909 matches
-
Dropiei nr. 7, C. Buziașului, G. Antipa, I. Simu), Lugoj - str. Lalelelor, Rodnei, Barițiu, Oituz (p) -, Fădimac, Secaș, Spata, Rădmănești, Ohaba Română, Bară, Dobrești, Lăpușnic, Dubești, Ohaba Lungă, Crivobara, Vizma, Românești, Murani (p), Ghiroc - str. Luncii, Al. Ghirodei, Mătrăgunei, Spartachiadei, Fuiorului, Caprei, Lăptarilor -, Deta - str. Ștefan cel Mare (p) -, Pădureni (p), Beregsău Mic (p), Sânnicolau Mare - str. Timișorii și Viilor. JOI: Timișoara (străzile M. Basarab (p), Mehedinți (p), Dropiei nr. 8, Amforei nr. 7, Băncii, Borzești (p), I. Attila (p), Petöfi
Agenda2004-9-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282137_a_283466]
-
Gen. Magheru, Jules Verne, Demetrescu, Cantului, Turda, Ștrandului, Glinka, Calea Dorobanților, Alpiniștilor, Orăștie, Palmierilor, Rozelor, Zimnicea, Cometei, Romul Ladea, Moldovei, Aleea Ghirodei, Garofiței, Cerbului), Dumbrăvița - străzile Szabo Arpad, Gh. Doja, Petőfi; Ghiroda Nouă - străzile Luncani, Vălișoara, Flacăra, Țiteica, Aleea Ghirodei, Fuior, Spartachiadei, Caprei, Lemnarilor, Cocostârcului, Cărăbuș, Mătrăgunei, Lăptarilor, Bobâlna, Țepeș Vodă, Pelican; Sânnicolau Mare - Piața 30 Decembrie, str. 16 Decembrie; Foeni - Vama, Compresoare, U.M. , Vama Cruceni, Șarlota, Moșnița Veche - forajele 13 și 14, SP Moravița, Gottlob (p), Sandra (p). MARȚI: Timișoara
Agenda2004-23-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282515_a_283844]
-
vindecă epilepsia, impotența, alcoolismul și multe altele. O puteți apela cu încredere la telefon 0743435942. DECESE Înregistrate la Timișoara în perioada 6 - 13 ianuarie 2005 Stancu Doina, 65 ani l Panin Ștefan, 76 ani l Andreescu Maria, 90 ani l Fuior Mădălina, 2 zile l Blându Steliana, 82 ani l Țărău Maria, 68 ani l Alexandru Pantelimon, 60 ani l Bakos Ștefan, 68 ani l Rozsa Terezia, 84 ani l Milutin Pantelie, 52 ani l Corobceanu Tofana, 85 ani l Șușa
Agenda2005-03-05-mica publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283282_a_284611]
-
de vorbă cu ceașca de ceai și pe umărul ei îmi așez cotul gurii, vioară în orchestra lutului, Nechezul iernii șuiera prin mine, în care suspină ca-ntr-un budoar trecutul. pe gânduri lunecau schiori, în păr zăpada își torcea fuiorul, Azi, sub mâna ta, cădelnițând fiori. sprijinit în bastonul toamnei cu mersul tăcut, îmi pun pălăria plictisită de atâtea riduri Tușea înghețul în genunchii lunii, și, ca un copac legănat în șezlongul târziului , cu un sărut te-am colindat, scârțâi
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
tribului, ca într-un fel de sală de ședință și să-și petreacă acolo noaptea, cu toții laolaltă. Se strângeau astfel bărbații și femeile tribului, iar când vraciul lor dădea semnalul, stingeau opaițele cu ulei de focă, în care ardea un fuior de pânză tăvălit în untură de pește. Doctorița Asklepia, despre care vom vorbi mai târziu, spunea că obiceiul acesta al lor se putea denumi un fel de selecție naturală. Aceasta însă este o paranteză. După ce lămpile erau stinse, femeile mai
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
de el, mai luă o gură de cafea și continuă să fumeze. În acel moment, fără a aștepta ca ea să-și termine țigara, Roberto scoase din buzunar niște Benson mentolate; cu brațul celălalt îi înconjură talia. În timp ce scotea un fuior gros de fum, ea simți cîteva sărutări pe gît care o făcură să zîmbească ușor, un zîmbet ușor ca aromele senzuale de vanilie și mentă. Continuă să fumeze, cu fusta ridicată pînă la jumătatea pulpelor, în timp ce simțea o mînă mîngîindu-i
