelionul by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14390_a_15715]
-
oprind splendoarea-ntregii poezii să ne izbească-aproape ca de moarte; căci neumbriți sînt încă ochii lui, prea reci și tîmplele, ca laurii să-i poarte, iar din sprîncene, într-o zi, întregi grădini s-or înălța, de trandafiri, din care frunze vor cădea, răzlețe, pe gura luminoasă,-n tresăriri, nemairostită, calmă și acum, bînd cèva cu surîsu-i, ca și cum cîntările încearcă să-l răsfețe. Dieta lui Iosua Cum fluviu-și rupe țărmii la vărsare cu gura plină de torenți, așa țîșni cu
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
vienez Ulrich Megerle de la sfârșitul secolului al XVII-lea: Pe când s-a născut fiul lui Dumnezeu s-au întâmplat multe lucruri miraculoase. Zăpada cea mare din acel ținut a dispărut momentan și deodată s-au arătat pomii cu flori și frunze; pământul s-a înfrumusețat și acoperit cu florile cele mai frumoase". Este amintit trandafirul de Ierihon, care deși în tot timpul anului este uscat, înflorește în noaptea Nașterii Mântuitorului. Sunt amintiți, iarăși, arbori miraculoși în Anglia și Franța. Până la constituirea
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
galbene, de pildă. Intenția din aceste versuri mi se pare în afară de orice dubii: Vom spune că toamna a venit... foarte trist -/ La o fereastră melancolică, mi s-a părut ceva,/ Însă m-a trezit un glas pozitivist.../ Vînt umed, și frunza zboară undeva/ Am ajuns, acum, pe un cîmp cu ape.../ În luncă, medita un poet cunoscut -/ Părea că de oameni nu mai încape;/ De-această întîmplare, atît de rău mi-a părut/ Eu nu mai știu nimic, și m-am
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
care pare că se stinge, într-o lume aiuritoare care se pierde într-o livadă minunată creată de Cristian Rusu, un scenograf despre care am aflat abia acum. Și vina este numai a mea. am revăzut: Lecția lui Victor Ioan Frunză de la Teatrul Maghiar din Timișoara, un superb concert de cameră al morții, veșnică, neobosită, care ne devorează pe fiecare "elev" în parte, martor sau protagonist la spectacolul vieții; Gaițele lui Alexandru Dabija, un rafinat studiu, atent și cinic al grotescului
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
Pelloquet la Théâtre Régional des Pays de la Loire, Franța, spectacol invitat; Îngerul electric de Radu Macrini, în regia lui Radu Afrim la Teatrul Act; Regele moare de Eugen Ionescu, la Theatrum Mundi în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză; Hora iubirilor de Arthur Schnitzler, pus în scenă de Felix Alexa la Teatrul Nottara; Flacără albă, flacără neagră (Dybbuk), adaptare a regizorului David Zinder după S. Anski care a făcut spectacolul la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj; Made în
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
mașină și-l depuseseră, cu adresa unui hotel și bilet în mână, grațios, pe peronul a ceea ce părea să fie stația unui tren sau a unui metrou. S-au regăsit bucuroși și cu simțul măsurii peste câteva zile, dar, fără frunza ruginită de arțar lipită pe valiză și fără mica avere în dolari americani pe care o ținea pe burtă, nimic nu amintea pe cetățeanul de peste mări și țări în afară de orice bănuială, care fusese domnul Carol. Jandarmii i-au deschis valiza
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
hibrid și-au dat seama că "imnul" lor nu impune solemnitatea cuvenită și au încercat o "nouă" substituire prin care nu a rezultat decât schimbarea unei stârpituri cu un "proaspăt" avorton: "Imnul de Stat al R.P.R.", pe versuri de E. Frunză și D. Deșliu și muzică de (același) M. Socor, în 1953. Dar surogatul tot surogat rămânea și după vreo două decenii s-a procedat la o nouă schimbare. De această dată o "minte" mai diabolică a apelat la un cântec
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
fel de chestii extravagante, dezvăluiri, mărturisiri formidabile... De exemplu, să le zici că, de atâta iu- bire, într-o zi, primăvara, ți-ai luat frumos iubita și ți-ai atârnat-o de un copac ca să înfrunzească, să dea și ea frunze, flori, nu știu cum, și că, de atunci, deodată, te-ai apucat de scris... Și scrii și tot scrii și ai ajuns celebru, gata să iei și premiul Nobel... Ori să-i frapezi cu un citat, scandalos, din André Gide care susține
Cum devii scriitor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14570_a_15895]
-
Marina Constantinescu Nu de mult, am poposit la Arad. De ce? Ca să văd întîlnirea dintre cei mici, părinți și bunici cu Făt-Frumos din lacrimă, o întîlnire organizată de regizorul Victor Ioan Frunză la Teatrul de Marionete. Aici este un loc foarte special, îngrijit cu pasiune și devotament de directorul instituției, actorul Dan Antoci. Sau, mai simplu, Dan, cum îl cunosc și îl strigă toți copiii. El stă undeva pe granița între realitate
