74 matches
-
cuminți. Se crede că doi inși care din întîmplare își lovesc frunțile una de alta vor ținea amîndoi un copil la botez. Frupt Lunea nu se mănîncă frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. Ouă, lapte, brînză - frupt alb - în zile de popă (de post) nu se vînd. Fudulie Cînd se încurcă ața la cusutura cămășii însemnează că persoana căreia i se coase este fudulă. Fuior Se crede că de aceea se dă preotului un fuior, ca să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că arde în groapă. întîmpinare Cînd îți iese cineva cu deșert înainte, să zvîrli de trei ori cu țărnă după el, că ți merge bine. înțărcare Nu-i bine să înțărci copilul în zi de post, ci în una de frupt. Copiii se înțarcă lunea, și astfel: de duminecă sara se pune după ușa casei un pahar cu vin și covrig. Luni dimineața, cînd copilul se scoală, se lasă să se ducă singur să le ia de acolo, apoi să i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și el are pe acel timp vacă mulgătoare. Se zice că dacă vacile cărora li s-au luat vițeii nu voiesc să sloboadă laptele este bine a le pune la uger hlei* și a le da într-o zi de frupt să mănînce ceva pucioasă. Se crede că dacă bea găina din lapte se trage laptele. Se crede că dacă se trage laptele, apoi e bine a turna ceva din lapte pe prag și a-l tăia cu cuțitul, și apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oalele pentru strînsul laptelui închegat. Dacă din întîmplare a dat laptele în foc, apoi trebuie a turna sare și apă în acel loc de pe vatră, căci se crede că vor crăpa țîțele vacii. Dacă s-ar pune în dubală și frupt alb, adică ceva lapte, atunci pieile dubite* le-ar mînca moliile. Copilul este alăptat timp de trei posturi în doi ani. (Gh.F.C.) Ca să nu-ți fure cineva laptele vacii, bați un cui în fundul căldării cu vîrful în sus, spre laptele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că toată săptămîna va primi. Lunea nici să iei, nici să numeri ouăle din cuibar. Cum îți merge luni, așa-i toată săptămîna. Se crede că femeile care nu au copii și postesc lunea capătă copii. Lunea nu se mănîncă frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. E rău de plecat lunea la drum. Dacă te doare capul și te jălui cuiva lunea, te va durea capul toată săptămîna. Lup Lupul se zice că e cînele Sf. Petru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cine dă ață de pomană face punte pe lumea cealaltă și trece în rai. Să nu dai borș cu flori [mucigai] de pomană, că pe lumea cealaltă bei tot apă cu hospă și cu flori. Dacă se face pomană cu frupt alb, apoi se crede că primitorul tre buie să dea în schimb pîne și sare. Cînd se dă de pomană, să nu se dea peste gard, căci acea pomană nu este primită pe lumea cealaltă. Dacă nu faci pomană pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și miroasă rău, e bine a fierbe cu apă nădușit într-o oală cimbrișor, să ție cît se poate fierbinte acel fel de apă în gură de cîteva ori, și apoi se va vindeca. Stup Dacă îi fură cuiva din fruptul său din stupi, apoi nu-i merge bine. Stupit Cînd te sparii, să-ți scuipi în sîn, ca să nu te bolnăvești de frică. Se crede că pușcheiul de pe limbă se pierde dacă se stupește. Cînd se lovesc doi inși în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ia sama de cîte ori cîntă și zic că după atîția ani se vor căsători. Se crede că o fată care voiește să placă la flăcăi și să fie cea întîi în joc trebuie să meargă într-o duminecă de frupt cu mă-sa, îmbrăcate frumos, în cîmp, ducînd cu sine în traistă pîne, sare și rachiu, și să sape acolo mătrăgună, iar în locul ei să puie acele lucruri; întrunindu se acasă, fata trebuie să ducă tot drumul mătrăguna pe cap
