137 matches
-
aprilie - 8 mai 1892 are cele mai intense colaborări literare la ziarul „Economistul” din Craiova. Aici publică 15 materiale de critică, eseistică, tablete, corespondențe, cronici, 14 poeme în proză, 4 poezii sub titlul generic "Pastele". În 1892 se îmbolnăvește de ftizie, boala agravându-i-se treptat. Se întoarce, astfel, la Craiova, însă activitatea gazetărească îl acaparează până la a uita să-și mai îngrijească sănătatea. În 1894, la Editura Librăriei H. Steinberg din București, i se tipărește volumul "Sensitive", cu unele poezii
Traian Demetrescu () [Corola-website/Science/297592_a_298921]
-
Fiul mai mare, Alexandru Cuza, bolnav de miocardită severă, s-a căsătorit în 1889 cu Maria Moruzzi (1863-1921), fiica lui Alecu Moruzi și a Adelei Sturdza și a plecat în călătorie de nuntă la Madrid. Acolo s-a îmbolnăvit de ftizie și și-a făcut testamentul în favoarea soției sale, murind apoi la puțin timp în anul 1890. Cei doi soți fuseseră căsătoriți doar șase luni. Alexandru Cuza a lăsat moșia de la Ruginoasa soției sale, Maria Moruzzi, strănepoată a domnitorului fanariot ce
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
ca "asistent străin", în fiziopatologia pulmonară, ftiziologia și radiologia medicală. Între anii 1926 și 1927, a lucrat la Spitalul "Charité" și la Institutul "Pasteur" din Paris. În anul 1930, a susținut teza de docență, cu titlul "Studiu critic despre debutul ftiziei adultului" și a primit titlul de docent în anul 1929. A vizitat pentru documentare privind modul de organizare, numeroase stațiuni sanatoriale: Heuteville (Franța, în 1926), Davos, Arosa (Elveția, în 1927), iar în 1930, din Germania și Scandinavia. În anul 1931
Leon Silviu Daniello () [Corola-website/Science/307173_a_308502]
-
formarea învățământului românesc. a fost unul din cei cinci copii ai spătarului Ioan Roșca Codreanu și al Ecaterinei Jora. A primit instrucție în casa părintească și la Institutul Vasilian din Iași. Devine căpitan în Miliția Moldovenească (1830-1832). Se îmbolnăvește de ftizie și se retrage la Moșia de la Văleni județul Fălciu, iar în 1837 pleacă la Viena unde moare în același an. Lasă prin testament toată averea sa (572 ha) în scopuri filantropice, printre care și deschiderea unei școli în care să
Gheorghe Roșca Codreanu () [Corola-website/Science/311167_a_312496]
-
în proiect figura și predarea unui curs de istorie critică a religiilor. La 20 iulie 1880 devine ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor. La 10 aprilie 1881 demisionează din guvern și activează ca membru al Curții de Casație. Bolnav de ftizie, efectuează o ultimă călătorie în Italia, înainte de a muri. Corpul său a fost transportat la Iași, unde i s-au făcut funeralii naționale. A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. Lucrările sale filosofice s-au tipărit și în limba
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
Militar „D.A. Sturdza”. De prin 1929 încep să se manifeste semnele maladiei ce avea să îi aducă sfârșitul. În căutarea unui aer întremător, M. se mută la Câmpulung, ținând acolo, din 1930, ore la Seminar și la Școala Comercială. Însă ftizia care îl mistuie ia un curs galopant, așa încât suferindul, revenit în satul natal, se vede nevoit să se interneze. Se stinge în sanatoriul pentru ftizici Leanca (în apropiere de Craiova), cu două zile înainte de a împlini treizeci de ani. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
titlul Sfărâmările sau Procetire asupra revoluțiilor împărățiilor, și o gramatică a limbii franceze de Charles Girault-Duvivier. După semnarea tratatului de la Adrianopol (1829) face demersuri pentru a candida la tronul Moldovei, dar nu i se permite întoarcerea în țară. Moare de ftizie. Ideologic, T. este un precursor al pașoptismului. Adept al mecanicismului iluminist, socotea că lumea este guvernată de legi imuabile și universale. Când mecanismul social se învechește, resorturile uzate trebuie schimbate, spre a restabili echilibrul originar. Înlocuirea, inevitabilă, se face prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
Fundațiilor Regale, economicoase, muzicale, în spiritul modernismului concis și echivoc: "Cea mai frumoasă din orașe,/ Frumoasa stea enoriașe - / Din darnice cutii de milă/ Împarte obrazul de copilă:/ Lumini căpriilor castane;/ Corăbii albe; - vrăji sultane." Victima unui destin romantic, mort de ftizie la 21 de ani, Ioan Ciorănescu, mai cunoscut astăzi ca frate al savantului umanist Alexandru Ciorănescu, lasă multe promisiuni în manuscris. Stancu îi culege abia trei poezii, care nu seamănă una cu cealaltă, mai puțin o înclinare spre poanta melancolică
Poezia la 1934 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7352_a_8677]
-
