459 matches
-
compensând totodată avalanșa pseudoliteraturii distribuită de massmedia, video și televiziune În care violența este cantitativ reprezentată. Dezvoltarea În familie a unor capacități integrative ale copilului prin intermediul jocului relevă importanța sa ca exercițiu de a face față În situații de competiție, frustrație, amenințări ludice sau conflicte. Activitatea ludică antrenează imaginația și Îndepărtează plictiseala ce poate genera violență atunci când capacitatea de neutralizare a pulsiunilor este redusă, ca În cazul personalităților pasiv agresive. Aceste aspecte ale psihodinamicii individuale și familiale, ca și dinamica socializării
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
societății care se reflectă În anomia indivizilor, În deteriorarea sentimentului de Încredere și siguranță. La acestea se adaugă mobilitatea excesivă a populației, predominanța familiei nucleare supusă incertitudinilor și nesiguranței, izolarea individului și diminuarea sau lipsa suportului și controlului social. Consecințele frustrațiilor inerente induse de factorii sociali se concretizează În conduita violentă, atunci când persoana marcată de perturbarea psihodinamicii individuale și familiale nu dispune de mecanisme alternative compensatorii de a face față la tensiune și conflict. Fără a intra În domeniul psihopatologiei, trebuie
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
care orice activitate este o agresiune), inhibiție socială (la persoane guvernate de teama de a pierde afecțiunea). Apariția unor afecțiuni psihosomatice (ulcer gastro-duodenal, rectocolită ulcerohemoragică, infarct miocardic, HTA, manifestări alergice) este după opinia psihanaliștilor o manifestare a refulării agresivității. Teoria frustrației elaborată de W. Scott și J. Dollard (teoria reactivă 1993) preia ideea lui Freud, considerând agresivitatea ca rezultat al blocării din exterior sau frustrării care Împiedică pulsiunea vitală de a-și realiza scopul. În fața frustrării subiectul poate reacționa prin agresivitate
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
infracțiuni prin acte de violență. Fiecare persoană se confruntă cu noi probleme, noi orizonturi și noi posibilități de devenire. În această devenire, pentru fiecare contează ceea ce experimentează el Însuși, ceea ce trăiește el În mod unic : bucurii sau tristeți, realizări sau frustrații, Împliniri sau eșecuri, sănătate sau suferință .Cu toate acestea, majoritatea oamenilor acționează și trăiesc Într-un context inautentic, al unei gândiri convenționale, standardizate, ,,Învățate” și preluate prin presiunea grupului de apartenență, care pe lângă vocația socializatoare Își exercită și una alienantă
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
semenului”, empatia specific umană, este influențată de personalitatea omului Înțeleasă ideo-afectiv și se exprimă prin conduita motivațională care tinde totdeauna la păstrarea homeostazei conflictuale. Ori de câte ori organismul Întâmpină un obstacol În calea care-l conduce spre satisfacerea unei trebuințe vitale, apare frustrația. Se descriu astfel două tipuri de frustrație: A. Frustrația primară sau privațiunea, care se caracterizează prin tensiunea și insatisfacția subiectivă, datorate absenței acelei situații finale care este necesară satisfacerii unor nevoi afective. B. Frustrația secundară, care se caracterizează prin prezența
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
personalitatea omului Înțeleasă ideo-afectiv și se exprimă prin conduita motivațională care tinde totdeauna la păstrarea homeostazei conflictuale. Ori de câte ori organismul Întâmpină un obstacol În calea care-l conduce spre satisfacerea unei trebuințe vitale, apare frustrația. Se descriu astfel două tipuri de frustrație: A. Frustrația primară sau privațiunea, care se caracterizează prin tensiunea și insatisfacția subiectivă, datorate absenței acelei situații finale care este necesară satisfacerii unor nevoi afective. B. Frustrația secundară, care se caracterizează prin prezența unor obstacole sau obstrucții În calea satisfacerii
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Înțeleasă ideo-afectiv și se exprimă prin conduita motivațională care tinde totdeauna la păstrarea homeostazei conflictuale. Ori de câte ori organismul Întâmpină un obstacol În calea care-l conduce spre satisfacerea unei trebuințe vitale, apare frustrația. Se descriu astfel două tipuri de frustrație: A. Frustrația primară sau privațiunea, care se caracterizează prin tensiunea și insatisfacția subiectivă, datorate absenței acelei situații finale care este necesară satisfacerii unor nevoi afective. B. Frustrația secundară, care se caracterizează prin prezența unor obstacole sau obstrucții În calea satisfacerii unei trebuințe
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
spre satisfacerea unei trebuințe vitale, apare frustrația. Se descriu astfel două tipuri de frustrație: A. Frustrația primară sau privațiunea, care se caracterizează prin tensiunea și insatisfacția subiectivă, datorate absenței acelei situații finale care este necesară satisfacerii unor nevoi afective. B. Frustrația secundară, care se caracterizează prin prezența unor obstacole sau obstrucții În calea satisfacerii unei trebuințe. Reacțiile la frustrație se pot clasifica după economia trebuințelor frustrate În: 1. reacții de persistență a trebuinței. Se produc În mod conștient după orice frustrație