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a) - a fulgera puternic fedeleș - butoiaș de lemn pentru apă feșteli (a) - a murdări, a-și face nevoile filigean - ceșcuță fără toartă foc viu - bubă dureroasă foloștină - fulg mare de zăpadă fonfăi (a) - a se lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fulgera puternic fedeleș - butoiaș de lemn pentru apă feșteli (a) - a murdări, a-și face nevoile filigean - ceșcuță fără toartă foc viu - bubă dureroasă foloștină - fulg mare de zăpadă fonfăi (a) - a se lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bătrînul pădurar. Din cînd în cînd era vizitat de cîte 2-3 călugări în căutare de ciuperci și de alte bunătăți ascunse prin pădure. Dacă mai era și post, atunci bătrînul îi poftea la masă. Am și de post și de frupt, cum doriți, spunea cu puțin sadism. Noi postim, Doamne ferește, replicau călugării. Atunci să vezi cu ce poftă mînca gazda mîncarea de frupt și cum mai mesteca ostentativ și zgomotos! Eu am ficatul în pioneze și nu pot ține post, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pădure. Dacă mai era și post, atunci bătrînul îi poftea la masă. Am și de post și de frupt, cum doriți, spunea cu puțin sadism. Noi postim, Doamne ferește, replicau călugării. Atunci să vezi cu ce poftă mînca gazda mîncarea de frupt și cum mai mesteca ostentativ și zgomotos! Eu am ficatul în pioneze și nu pot ține post, se scuza fără chef. În timp ce vorbea, mai dădea cîte un pahar cu rachiu peste cap. Călugării înghițeau în sec și mestecau agale, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o grea încercare. În arhondaricul mănăstirii, la rând cu toți călugării, înalții oaspeți înfulecau cu poftă din vestita iahnie călugărească de fasole cu murătură usturată. Era zi de post și Ștefan deși îmbiat de ieromonah cu câteva păcătoase bunătăți de frupt dosite prin cămările mânăstirii nu voi a călca rânduiala. Nu începuse încă slujba de vecernie, că Ștefan, nerăbdător să cerceteze zugrăveala desăvârșită de neîntrecutul zugrav de icoane Roșca, cere să i se deschidă ușile grele, ferecate în fiare, de puteai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cele mai minunate sorturi pe care le aducea tocmai din Appenzell. — Mai târziu, mai târziu, suspină negustorul și și Întoarse capul ca să poată rezista ispitei. Ține totul cald, prietene Albin. știi bine că nu pierd niciodată ocazia să mă În frupt din minunile pe care le pregătești domnia ta. Dar deocamdată mă grăbesc grozav. Își scutură praful de pe straie și ceru să i se aducă grabnic trăsurica cea ușoară cu care călătorea, Întovărășit de un lacheu de casă mare, un tânăr arătos
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
părintele nu le aruncam - ar fi păcat - ci le adunam grămăjoară cu grămăjoară, le mărunțeam după ce se zvântau, și le aruncam în brazda ogorului, ca să crească roadă bogată iar parte era amestecată în hrana animalelor și a păsărilor, ca să dea frupt și ouă, după cum o vrea Dumnezeu, adică să fie binecuvântate. La vreme potrivită, noi copiii, ne luam trăistuța și bățul, să ne apărăm de câinii cei răi, și pleca m în vecini, la rude, la prieteni, -veneau și ei la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ai casei, le pune mâncare de post : borș cu cartofi, fasole prăjită cu ulei, perje fierte cu prăjeală de ulei și murături : harbuji murați, castraveciori, gogonele date-n pârgă, toate bune și gustoase după cum arătau. Pentru Săndel pune mâncare de frupt, cum se spune : jumări de porc, cârnați făcuți din carne de porc în amestec cu carne de vită și alte bunătăți de-ți venea să nu te mai desparți de ele. Doar murăturile erau la fel, numai că le pusese
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
perioadele de post. În ultimul timp s-a recunoscut valoarea și importanța postului care, de fapt, este o abținere și de la mâncare și de la fapte rele, contribuind la o echilibrare a dietei. A posti de voie, când toate alimentele „de frupt” îți sunt la îndemână, înseamnă că poți să-ți stăpânăești pornirile, că te poți cenzura, asigurându-ți o stare de bine, prin eliminarea toxinelor acumulate în urma dietei bazate pe carne. Ce ne facem cu cei care postescă de nevoie, prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