Cîntecul (mexican) al salamandrei () [Corola-journal/Journalistic/2807_a_4132]
-
care L-am slujit și ai cărui suntem încă dinainte de naștere. În acest mileniu smintit, cu valorile toate răsturnate și profanate în mod inadmisibil, se pare că nimic nu-L înduplecă pe Dumnezeu mai mult decâttămâia rugăciunii, care se înalță fuior către cer, așa cum spune psalmistul. Tămâia faptelor bune poate străpunge tăriile. Părintele Radu Botiș a ales să ardă tămâia cuvântului și mireasma acestuia a ajuns până la noi, într-o carte. Parcă simțim adiere de bună mireasmă. Ori în cântece sacre
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
Puma Creativity Award (2012) și Young Creative Chevrolet Award - România (2012, 2013). Fuyor Fuyor este un brand proaspăt definit, născut din dorința de a împleti armonios elemente de design vestimentar cu istoria și tradiția românească. Simbolul identității este reprezentat de fuior, un instrument de tors lâna, cânepă sau în, folosit încă din cele mai vechi timpuri românești. Prin însăși simbolistică de brand, Fuyor revitalizează valorile și elementele de țară care s-au pierdut o dată cu timpul. Tricoul Fuyor este diferit deoarece desenul
Branduri 100% romanesti la Bazar BUCHAREST GreenSounds FESTIVAL [Corola-blog/BlogPost/98589_a_99881]
-
Fuyor este diferit deoarece desenul lui este realizat de români talentați având că inspirație frumusețile țării. Se evidențiază prin materiale de calitate și finisaje impecabile, iar ineditul apare o dată cu ambalajul deosebit: tricoul este livrat într-un borcan, alături de un mic fuior de lemn. Allkimik Allkimik este un atelier de fotografie clasică apărut ca răspuns la ubicuitatea imaginii digitale și căderea în desuetudine a ideii de fotografie ca obiect. Atelierul propune o alternativă la avalanșă de pixeli generată de democratizarea mediului, prin
Branduri 100% romanesti la Bazar BUCHAREST GreenSounds FESTIVAL [Corola-blog/BlogPost/98589_a_99881]
-
Doar vântul bate lin dintr-o aripă Sub ochii mei albaștri și senini Voi sta de strajă și-acestei înserări Cu streașina căzută pe pământ Mă voi gândi sălbatic la cele patru zări Și la cuvântul tău azi necuvânt Vremea,fuiorul liniștei l-a tors Neîntrerupt,poți să-l oprești Înmuguresc speranțe și nu se lasă-ntors Cât despre mine:ți-am mai scris povești! PRIN OCHII MEI.. Prin ochii mei să te întorci mereu Să cred că-am stat un timp
POEZII de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381719_a_383048]
-
ajuta, Vruse să-l sprijine, c-o mână de a se alia, Dar el se retrase și cu ochii rău dispera. Se și răsti că el n-are nevoie de ajutor, Atât mai puțin de la un pierde-călător, Ce dintr-un fuior neîmpletit se dă deștept, Dar ca pe el îl apucă așa cam cu ce drept? Malin nici că s-a speriat, ci l-a urmărit, Atunci și altădată fără al fi prevenit, Căci îi era așa milă de el - necoptul
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. Copil mă văd scriind scrisoare, mămuței ce-am lăsat în sat... E singură și toarce lână sub un opaiț pe înserat. Când mâna sfântă-i obosește să mângâie fuiorul fin, Mai coase maci și margarete pe pânza-i albă de poplin. O văd cum se îndreaptă-ades spre geamul care dă spre drum, Ascultă și privește-n zare cum se înalță-n ceruri... fum... Tresare când aude zgomot căci soțul
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Lină, iar ți-au scris nepoții cei plecați departe!” Citește mai mult Copil mă văd scriind scrisoare, mămuței ce-am lăsat în sat...E singură și toarce lână sub un opaiț pe înserat.Când mâna sfântă-i obosește să mângâie fuiorul fin,Mai coase maci și margarete pe pânza-i albă de poplin.O văd cum se îndreaptă-ades spre geamul care dă spre drum,Ascultă și privește-n zare cum se înalță-n ceruri... fum...Tresare când aude zgomot căci soțul
