74 matches
-
de la Dumnezeu să mănînce de frupt, pentru că trebuie să reziste să cînte În biserică. Mi s-a părut că are dreptate, dar după vreo două zile, am Întrebato cu sfială, de ce oare Dumnezeu nu le dădea voie să mănînce de frupt și oamenilor care munceau la pămînt și la animale, că totuși parcă munca lor era mai grea decît cîntatul În biserică. Mama, cam nervoasă din cauza faptului că o deranjam de la treabă, cu toate că mie mi s-a părut că așa voia
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
albuș de ou ars și praf de sare sau cu cenușă de șarpe ars. Acestea erau cernute cu sită deasă și puse în ochi prin suflare cu trestia. Mușcătura de nevăstuică de la uger era foarte periculoasă, deoarece vita își pierdea fruptul. Pentru vindecarea acesteia, se foloseau oblojeli cu pelin și cu piele de nevăstuică. Aceasta se înmuia în zeamă de pelin și se spăla cu ea de mai multe ori locul cu mușcătura. Dacă animalul avea temperatură, se făceau spălături reci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și uscată. Apare din cauza hranei stricate, mai ales din făină de porumb necopt, din consum de mămăligă mucegăită, din porumb mucegăit, abuz de băuturi alcoolice etc. În medicina populară era tratată prin: Regim alimentar: mâncăruri grase și nesărate, alimente de "frupt", brânză de vaci, chișleag, cartofi copți, fără sare, lapte dulce, slănină crudă, zer de oaie proaspăt. Ceaiuri din planta culcușul vacii, de faptnic, volbură, tătăneasă, limba boului, lumânărică, nuci verzi, ocheșele, pătlagină, pelin, rostopască, troscot roșu, urzică, vâzdoage. Fierturi și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
în ziua de Paști toată ziua, roadele pă mîntului se vor face bine. Cînd sînt mulți șoareci, are să fie belșug în acel an. Cînd în ajunul logodnei va fi pîclă, promoroacă, rouă e semn că casa lor va fi îmbelșugată. Fruptul* alb nu se sară cu cuțitul, ci numai cu lingura, că la din contra, s-ar împuțina. încotro tună întîi, într-acolo are să fie pîne multă anul acela. Din ziua de Ajunul Crăciunului și pînă la Bobotează, să nu mănînci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci la din contra, copilul nu va avea ce suge. Se crede că nu e bine a hrăni copiii cei mici din gură, căci la din contra, le va mirosi rău din gură. Dacă s-a spurcat copilul mîncînd de frupt în Postul Mare, mama să nu mănînce de frupt în ziua de Paști. Dacă umblă cu peri de porc în mînă, copilul va căpăta boala „părul-porcului“*. Se crede că, pe timpul cînd Dumnezeu umbla pe pămînt, a venit în chipul unui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
suge. Se crede că nu e bine a hrăni copiii cei mici din gură, căci la din contra, le va mirosi rău din gură. Dacă s-a spurcat copilul mîncînd de frupt în Postul Mare, mama să nu mănînce de frupt în ziua de Paști. Dacă umblă cu peri de porc în mînă, copilul va căpăta boala „părul-porcului“*. Se crede că, pe timpul cînd Dumnezeu umbla pe pămînt, a venit în chipul unui cerșetor la o femeie care tocmai își alăpta copilul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fructe crude, că naște mai devreme. (Gh.F.C.) Frunte Se crede că oamenii cu o frunte naltă sînt foarte cuminți. Se crede că doi inși care din întîmplare își lovesc frunțile una de alta vor ținea amîndoi un copil la botez. Frupt Lunea nu se mănîncă frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. Ouă, lapte, brînză - frupt alb - în zile de popă (de post) nu se vînd. Fudulie Cînd se încurcă ața la cusutura cămășii însemnează că persoana căreia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