evlavia datorată simbolurilor și semnificației actului Nașterii și învierii Mântuitorului Iisusă Hristos, dar nu se rezumă numai la actul credinței în sine. Aceste mari sărbători care jalonează timpul de peste an sunt prefațate de posturi lungi, când abținerea de la mâncarea de frupt (carnea, laptele, ouăle) este un test psihică care nu poate fi trecut de fiecare muritor. Purificarea trupului este însoțită de purificarea locuinței și a întregii gospodării: se face curățenie peste tot, se spoiește cu var și se dezinfectează locuința, se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cerului pentru ploaie. De sărbătoarea Sfântului Andrei, protectorul animalelor și oamenilor, se ung ușile și ferestrele cu usturoi pentru îndepărtarea duhurilor rele, a lupilor, a bolilor etc. Spolocaniile presupun spălarea vaselor în care s-au pregătit și mâncat alimente de frupt; se urcau în pod și pentru perioada postului se foloseau alte vase; Dochia (Baba) era cu cojoacele te putea răci și îngheța la începutul primăverii, iar Logodna păsărilor (în februarie) a determinat în lumea satelor o sărbătoare a dragostei, Dragobete
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se spunea (spargerea oalei), iar la români, la ieșirea mortului din casă se sparge și acum un vas. De asemenea, alte vase se spărgeau ritualic la mormânt. Cu ocazia posturilor se spărgeau din nou vasele considerate impregnate cu grăsime „de frupt”. Iată numai câteva aspecte care determinau necesitatea unei producții tot mai mari de vase ceramice, chiar în condițiile răspândirii celor din alte materiale. în aceste condiții a fost firesc faptul că în 1928 la Brădești ființau de cuptoare de ars
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
s-a mai mutat de două ori înainte de a se stabili, în 1869, în casa Moiseiev, pe strada Monastîrskaia, la marginea orașului. Anton Cehov a păstrat o tristă amintire a locuințelor succesive unde și-a petrecut copilăria. "În zilele de frupt, va scrie el în Viața mea, casele miroseau a ciorbă de varză, iar în zilele de post a pește prăjit. Lumea mînca prost și bea apă infestată. În tot orașul nu cunoșteam nici un om cinstit." Sau, într-o scrisoare adresată
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
mult de 1000 de "like-uri", alături de zeci de comentarii. Cu nostalgia tinereții, Nicolae Furdui Iancu a postat și câteva versuri alături de această fotografie: "De-aș fi tânăr cum am fost/N-aș mai ține 'o zi de post/Numa' de frupt aș mânca/Mândrele le-aș săruta", a scris artistul pe pagina rețelei de socializare.
Cum arăta Nicolae Furdui Iancu în uniformă militară by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72712_a_74037]
-
ciolane străvezie pre subt mese/ Străvezii zăvozi; țâganii pă vioară trage-arcușul,/ Dară parcă-ar trage vată preste strunele ca plușul.../ Vrajă e,-ngână Manoli./ Nu, prietine, nu-i vrajă./ Ce-i Puterea decât ceață, ce-i Mărirea decât coajă/ Unui frupt ce niciodată miezul nu-i va bănui,/ Căci e miezul lumii estii globul dulcii poesii./ Ei sunt sfera cea uscată ce ne-ncungiură cu totul/ De-și închipuie că-n mânuri ne-a coprins cu tot despotul,/ Dar subțire îi e
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
găsit totuși cineva în scînteia inițială, umpleam cu poame verzi mormîntul gol și nu eram acolo pentru nimeni, cînd peste toate așterneam un vis ca o pernă psihică dar cum să denumesc ceea ce n-am aflat în timpuriul trup de frupt și nu pot înțelege nici astăzi, cînd sînt cuvînt și nu mai sînt? și încă se schimbă ceva în mine, dar cine să mai știe care a fost ultima zi a lui Pablo? ei bine, cu Pablo nu a fost
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]
-
fulgii ce nu se puteau așterne (se auzea desigur și foșnetul de pergament pe care îl scot cuvintele cînd, vid fiind, nu pot face rău vidului decît punîndu-i în chip pic de lumină) și oare cine în timpuriul trup de frupt s-a legănat la începuturi, de nu-i mai pot afla nici numele, cum nici harul, deși tot eu păream să fiu de mii de ori pînă astăzi, cînd sînt cuvînt și nu mai sînt? Oare aici să fie strada
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]