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului A-mbătrânit septembrie, prin lunga rătăcire, ridurile frunții sunt semn de vechi legământ, tăcerea se miră ca un semn de exclamare, iar cuvintele se-ascund prin fuioare de vânt. Durerea din suflet nici timpul n-o cuprinde, deschid fereastra gândului să poți pătrunde, amintirea suspină, ascunsă-i după perdele, iar umerii simt încă, conturul buzelor rebele. Te-ai scăldat ca-ntr-un ocean prin ochii mei de
ACEST SEPTEMBRIE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380090_a_381419]
-
duci o viață în sentință, Ș-apoi o iei de la-nceput! Și nu mai ai nici o putere, Ești numai tu, crucificat, Amar te zbați printre mistere, Cătând' cumva să fii-mpăcat În tunete asurzitoare Ce zdruncină simțirea ta, Mă cauți răscolind fuioare, Din raza soarelui ce sta! Cel de pe urmă ceas se scurge Pe talgere aș vrea să-L pui, Și nici un strop din el nu curge, În zbor spre Tine când mă sui! Referință Bibliografică: SINGURI / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN
SINGURI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380116_a_381445]
-
minte iureș de uragane, În timp ce universul mi-l golesc în patimi, În piept, tumultul muzicii din ale lui cazane. Puternic-adunare de ancestrale forțe, Tânguie în mine când dorul, apoi jalea, Prin cântec de baladă sau doinele ce-s torțe , Arzând fuiorul timpului îmi caut calea... Doar psalmul reînvie, ridicat spre-nălțarea : Doamne auzi rugăciunea mea ! ,, Căci...păcatul meu înaintea mea este pururea." Mara Emerraldi Referință Bibliografică: FURTUNA-N SUFLET / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1678, Anul V, 05 august
FURTUNA-N SUFLET de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380224_a_381553]
-
doarme în respirația mea” (Despre originile morții). Dar dacă e vorba de propria-ți suferință? Și-n acest context, merită a te lăsa mușcat: „Simt cum se răcește în mine inima, / simt cum creierul îmi îngheață...” // „Simt cum se face fuior / de abur mâna mea scriitoare..” // „Simt cum mi se dizolvă cuvintele...”(Vietate IX) Ajuns într-acest (im)pas, se impune o șoaptă-n Rugăciune: „Doamne, facă-se voia Ta / ființându-mă sau neființându-mă!... (Opere. II, 2002, p. 1166) Numai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
valoros și veridic al fenomenelor, dându-le acestora o realitate superioară, născută din spirit.” [19] Și iată cum - către înălțimea aceleiași idei - se ridică rostirea poetului: „Atâta cât ochii nu pot cuprinde/ începutul și sfârșitul sunt una/ cu toată mirarea fuiorul materialiter / de raze într-un șuvoi dar inexplicabil / lumină a tot ceea ce subiectul/ dislocă din indiferența atoate/ puternică prejudecata veșniciei/ ad hoc /..../ materialiter în carne/ nu e decât atâta lumină a incidențelor/ necalculate cuprind începutul și/ sfârșitul ochii nu pot
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
și în insolita carte de graniță: ,,Jurnal despre limitele existenței’’, care poate fi considerată, în egală măsură, literatură (roman de idei), metaliteratură (diaristică), animate de un interesant suflu epic, liric, memorialistic, pendulând între ficțiune și realitate, dar și de un fuior de speculații filosofice. Om al cărții, pentru care pasiunea și vocația cititului constituie un act reflex, asemenea respirației sau bătăilor inimii (o sută de mii în 24 de ore), Mariana Didu se prezintă și de astă-dată ca un scriitor de