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
privațiunea, care se caracterizează prin tensiunea și insatisfacția subiectivă, datorate absenței acelei situații finale care este necesară satisfacerii unor nevoi afective. B. Frustrația secundară, care se caracterizează prin prezența unor obstacole sau obstrucții În calea satisfacerii unei trebuințe. Reacțiile la frustrație se pot clasifica după economia trebuințelor frustrate În: 1. reacții de persistență a trebuinței. Se produc În mod conștient după orice frustrație și corespund stresului pasiv. 2. reacții de apărare a eului care corespund stresului activ. Ele se impart În
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Frustrația secundară, care se caracterizează prin prezența unor obstacole sau obstrucții În calea satisfacerii unei trebuințe. Reacțiile la frustrație se pot clasifica după economia trebuințelor frustrate În: 1. reacții de persistență a trebuinței. Se produc În mod conștient după orice frustrație și corespund stresului pasiv. 2. reacții de apărare a eului care corespund stresului activ. Ele se impart În trei grupe: a) Răspunsuri extrapunitive - În care individul Își atribuie În mod agresiv frustrația unor persoane sau obiecte reale. Reacție asociate acestor
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
trebuinței. Se produc În mod conștient după orice frustrație și corespund stresului pasiv. 2. reacții de apărare a eului care corespund stresului activ. Ele se impart În trei grupe: a) Răspunsuri extrapunitive - În care individul Își atribuie În mod agresiv frustrația unor persoane sau obiecte reale. Reacție asociate acestor răspunsuri sunt de furie și iritare. b) Răspunsuri intrapunitive - În care individul Își atribuie În mod agresiv frustrația sie Însuși. Reacțiile asociate acestora sunt culpabilizarea și remușcarea. c) Răspunsuri impunitive - În care
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
În trei grupe: a) Răspunsuri extrapunitive - În care individul Își atribuie În mod agresiv frustrația unor persoane sau obiecte reale. Reacție asociate acestor răspunsuri sunt de furie și iritare. b) Răspunsuri intrapunitive - În care individul Își atribuie În mod agresiv frustrația sie Însuși. Reacțiile asociate acestora sunt culpabilizarea și remușcarea. c) Răspunsuri impunitive - În care agresiunea nu apare ca o forță generatoare. Se exprimă prin Încercarea de a evita formularea unui reproș, fie adresat altora, fie sie Însuși și prin privirea
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
impunitive - În care agresiunea nu apare ca o forță generatoare. Se exprimă prin Încercarea de a evita formularea unui reproș, fie adresat altora, fie sie Însuși și prin privirea situației frustrante În chip conciliant. Cum putem observa din această clasificare, frustrația primară apare din insatisfacția nevoilor afective. Această părere nu este nouă. Incepând cu vechi filosofii esoterice și până la concepții psihologice moderne a fost dezbătută idea nevoiei umane fundamentale, aceea a Împlinirii afective care oferă individului sentimentul de siguranță a spațiului
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
sau lacși), calitățile „inimii” și ale „creierului” cozii, modul de comunicare între elemente, stilul de comportament al participanților (avansarea, utilizarea masei de manevră, perpetuarea cozii, reproducerea ei, coada ca simbol sexual, etalând o tensiune orgasmică și sentimente ca satisfacția împlinirii, frustrație sau frigiditate). Orice coadă dezvoltă calitățile umane ale indivizilor (o psihologie de învingător, un gust al parvenirii, replierea fără speranță, agresiunea directă și cea diplomatică, solidarizarea unor grupuri ca „bande de agresori”). Sicoe identifică chiar și specificul comportamental în funcție de tipul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bem, fiind așa de mixați în puteri. Până la urmă am avut și Falafel, și salate, somon, humus, curcan, cașcaval, plăcinte cu spanac, avocado, guacamole, struguri cu brânzeturi franțuzești, baclava, cozonac, vinuri, sucuri naturale, bere. Adică, de toate și frumos, fără frustrații în afară de împrumuturi de tacâmuri de la eterna și solidara Adriana, căreia îi datorez patul în care dorm, vasele din care mănânc, televizorul mititel și, mai presus de toate, capacitatea să îmi înțeleagă nevoile fără să apuc să mi le formulez. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
umeri și-i răspunse, fără a-și ridica ochii din carnet: ― Nu pot sta locului, Amelia, doar știi că am un indice de energie foarte ridicat. Până nu-mi dispare nevoia asta, trebuie să mă mișc, că altfel sufăr de frustrații ridicole. Gosseyn mai așteptă, dar conversația părea încheiată. Femeia reintrase în casă. Bărbatul mai rămase pe trepte câteva minute bune, apoi se ridică și se întinse căscând. Părea decontractat și de loc tulburat de spusele soției sale. Avea circa un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