s-a născut în județul Maramureș în familia preotului Dan Besiliu, mama, Isabella Anderco este sora lui Artemie Anderco (tânăr medic, mort prematur, de ftizie la 24 de ani, între altele autorul primului dicționar medical român: termenii "aponevroza" și" fascie" îi aparțin) va fi unul dintre cei mai vestiți medici ai Maramureșului, ""un adevărat erou în lupta pentru sănătatea semenilor, salvator a mii de vieti
Ivan Dan () [Corola-website/Science/317382_a_318711]
-
domneau migrenele: subite, violente, ușor de înțeles; mă scoteau din orice încurcătură, simplu și eficient. Le foloseam permanent, inclusiv la telefon: doar erau boala intelectualului. Mă feream în schimb de maladiile murdare. Provocau dezgust și nu-mi aduceau nici un avantaj: ftizia lui Bălcescu și Cârlova mă lăsa rece (ca să fac un joc nepotrivit de cuvinte), iar de nebunia lui Eminescu în ultima fază, când se scărpina incontrolabil la azil, trebuia să fii cinic sau ticălos ca să te folosești. Succesele mele nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vine asta? Pentru că mă culcasem cu ea. Dar jur că nu i-am dat niciodată satisfacția asta bătrânului. Păi, poate o iubeai, cu tot cu amestecul bătrânului. Mi-a aruncat o privire pătrunzătoare. Nu știam cu cine aveam de-a face. Avea ftizie, iar persoanele cu așa ceva sunt adesea stimulate cu mare ușurință. Temperatura ridicată acționează spectaculos asupra zonelor erogene, mi-a explicat el pe un ton profesoral. Dar ea te iubea? Tipele cu temperatură de-asta mare au și o viață emoțională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ales la căderea nopții, se perindă în paginile acestor ușor aburite rememorări. Cozeuri de scăpărătoare vervă, firi dificile, făcându-și din nonconformismul criant un panaș, inși care stârnesc râsul, bieți nefericiți, purtându-și la vedere crucea, chipuri atinse de umbrele ftiziei în floare, cătând parcă dincolo de clipă, spre sorocul funest ce se apropie. Glume, farse (crude, uneori), dueluri ale vorbelor de spirit, dar și jalnice răsuciri de destin ori întâmplări rău prevestitoare. Anecdoticul, în suvenirurile noctambulului de altădată, e învelit într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
străzile patriei zeilor nu sunt făcute pentru un străin și îl condamnă la moarte", scrie Pietro Citati în cartea sa Kafka (L'Arpenteur, 1987, p. 278). Aceasta înseamnă că existența este propriu-zis irespirabilă și fără a evoca problemele legate de ftizie, de astm, etc, vom fi sensibili la existența ca suflu și la răul ei ca spațiu în care aerul începe să lipsească, aerul otrăvit al unui aici, al unui Dasein mefitic. 586 Peter Handke, op. cit. 587 "Pentru că oboseala în acele
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vârstei a treia...; • progresul economiei, dezvoltării orașelor, ameliorării administrației, cuceririle igienei și ale educației etc. care antrenează și progresele din medicină. În secolul al XIX-lea, tuberculoza capta toată atenția. Boala exista încă din Evul Mediu, dar forma pulmonară (numită ftizie) devine mai frecventă la începutul secolului al XIX-lea, în Anglia, în Franța etc., în marile orașe. Angoasa pe care o suscita era alimentată și de reprezentările romantismului care făceau să se creadă că boala se moștenește și atinge în
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
frecvent de natură tuberculoasă. Având originea în corpul vertebral toracic, se dezvoltă la nivelul șanțului costo-vertebral, îmbrăcând aspectul radiologic al unei mase mediastinale. Examenul clinic Tabloul clinic poate fi variabil, de la forme asimptomatice sau oligosimptomatice dominate de tabloul clinic al ftiziei (semne de impregnare bacilară) până la forme manifestate prin tabloul neurologic al sindromului de compresie medulară (datorită distrucției osoase vertebrale și a discului intervertebral). Examenul radiologic Relevă existența unei mase mediastinale paravertebrale însoțită de semnele radiologice ale distrucției osoase vertebrale (leziuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
urgisit, bătrânul se hazardează într-o acțiune de contrabandă și moare împușcat. Dezastrele curg, într-o reacție în lanț. Abandonată de flușturatecul Deliu, Penelopa se sinucide. Distrus, Stamati își pierde mințile. Evantia eșuează la un deocheat varieteu, stingându-se de ftizie. Într-un melancolic Epilog, naratorul înșiruie și alte răsuciri de destin, sub vrerea impenetrabilă a fatalității. Sulina însăși agonizează, se pustiește, se destramă. B. aruncă peste această lume, cu dramele și caraghioslâcurile ei, o căutătură sceptică și totuși împăcată. Ironia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
Timid, retras, a colaborat cu versuri, scurte proze, traduceri și la „Noua revistă română” (1912-1913), „Noi pagini literare” (1913), incidental la „Arta” (1912), „Biruința” (1912), „Ilustrațiunea națională” (1913), „Ramuri” (1913). Nu împlinise douăzeci de ani, când se stinge răpus de ftizie. „Literatorul” îl comemorează în 1918, „Facla” în 1922, dar abia în 1930 i se tipărește, cu prefața lui Perpessicius, un volum de poezii, Quasi. Titlul, împrumutat din Paul Verlaine, este cel pe care I. îl dăduse unui caiet manuscris și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