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
Acasa > Poeme > Devotament > LA POARTA SUFLETULUI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului Te așteaptă iubirea la poarta sufletului, să-ți toarcă fericirea din fuiorul timpului. Pe tâmplele argintii să-ți înflorească dorul. Tot ca-n trecut să mai vii, din ochi să-mi sorbi amorul. Haina sufletului meu să o-mbraci pentru o zi. Să-ți învălui chipul tău, cu povara de-a iubi
LA POARTA SUFLETULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377226_a_378555]
-
moale, cu ciucuri aurii, pentru a ajunge cu capul în dreptul urechilor lui. În timp ce rostea în șoaptă cuvinte magice, îl atingea cu bagheta iernii pe frunte, pe umeri și în piept, în dreptul inimii. Repetă gesturile de trei ori, după care un fuior de fum gros și negru umplu întreaga căsuță, orbindu-i pe toți cei prezenți. - Să ieșim, hotărî Moș Crăciun. Dacă vraja va fi dezlegată, uriașul va veni după noi. - Și dacă nu? Ștefania acoperi gura spiridușului cu mânuțele ei înghețate
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
cu aură veleitară, expresia ,,semi-populară” sau ,,semi-folclorică”. Cu alte cuvinte, ori e albă, ori e neagră ? Săină nu prea se poate, dragă Daniela... Dar, să penetrăm universul liric al Cristinei Mariana Bălășoiu, pornind chiar de la cea dintâi creație inclusă în fuiorul cristalin, răcoros și jucăuș al ,,Izvoarelor”. Inscripția ,,Sărbători Pascale” este una luminoasă, cu miresme de cozonaci, nuci și maci, miel și ouă încondeiate - radiind o stare de spirit tonică, în ciuda celor trei cruci, de pe subsolul paginii, cu Iisus răstignit. În
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
p), Moldovei (p), Turda (p), Orăștie (p), Aleea Ghirodei (p), Ștrandului (p), Palmierilor (p)), Buziaș (parțial), Boldur (parțial), , Ghilad (parțial), Iecea Mare (parțial), Sânpetru Mare (p), Satchinez (p), Sacoșu Mare (parțial), Zolt, Ghiroda Nouă - Aleea Ghirodei, străzile Lemnari, Caprei, Cocostârcului, Fuior, Luncii, Mătrăgunei, Bobâlna, Pelican, Brumărele, Țiteica, Flacăra, Luncani, Vălișoara, Lăptarilor, Cărăbuș, Stațiunea Didactica, Pescărie. MARȚI: Timișoara (străzile Icar (p), Orian (p), Aștrilor (p), Sirius (p), Azurului (p), Lidia (p)), Buziaș (parțial), Sacoșu Mare (parțial), Boldur (parțial), Izvin (parțial), Satchinez (parțial
Agenda2005-51-05-util ptr. dvs () [Corola-journal/Journalistic/284531_a_285860]
-
munte pe altul, pentru ca acestea să dea mai mult lapte, însă dacă cineva li se împotrivește, este aspru pedepsit. De asemenea, vara, se pare că zânele sunt cele care se joacă cu frunzele sau cu fânul, pe care le ridică fuioare, fuioare către cer și nu se opresc din jocul lor până când sătenii nu rostesc descântece. Proiectul Poiana Zânelor a demarat în 1999, anul în care s-a ridicat prima pensiune, în prezent fiind deja funcționale șase. Complexul este construit în mijlocul
Agenda2006-17-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284942_a_286271]
-
pe altul, pentru ca acestea să dea mai mult lapte, însă dacă cineva li se împotrivește, este aspru pedepsit. De asemenea, vara, se pare că zânele sunt cele care se joacă cu frunzele sau cu fânul, pe care le ridică fuioare, fuioare către cer și nu se opresc din jocul lor până când sătenii nu rostesc descântece. Proiectul Poiana Zânelor a demarat în 1999, anul în care s-a ridicat prima pensiune, în prezent fiind deja funcționale șase. Complexul este construit în mijlocul unei
Agenda2006-17-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284942_a_286271]