218 matches
-
petunii. Orice scriitor ar trebui să țină pe masa de scris o floare carnivoră. „Cu cât se spun mai multe cuvinte, cu atât este mai multă deșertăciune.“ Eclesiastul. * Câți pensionari ai împlinirii în viață. Și bucuria jalnică a acestei perversități fudule, mințind bătrânelul care crapă cu gândul la cât de important este el între oameni... Gândul mi-a fost însă retezat de vizita unor intelectuali care mi-au mâncat tocănița și au băut o găleată de ceai, susținând cu gravitate că
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
n-a putut să-l rostească... „Ce crezi, Petrache? Eu sunt bucuros de asta?”... Petrache cu Didina s-au ținut de cuvânt. În jurul mesei îmbelșugate ședeau invitații. Didina, îmbujorată, își invita musafirii să-i guste bunătățile. Petrache, cu o oală fudulă în mâini din care adiau miresme de vin așezat, umplea ulcelele înșirate ca la paradă... Le-au ridicat, au ciocnit și au băut tihnit. Costăchel, ștergându-și mustața cu dosul palmei, a grăit: Apoi cu așa un vin nu-ți
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
permită asemenea lux. Are o prietenă care adeseori îi spune; când am să mor, am să fiu de-a dreptul fericită, până nu pun mâinile pe piept nu cred să apuc să mă odihnesc", bărbatul ei e și leneș și fudul, a fost mare director general într-un combinat metalurgic, cel mai mare din Europa, iar după Marea Revoluție Mondială, autoritățile tranziției "au vândut combinatul la kilogram, spune prietena ei, l-au furat la kilogram, fiecare din răsputeri, când au văzut
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
reguli speciale. Poate c-a fost repatriat. Cinstit, nu știu ce s-a Întâmplat cu el. Alaltăieri nu mai era În salon. În mașină era foarte cald. Bătrânul salcâm sub care fusese lăsată mașina era desfrunzit, nu prea făcea umbră. — Ce ticălos fudul, sclifosit și arogant! Îmi venea să-l strâng de gât! a răbufnit Margaret. Oare ce s-a Întâmplat cu țara asta? De ce nu se mai poate face nimic ca lumea? Ajungi să te simți atât de neputincios! Mick a ridicat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
doare. Frunză verde foi de nuc, m-a făcut mama haiduc, neștiind unde s-apuc m-au băgat la balamuc. Stinge lumina, Ghiță, tonul la vise! Să vină, să vină curva, zâna măseluțelor, înhămată la trăsură, călare pe pulă, nesătulă, fudulă, destulă, la mine în sulă. Toți 8 repetau în cor: Să vină, să vină curva, zâna măseluțelor, înhămată la trăsură, călare pe pulă, nesătulă, fudulă, destulă, la mine în sulă. În 30 de minute, liniște. Ghiță trăgea gratia, ușa, punea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vise! Să vină, să vină curva, zâna măseluțelor, înhămată la trăsură, călare pe pulă, nesătulă, fudulă, destulă, la mine în sulă. Toți 8 repetau în cor: Să vină, să vină curva, zâna măseluțelor, înhămată la trăsură, călare pe pulă, nesătulă, fudulă, destulă, la mine în sulă. În 30 de minute, liniște. Ghiță trăgea gratia, ușa, punea lacătul în verigi, răsucea cheia de două ori, de trei ori, Ghiță încuia noaptea ca pe un deținut vinovat pentru orbirea liliecilor. Visul era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
își luase nevastă, se știe cum se isprăvise povestea. Din zori până-n seară, meșterea arcuri și rotițe; în răstimpuri, ieșea în curte pentru a-și admira hulubii ori se urca în pod, unde aceștia își aveau cuiburile. Cam țicnit și fudul; credea că dacă a făcut ditai ceasul, o să-i dea gata; o vreme nu-l mai băgase nimeni în seamă. Or, caricatura - i se mai înroșise și nasul, „bea pe ascuns”, ziceau unii - le făcea, de-acum, zile fripte! Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
și de prea multe ori, lumea întoarsă, extract prozastic sau construct filozofic, lasă loc României postrevoluționare, slab figurată, sub sceneria barocă: "Să-mi termin ideea! O țară care nu produce decât rahat - e o fabrică de rahat! țară de inși fuduli, cu mașini babane, cu viloace... Fuduli și hoți! Acum au început să-și cumpere insule în Pacific!... Fiindcă aici... nu se produce nimic, repet!... Decât... decât mai vin pe lume niște prunci care sunt vânduți bogătașilor sterpi din alte țări
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
asemenea, veți putea vedea acte normative privind comssarea IGH cu Spitalul "Sfântul Ioan" și Spitalul "Sfântul Spiridon". Medicul Răzvan Constantinescu a postat și o imagine cu diferențele legate de acest spital înainte și după comasare. "Strategii sanitari ai neamului: Incompetență fudulă sau distrugere programatică?", a scris Răzvan Constantinescu în descrierea galeriei foto.