devreme. (Gh.F.C.) Frunte Se crede că oamenii cu o frunte naltă sînt foarte cuminți. Se crede că doi inși care din întîmplare își lovesc frunțile una de alta vor ținea amîndoi un copil la botez. Frupt Lunea nu se mănîncă frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. Ouă, lapte, brînză - frupt alb - în zile de popă (de post) nu se vînd. Fudulie Cînd se încurcă ața la cusutura cămășii însemnează că persoana căreia i se coase este fudulă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuminți. Se crede că doi inși care din întîmplare își lovesc frunțile una de alta vor ținea amîndoi un copil la botez. Frupt Lunea nu se mănîncă frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. Ouă, lapte, brînză - frupt alb - în zile de popă (de post) nu se vînd. Fudulie Cînd se încurcă ața la cusutura cămășii însemnează că persoana căreia i se coase este fudulă. Fuior Se crede că de aceea se dă preotului un fuior, ca să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că arde în groapă. întîmpinare Cînd îți iese cineva cu deșert înainte, să zvîrli de trei ori cu țărnă după el, că ți merge bine. înțărcare Nu-i bine să înțărci copilul în zi de post, ci în una de frupt. Copiii se înțarcă lunea, și astfel: de duminecă sara se pune după ușa casei un pahar cu vin și covrig. Luni dimineața, cînd copilul se scoală, se lasă să se ducă singur să le ia de acolo, apoi să i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și el are pe acel timp vacă mulgătoare. Se zice că dacă vacile cărora li s-au luat vițeii nu voiesc să sloboadă laptele este bine a le pune la uger hlei* și a le da într-o zi de frupt să mănînce ceva pucioasă. Se crede că dacă bea găina din lapte se trage laptele. Se crede că dacă se trage laptele, apoi e bine a turna ceva din lapte pe prag și a-l tăia cu cuțitul, și apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oalele pentru strînsul laptelui închegat. Dacă din întîmplare a dat laptele în foc, apoi trebuie a turna sare și apă în acel loc de pe vatră, căci se crede că vor crăpa țîțele vacii. Dacă s-ar pune în dubală și frupt alb, adică ceva lapte, atunci pieile dubite* le-ar mînca moliile. Copilul este alăptat timp de trei posturi în doi ani. (Gh.F.C.) Ca să nu-ți fure cineva laptele vacii, bați un cui în fundul căldării cu vîrful în sus, spre laptele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că toată săptămîna va primi. Lunea nici să iei, nici să numeri ouăle din cuibar. Cum îți merge luni, așa-i toată săptămîna. Se crede că femeile care nu au copii și postesc lunea capătă copii. Lunea nu se mănîncă frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. E rău de plecat lunea la drum. Dacă te doare capul și te jălui cuiva lunea, te va durea capul toată săptămîna. Lup Lupul se zice că e cînele Sf. Petru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cine dă ață de pomană face punte pe lumea cealaltă și trece în rai. Să nu dai borș cu flori [mucigai] de pomană, că pe lumea cealaltă bei tot apă cu hospă și cu flori. Dacă se face pomană cu frupt alb, apoi se crede că primitorul tre buie să dea în schimb pîne și sare. Cînd se dă de pomană, să nu se dea peste gard, căci acea pomană nu este primită pe lumea cealaltă. Dacă nu faci pomană pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și miroasă rău, e bine a fierbe cu apă nădușit într-o oală cimbrișor, să ție cît se poate fierbinte acel fel de apă în gură de cîteva ori, și apoi se va vindeca. Stup Dacă îi fură cuiva din fruptul său din stupi, apoi nu-i merge bine. Stupit Cînd te sparii, să-ți scuipi în sîn, ca să nu te bolnăvești de frică. Se crede că pușcheiul de pe limbă se pierde dacă se stupește. Cînd se lovesc doi inși în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ia sama de cîte ori cîntă și zic că după atîția ani se vor căsători. Se crede că o fată care voiește să placă la flăcăi și să fie cea întîi în joc trebuie să meargă într-o duminecă de frupt cu mă-sa, îmbrăcate frumos, în cîmp, ducînd cu sine în traistă pîne, sare și rachiu, și să sape acolo mătrăgună, iar în locul ei să puie acele lucruri; întrunindu se acasă, fata trebuie să ducă tot drumul mătrăguna pe cap