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
și spectatorilor călătoriile pe tărîmuri misterioase cu personaje pe care nu le întîlnești decît acolo. M-am mai oprit la Arad și pentru că mi s-a păruit incitant să văd aventura propusă de doi artiști importanți ca regizorul Victor Ioan Frunză și scenografa Adriana Grand plecînd de la basmul Făt Frumos din lacrimă al lui Mihai Eminescu și cel al lui Petre Ispirescu, Tinerețe fără bătrînțe și viață fără de moarte. Accentul cade pe fantastic și pe elementele ce-l pun în valoare
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
încercînd să construiască dimensiunea unei călătorii fabuloase ce începe cu nașterea și sfîrșește, totuși, în moarte. Tot acest traseu inițiatic - de la costum și mască, la felul în care sînt gîndite teatral peripețiile lui Făt Frumos - este elaborat de Victor Ioan Frunză și de Adriana Grand în spațiul fantasticului care se naște la vedere, în fața ochilor încîntați și participativi ai spectatorilor. Calul înaripat, Gheonoaia, Muma Pădurii, Vraciul sînt adevărate apariții pe parcursul călătoriei lui Făt Frumos, o călătorie însoțită live de un comentariu
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
într-o comuniune cu vegetația și cu apa, și cu aerul proaspăt al înălțimilor. Din rădăcini urca sângele împreunat cu seve, în ramuri brațe se iveau noi muguri. Cu glasul retras în cercurile ce marchează anii, cu pleoapele fremătând a frunze, Anton nu mai vedea în fiecare mișcare o luptă, o urmărire, ci numai siguranță și împăcare, un drept la speranță, izbânda noii îndeletniciri". Cu toată lumea pestriță de țară sau târg apus de provincie, limbajul lui Marius Tupan nu abundă în
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
i-a fost refuzată viza Suediei. Sperase ca în îndepărtata țară nordică să găsească locul propice de unde să se exprime liber și să militeze în favoarea României părăsite. De cât elan, sever strunit, va fi în stare să dea dovadă Victor Frunză, descoperim în prezentarea cu care debutează volumul. Editorului i se deschideau două piste de abordare a vastului domeniu, mai mult decât generos, din orice direcție ar fi fost luat în considerare. Să preia, într-o așezare cronologică, colaborările la ziarele
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
numai de publicațiile periodice "Hiena" (1919-1924), "Cuvântul" (1924-1928) și "Curentul" (1928-1944), ramificat și nuanțat prin "Curentul Magazin", apoi "Curentul Literar" (1939-1941), și încă bibliografia se anunță copleșitoare în dimensiunea sa, ca sistem de referințe. Numai pe tema Rusiei sovietice, Victor Frunză numără 740 de titluri. Toate sunt, însă, texte sigure, aflate în loc sigur. Complicația apare în perspectiva cuprinderii scrisului de după 9 august 1944, dată a rupturii fizice de țară, nu și spirituale. Tot ce a scris, a scris românește. Până și
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
Curentul", de îndată ce a apărut la München, sub conducerea lui Vasile Dumitrescu, căruia i-a dat dreptul să-l scoată pe durata apariției în străinătate. Fără a mai pune la socoteală cărțile. În cuvântul care premerge volumul prim al ediției, Victor Frunză nu scapă din vedere nici una din greutățile cu care se confruntă pentru realizarea seriei de opere complete. Optează pentru publicarea a tot ce a scris Pamfil Șeicaru în exil, 15-18 volume "în regim de urgență". Nu include în proiectul său
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
reproduce integral textul publicației din exil, dar partea I - fragmentar - cu titlul Despre un vestitor al generației care ne succede. În privința interpelării lui Mihail Sadoveanu în forma unei "scrisori deschise', ea face parte și din volumul Rechizitorii, inserat de Victor Frunză pe lista aparițiilor în România, după 1990. Primul volum stă sub semnul politicului: trei ipostaze ale lui Iuliu Maniu, Textele militantului politic, Scriitorii români și comunismul. Panait Istrati, Domnul Mircea Eliade și polemica, Poezia în exil, Cazul Noica, Scrisoare deschisă
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
de politica expansionistă a sovietelor, implicând și "capitularea fără condiții" din 23 august 1944, sub pumnul lui Vîșinski. De asemenea dispunere a evenimentelor, Cazul Iuliu Maniu - Cazul României, Iuliu Maniu și Comunismul, Certitudinea lui Iuliu Maniu, texte selectate de Victor Frunză pentru primul volum al ediției Scrieri, consemnează drama fără eroi a unei societăți care vegetează în mediocritate și experimentează tragic "poltroneria democrației". Ele includ și drama morală a lui Iuliu Maniu, om cu prestigiu personal, însingurat și lipsit de "cunoașterea
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]