Distrugere programatică? Cum a ajuns cel mai mare spital din România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78115_a_79440]
-
Tot românu' se și vede (străvede?) auctore. Scriiptor de vagoane, pă vreme dă zăduf. Aștept să se schimbe, totuși, ceva: și, de pildă, cărțile bune să fie tratate drept cărți bune. Să nu ne mai entuziasmăm după cărțile proaste-bâtă, dar fudule, hardcovere care nu merită să fie hardcovere etc. Și editorii grosieri să mai bage mâna în buzunar și să facă promovarea adecvată unei cărți, că bani au. Vor, însă, ca să dea lovitura așa, din senin. Vor să facă profit de la
Tabloide sau cărți? by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7284_a_8609]
-
care le înmulțește averea și aroganța. Pentru cei mai mulți, absența banului duce la însumarea umilințelor. Enorme, zilnice și de toate felurile. Sentimentul că nimic din ce face un intelectual nu contează crește odată cu decăderea țării. Pentru că sîntem un popor înapoiat și fudul, totodată, și nici prin cap nu ne trece să recunoaștem asta. În nici una dintre zonele din București pe care le cunosc bine nu s-a construit nici o școală. Sînt aceleași ca cele din copilăria mea. Și, tot ca atunci, se
Maestrul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6067_a_7392]
-
incluzând romane, proză scurtă, teatru, poezie) a fost tradusă în treizeci de țări, că piesele ei sunt jucate pretutindeni și că, în ultimii ani, a primit numeroase premii literare rusești și străine. Ignorarea ei în România poate fi pusă pe seama fudulului dispreț față de tot ce provine din Rusia -inclusiv imensele valori culturale ale acestei țări - afișat la noi după 1990. Anticariatele nu primesc nici gratis operele lui Dostoievski, Tolstoi, Cehov, Gogol, ca să nu mai vorbesc de Pușkin, Lermontov sau Gorki. De
Și despre noi sunt poveștile de groază by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6348_a_7673]
-
cu maximă seninătate și convingere, a repetat răspunsul: pentru Calafat! De ce menționăm acest episod politic într-o pagină literară? Am trădat cumva profilul revistei? Nicidecum. O facem tot din rațiuni literare. Această zăpă- ceală, această lipsă de raționalitate, această ignoranță fudulă sunt o meteahnă veche a noastră. Caragiale a descris totul de mult, magistral. Oricum, cetățeanul care ne-a umplut ecranele televizoarelor sâmbătă seara și care-l confunda pe medicul Arafat cu pașnicul orășel de la Dunăre sau, poate, cu materialul de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4979_a_6304]
-
-ai venit, spuse ea, ți-e foame? De unde te ostenești, să-ți fie de bine? - De la Nazaret. - Ți-e foame?, întrebă din nou bătrâna și râse; îți joacă nările ca ale copoiului. - Mi-e foame, gospodină, iartă- mă. Bătrâna era fudulă de ureche, nu auzi. - Ce?, făcu ea, vorbește tare. - Mi-e foame, iartă-mă, gospodină. - Să te iert, de ce? Nu e rușine, flăcăul meu, foamea, nici setea, nici dragostea; toate astea sunt de la Dumnezeu; apropie-te, așadar, nu te rușina
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
merite, fiindcă nici n-are așa ceva, nu e modest, ci doar sincer.” În sfârșit, unul care spune ce trebuie spus. Trecut acest hop, pot să mărturisesc - adică aș putea, dar nu mă interesează - ce „calități și merite” totuși am. „...deseori, fudulul de urechi are să fie, ca și nebunul, un subiect de râs, iar comediografii proști îl preferă pe primul celuilalt spre a provoca râsul.” Ca să vezi cum îmi răsplătește sârguința de a-l citi! Bine, măcar, că spune ce spune despre
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2922_a_4247]
-
merite, fiindcă nici n-are așa ceva, nu e modest, ci doar sincer.” În sfârșit, unul care spune ce trebuie spus. Trecut acest hop, pot să mărturisesc - adică aș putea, dar nu mă interesează - ce „calități și merite” totuși am. „...deseori, fudulul de urechi are să fie, ca și nebunul, un subiect de râs, iar comediografii proști îl preferă pe primul celuilalt spre a provoca râsul.” Ca să vezi cum îmi răsplătește sârguința de a-l citi! Bine, măcar, că spune ce spune despre
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2880_a_4205]
-
orientezi către singura meserie în care mai poți să-ți etalezi virtuțile: politica. Și toate aceste decizii de care doar tu ești vinovat te-au transformat în nimic altceva decît în ceea ce ești tu acuma: un gîscan împăiat, un curcan fudul cu freză, un rostitor de banalități interesante, un ratat social, un om rău, cu sufletul otrăvit de celulita care i se așează șsic! corect așază, că doar sîntem filologi, domnule Andrei Gheorgheț pe fălci". Cronicarul citește rubrica lui Adrian Cioroianu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10149_a_11474]