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a) - a fulgera puternic fedeleș - butoiaș de lemn pentru apă feșteli (a) - a murdări, a-și face nevoile filigean - ceșcuță fără toartă foc viu - bubă dureroasă foloștină - fulg mare de zăpadă fonfăi (a) - a se lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fulgera puternic fedeleș - butoiaș de lemn pentru apă feșteli (a) - a murdări, a-și face nevoile filigean - ceșcuță fără toartă foc viu - bubă dureroasă foloștină - fulg mare de zăpadă fonfăi (a) - a se lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și, cu permisiunea fericitului Francisc, și lunea și sâmbăta, pe când în celelalte zile mâncau carne, acești doi vicari, împreună cu câțiva dintre frații mai în vârstă din Italia au celebrat un capitul, în care au stabilit ca frații în zilele de frupt să nu folosească mâncăruri gătite cu carnea procurată de ei, ci să mănânce ce li se oferea întâmplător de către credincioși. De asemenea, au stabilit să se postească lunea și în alte două zile, iar lunea și sâmbăta să nu se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Cu brînză de bărbînță l-au întîmpinat ciobanii de pe Ceahlău pe Voievodul Ștefan, cînd urca pe munte în căutarea legendarului bour alb. Așa se închină starostele păstorilor în fața domniei: „Poftim sănătate luminăției tale, Doamne: și să guști, măria ta, din fruptul oilor noastre”. Vodă s-a supus numaidecît și le-a asigurat pe gazde că „brînza asta e mai bună decît orișice pe lume”. Toată lumea era fericită. Nu se poate spune că alte animale erau neglijate, vaca și boul, mai cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
meu e cel mai crescut! spuneam eu foarte hotărât și serios. Ajungeam la ceartă, încât era nevoie de intervenția mamei, care ne aducea la fiecare câte o felie zdravănă de cozonac cu stafide. Bineînțeles, nu aveam voie să mâncăm de frupt decât după Înviere. Și cu ouăle roșii a fost odată o problemă. După ce spuneam urarea „Hristos a înviat!” și venea răspunsul „Adevărat a înviat!”, ciocneam ouăle. Ghiță le spărgea pe toate, așa că noi, ceilalți, am intrat la bănuială. Am aflat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
badea Vasile. Mămăliga era cladă, aburii se înălțau ca rugăciunile spre cer, iar în străchinile smălțuite, pomana porcului era rumenă și răcorită de varza murată, rozalie ca poama văratecă. Bătrânii își făcuseră o cruce își înfipseră degetele în bucatele de frupt. Mecanic, Andrei le urma gesturile, bucuros că acum știe pe dianfară “Steaua sus răsare”. - Pocăitul!! - Pe el!! - Nu-l lăsați să scape. Cu bulgări, faceți bulgări, să dăm cu bulgări. Scapă... - Fuge.... Troienele de zăpadă se deschideau în fața lui Andrei
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pâinea țăranului francez (grecii Antichității aveau și ei un cuvânt cu acest înțeles, opson, acompaniamentul pâinii). În perioadele de post (și nu numai atunci) „cei mai mulți țărani postesc cu mămăligă, fasole și varză, adese mai au bostan și cartofi [...]; mâncările de frupt, pe lângă lapte dulce, lapte acru și brânză, care lipsesc celor mai mulți săteni, sunt zamă de carne (borș), răcituri, cârnați și caltaboși, friptură, mai ales iarna, dacă la Crăciun și-a tăiet godinul (porc tânăr). Friptura și borșul de găină se văd
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bilet scris în franceză subcomisarului de cartier doar ca să-l scoată din minți. Căci sinuciderea poate veni atît din refuzul eternității, cît și dorința de a o fundamenta și din refuzul revelației, cît și ca la martirii creștini, chiar din fruptul acesteia. ...Cumva, din dragoste sau ură, făcînd-o sau renunțînd conștient, omul mai potolește viața care știe că acesta nu poate trăi continuu în cutremur și vrea să-l scuture de zeu. Așa gîndește și V. tînăr minținduși sinuciderea adevărată în
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
după ce te bagă! Promisiuni prenupțiale - Iubitule, zic, fără nazuri, Curând vom împărți ca-n Rai Și bucurii, dar și necazuri. - Necazuri? N-am! - Ba o să ai!! Arma secretă a femeii Deși cu două la vedere Și-ncă ceva ascuns, de frupt, Cu un cu totu-alt soi de mere Adam de Eva-a fost corupt. De ce au ochi bărbatul și femeia? Bărbatul are ochi să vadă Femeia - permanent redută, Dar aruncându-i lui o nadă - Să vadă...dacă e văzută! Fiecare sac
ADRIAN GR?JDEANU by ADRIAN GR?JDEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83924_a_85249]