Drăgășani. Cu doar câteva excepții, scrierile de până acum vor constitui materialul primelor volume de proză, La „Grandiflora” (1928) și Vedenia (1929). Mutat la București, duce o viață retrasă, departe de agitația lumii scriitoricești, și scrie cu mari eforturi, din cauza ftiziei care îl epuizează și care de altfel îi va provoca sfârșitul prematur. Începând cu 1930 își publică seria de romane care îi fixează locul în istoria literaturii române: Brațul Andromedei (1930), Rusoaica (1933), Femeia de ciocolată (1933), Zilele și nopțile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
din București). Scria mult, de obicei în limba franceză, proiectele literare, conservate cu sfințenie spre a fi desăvârșite și date tiparului, impresionând prin precocitate, orizont, amploare și varietate. Pe când își pregătea teza de licență (despre filosofia nescrisă a poporului român), ftizia, ale cărei semne apăruseră cu un an înainte, o obligă să-și întrerupă studiile. Dusă pentru îngrijiri medicale în Elveția și ulterior în țară, nu poate învinge boala și se stinge înainte de a împlini nouăsprezece ani. Opera literară îi este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
Presă și Propagandă din Ministerul Industriei Alimentare. În anii ‘60 era redactor la „Gazeta literară”. În 1923 lui B. îi apare prima carte de versuri, intitulată Vecernii. Atmosfera imaginată este aceea a unui târg prăfuit și deprimant, cu bolnavi de ftizie, a căror suferință se află, de cele mai multe ori, în vecinătatea morții. Orașul este „o fată bolnavă în agonie”, casele par „femei tăcute”, poetul se închipuie într-un sanatoriu, unde moartea face parte din cotidian. Thanatos nu înspăimântă, ci izbăvește de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
va colabora la „Timpul” și la ziarul cernăuțean „Deșteptarea”. De asemenea, la „Bukowiner Journal” (cu câteva foiletoane, între care trei sunt despre Mihai Eminescu) și la „Sentinela”. A scos în broșură o prezentare a scriitorului Constantin Stamati-Ciurea (1897). Bolnav de ftizie, alcoolic, ducând o existență boema, va sfârși la treizeci și nouă de ani. Cu puțin timp înainte revenise în casa părinteasca din Siret. Postum vor apărea volumele Foiletoane (1906) și Nuvele umoristice (1909). Ț. era un foarte bun cunoscător al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
împiedică deschiderea gurii și constituie unul dintre semnele clinice ale tetanosului. TUBERCULOZĂ (< fr. tuberculose) - Boală infecto-contagioasă ce afectează întregul organism, cu precădere plămânul. În evoluția bolii - care, de obicei, este cronică - se deosebesc două etape: tuberculoza primară și tuberculoza secundară (ftizia). Contaminarea se face pe mai multe căi: calea aeriană (prin bacilul Koch de tip uman), calea digestivă (ingerarea unor alimente infectate - lapte, unt etc.), calea cutanată și calea transplacentară (cazuri rare). Factorii care contribuie la apariția bolii sunt: terenul rezistent
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
America de Sud. O replică ficțională a acestor avataruri pare a fi romanul La Tunique verte (1924), semnat Alice Orient. Începând cu acest an, existența scriitoarei se dizolvă în mister. Vești vagi vorbesc despre moartea ei, în Elveția, în 1933, bolnavă de ftizie sau de nervi. Versurile din volumul Viorele sunt, în mod evident, tributare unor influențe de lectură. Se recunosc tipare și cadențe coșbuciene, multiple ecouri din Eminescu, dar, oricât de frapante ar fi ele, s-a observat, chiar atunci, că motive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
înscris în existența lui Manicatide, incapabil să depășească condiția burgheză, să se reinventeze în societatea socialistă ca simplu muncitor, precum Matei. Însă, pentru Eva, chiar dacă izbăvitoare, perspectiva mateină rămâne fără cel care o inspirase, o însuflețise, Matei însuși, mort de ftizie pe altarul credinței sale. Filmul și romanul Gheorghe Vitanidis a modificat cronologia romanului pentru a servi mai bine scopului propagandistic, decongestionându-l de o serie de personaje precum Pavel, fie că acesta devenea redundant, fie că hybrisul său nu mai servea
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a Universității din Iași și, simultan, ca bursier, la Școala Normală Superioară, pe atunci un adevărat focar al mișcării socialiste. Terminându-și studiile în 1893, ajunge profesor suplinitor la Târgoviște, dar i se refuză sistematic numirea definitivă. Se stinge de ftizie la nici douăzeci și trei de ani. Scrierile literare, cu o prefață de Sofia Nădejde și o postfață de Cezar Vraja (G. Ibrăileanu), îi sunt editate curând după moarte. Surprinzător de matur pentru vârsta lui, I.-R. își face un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]