umeri și-i răspunse, fără a-și ridica ochii din carnet: ― Nu pot sta locului, Amelia, doar știi că am un indice de energie foarte ridicat. Până nu-mi dispare nevoia asta, trebuie să mă mișc, că altfel sufăr de frustrații ridicole. Gosseyn mai așteptă, dar conversația părea încheiată. Femeia reintrase în casă. Bărbatul mai rămase pe trepte câteva minute bune, apoi se ridică și se întinse căscând. Părea decontractat și de loc tulburat de spusele soției sale. Avea circa un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
prin inafectivitate, insensibilitate, impulsivitate, egofilie ("Romanian Journal of Legal Medicine" Vol. XIV, nr. 1, 2006). Ultimul element al conceptului triunic este definit de factorii situaționali determinanți ce realizează trecerea la actul antisocial propriu-zis: consumul de alcool sau droguri, intoleranță la frustrații, incapacitatea de manifestare afectivă, impulsivitatea scăpată de sub control. Dată fiind complexitatea fenomenologiei delincvenței este semnificativ ca în analiza acesteia să se țină seama de întregul complex de determinare: a) dimensiunea statistică cu scopul de a evidenția pe indicii spațio-temporali a
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
afective, și mai ales a celor socio-morale. A.M. Durea (apud Preda, 1981, p. 75) a demonstrat că în general delincvenții prezintă o arierare a maturării afective de circa 2 ani comparativ cu cei nedelincvenți de aceeași vârstă. În privința carențelor afective, frustrația ocupă un rol semnificativ și poate facilita comportamente ce denotă instabilitate și labilitatea afectivă, ambivalență până la indiferență și absența emoțiilor, a inclinațiilor altruiste (crește foarte mult rata egocentrismului). * tulburări caracteristice identificate prin imaturitate la acest segment al personalității manifestat prin
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
J. Pinatel, 1956). Periculozitatea actului criminogen apare odată cu conceperea mentală a acestuia, urmând cu punerea în fapt a omorului și se finalizează cu atitudinea individului față de comiterea acestuia. Maniera de punere în practică a "planului omocidar" variază în funcție de starea de frustrație resimțită de subiectul individual, de locul ocupat de aceasta în sistemul axiologic al individului, astfel că persoana nu reușește să-și controleze impulsurile agresive. Psihopatul este caracterizat printr-o autocentrare semnificativă, conveniențele sociale și relaționarea cu semenii reprezintă "un dat
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fără însemnătate sau valoare negativă din punct de vedere social și / sau moral. Așadar, ucigașul, caracterizat printr-un nivel carențat de evoluție psiho- afectivă și socio-morală va percepe lipsa acelui element (obiect, mijloc, resursă psiho-socială) drept o sursă semnificativă de frustrație. Sub imboldul acestei tensiuni resimțite, cel în cauză va căuta sub orice formă să-și acopere "lipsa", își va premedita fapta, pe care o va pune în fapt, comportamentul agresiv reprezintă de fapt incapacitatea acestuia de a se adapta la
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
malign al faptelor sale. Individul nu reușește decât pe această cale, iar periculozitatea actelor omucidare constă în etapa de premeditare a acestora și, mai ales, a duplicității afective, este indiferent la nevoile celor din jur și, totodată, incapabil de loialitate. Frustrația resimțită ca marcantă dezvoltă la psihopat un nihlism social total. 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică Cercetarea criminologică trebuie să scoată în evidență tocmai aceste deosebiri de grad, care caracterizează pe criminali. În felul acesta, criminalul este o persoană care se deosebește
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
care nu vor urma un colegiu. Ordinea segmentelor, pornind de la Deschizătorii de drumuri în fața viitorului, aceia care sunt în cel mai înalt grad pregătiți, care sunt cei mai rezistenți și sunt cei mai bine pregătiți pentru confruntarea cu viitorul, la Frustrații în fața viitorului, aceia care sunt în cel mai mare pericol de a fi lăsați în urmă. Între aceste două segmente se află Conservatorii în fața viitorului, care este foarte posibil să atingă o oarecare măsură a succesului, în ciuda faptului că rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
cel mai probabil dintre toate segmentele, să fie de sex feminin, care apar ca fiind mai angajate decât bărbații în realizarea unei educații la un nivel mai înalt, cu toate că nu la fel de agresiv sau orientate spre realizare precum Deschizătorii de drumuri. Frustrații în fața viitorului Frustrații sunt nesiguri în fața viitorului, gata să se retragă în fața activităților importante și lipsiți de cunoștințele financiare. Este segmentul cel mai puțin probabil să atingă un nivel mai ridicat de educație. Sunt cel mai puțin probabil să reușească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
dintre toate segmentele, să fie de sex feminin, care apar ca fiind mai angajate decât bărbații în realizarea unei educații la un nivel mai înalt, cu toate că nu la fel de agresiv sau orientate spre realizare precum Deschizătorii de drumuri. Frustrații în fața viitorului Frustrații sunt nesiguri în fața viitorului, gata să se retragă în fața activităților importante și lipsiți de cunoștințele financiare. Este segmentul cel mai puțin probabil să atingă un nivel mai ridicat de educație. Sunt cel mai puțin probabil să reușească în viață sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]