-
trecem cu pasul, Prin vorbe de duh să ne auzim glasul. Trandafiri aprinși să ținem în palme Când viforul vremii vrea să îi răstoarne, Iarba când e 'naltă să vadă și coasa Pita aburindă să îmbrace masa. Scaieți ciufuliți și fuduli de fel Să-i punem la colț, doar într-un rastel, Moțul să-i tăiem chiar unui trifoi Când se rățoiește încruntat la noi... Să scriem cu raze de senin în suflet, Răul să nu aibă niciun fel de umblet
CONJUGĂM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384461_a_385790]
-
pe Romancier. Pe Erou. Să se joace toți patru de-a Ministațiunea; să instaureze în salonul comun ordinea/dezordinea pe care o tot propovăduiesc. Vor sfârși strângându-se de gât unul pe celălalt. Dezbinarea lor e vitală pentru obște. Niște fuduli. Unul mai cu moț decât altul. Mai invidios și mai inteligent. Mai solitar. Mai slab. În armonie, ar conduce nu o stațiune, ci o țară. Alăturându-și alții, ar domina planeta! Stăpânesc arta cuvântului, dar nu-și pot stăpâni pasiunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
l-a ovaționat îndelung. Nimeni nu rostea mai bine oamenilor; Romancierul, un alt folositor de vorbe, spunea, aproape totdeauna, lucruri cu mai multe înțelesuri; unele fraze nu aveau nici unul, pentru că se nimerea ca două-trei cuvinte să fie necunoscute ascultătorilor; un fudul. A zis, odată, că este cel care îmbogățește graiul sărăcăcios al locului și că nu se va da după argoul - alt cuvânt aiurit! - bolborosit de gloată nicicând. Să se asculte singur, atunci! Să se citească singur! Să se ia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
învinși și siliți să se retragă pierzând mai multe bătălii și teritorii - Ungaria și Transilvania - prin pacea de la Karlovitz din 1699. Manolache Roset a fost un om sprinten, bun călăreț și mânuitor de arme, neastâmpărat, îndrăzneț, iute la mânie și fudul. A acumulat o mare avere constând din moșiile Bohotin (Iași), Bogdănești (Bacău), Borzești (Bacău), Costuleni Costești (Cârligătura), Docolina, Drăgușani, Făurești și Filipeni (Bacău - Tecuci), Argoești, Petricani, Ungurașii, Frătinești, Săvești, Hortănești etc., vie la Ruginești și case la Iași. Manolache este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
simte fiecare? În parte degetele-s slabe oricât e omul de zdrahon; dar strânse-n pumn ele scurtează al judecății maraton... Știind că omu-i pentru semeni un lup cu șanse practic nule ca ura să și-o ostoiască cu beregățile fudule, cruzimea și ferocitatea strategic le-am utilizat drept hrană lupilor din haite, pe care-n câini i-am preschimbat. Și iac-așa, dragi camarazi, politica devine artă când părul lupului se schimbă în ton cu noua noastră soartă. Ni se
BALADA TICĂLOŞILOR CU ŞTAIF de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363912_a_365241]
-
și pur-personală-ar fi posibilă, Prostia inocentă și scuzabilă, Dar și de neiertat, intolerabilă, Prostia mai modernă, nou creată, Dar și pe-aceea astăzi demodată, Prostia parcă lung meșteșugită, Dar și pe-aceea fals- închipuită... Și-am mai văzut prostia cea fudulă, Căci cea modestă nu-i destulă, Prostia ce se vrea dominatoare, Dar și pe cea supusă, slujitoare, Prostia care-i veselă sau tristă, Disimulată chiar ca o artistă... Le-ai dat la proști, la toți, o treaptă-n ierarhie, Prea
CU DUMNEZEU, DESPRE PROSTIE... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363376_a_364705]
-
Mă- nucu. - Ei, și? Să fie ea cuminte pe măsura lui Augustin! El e un om respectuos și muncitor. Îi adu-ce de toate; nu-i lipsește nimic nici ei, nici părinților. A făcut-o cocoană. De-aia umblă ea așa fudulă. - Fă, aici ai dreptate. - Păi, vedeți ! Timpul a trecut și, când micuțul Ninel nu împlinise nici doi ani, Sofica i-a adus un frățior la fel de drăgălaș, dar mai isteț și neastâmpărat. Eee, altă bucurie, alt destin! Augustin, ca mecanizator, fiind
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
înmulțesc. Aveam o mașină care zdrăngănea. Sfatul mecanicului auto: „Puneți tare radioul! Dacă ceva zdrăngăne acasă, deschideți televizorul!" (Nae Cernaianu). Legenda nu înseamnă minciună. • Cine muncește, mai greșește... Și cine nu muncește, tot...! • Ferește-mă, doamne, de răzbunarea prostului, a fudulului, a ranchinosului și a celorlalți... Decât atâtea revoluții, mai bine o răscoală (folclor nou). • Există și caricaturiști triști (Vlad Nicolau). • S-a studiat venitul mediu pe locuitor. Deocamdată, s-a aflat plecatul mediu. • O veste bună nu trebuie să fie
LEGENDA & FUNIA DE USTUROI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368370_a_369699]