97 matches
-
coarda sau cu îngreuieri (saci de nisip, veste), cu un număr de 100-200 sau mai multe desprinderi de pe sol; alergare pe 30-60 m cu îngreuiere (cu rezistența unui cordon elastic sau cu tracțiunea unei roți); alergare pe 80-100 m cu fulee mai mari decât cele normale, cu viteză foarte mare, înregistrând timpul și numărul de pași. alergare cu fulee mai mici și cu frecvență foarte mare pe 60-80m. alergare cu genunchii sus și alergare cu pendularea coapsei înainte pe distanțe de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
sol; alergare pe 30-60 m cu îngreuiere (cu rezistența unui cordon elastic sau cu tracțiunea unei roți); alergare pe 80-100 m cu fulee mai mari decât cele normale, cu viteză foarte mare, înregistrând timpul și numărul de pași. alergare cu fulee mai mici și cu frecvență foarte mare pe 60-80m. alergare cu genunchii sus și alergare cu pendularea coapsei înainte pe distanțe de 30-60 m, cu accent pe ridicarea și deschiderea coapselor. Menținerea sau scăderea vitezei la un moment dat este
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
și cu frecvență foarte mare pe 60-80m. alergare cu genunchii sus și alergare cu pendularea coapsei înainte pe distanțe de 30-60 m, cu accent pe ridicarea și deschiderea coapselor. Menținerea sau scăderea vitezei la un moment dat este consecința reducerii fuleului și creșterea frecvenței pașilor. Pentru a realiza o lungime a fuleului care să permită creșterea frecvenței fără să afecteze scăderea vitezei de deplasare (sau chiar s-o crească) este necesară realizarea unei deplasări cu un fuleu de lungime ideală. Există
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
și alergare cu pendularea coapsei înainte pe distanțe de 30-60 m, cu accent pe ridicarea și deschiderea coapselor. Menținerea sau scăderea vitezei la un moment dat este consecința reducerii fuleului și creșterea frecvenței pașilor. Pentru a realiza o lungime a fuleului care să permită creșterea frecvenței fără să afecteze scăderea vitezei de deplasare (sau chiar s-o crească) este necesară realizarea unei deplasări cu un fuleu de lungime ideală. Există o formulă care permite calcularea lungimii ideale a fuleului, care să
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
dat este consecința reducerii fuleului și creșterea frecvenței pașilor. Pentru a realiza o lungime a fuleului care să permită creșterea frecvenței fără să afecteze scăderea vitezei de deplasare (sau chiar s-o crească) este necesară realizarea unei deplasări cu un fuleu de lungime ideală. Există o formulă care permite calcularea lungimii ideale a fuleului, care să asigure frecvența de realizare a vitezei maxime. Această formulă are la bază indicele de 2,60, care se înmulțește cu lungimea membrului inferior (măsurat de la
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
lungime a fuleului care să permită creșterea frecvenței fără să afecteze scăderea vitezei de deplasare (sau chiar s-o crească) este necesară realizarea unei deplasări cu un fuleu de lungime ideală. Există o formulă care permite calcularea lungimii ideale a fuleului, care să asigure frecvența de realizare a vitezei maxime. Această formulă are la bază indicele de 2,60, care se înmulțește cu lungimea membrului inferior (măsurat de la trohanterul mare la talpa piciorului). Rezultatul reprezintă lungimea fuleului pentru alergarea lansată. Frecvența
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
calcularea lungimii ideale a fuleului, care să asigure frecvența de realizare a vitezei maxime. Această formulă are la bază indicele de 2,60, care se înmulțește cu lungimea membrului inferior (măsurat de la trohanterul mare la talpa piciorului). Rezultatul reprezintă lungimea fuleului pentru alergarea lansată. Frecvența pasului reprezintă numărul de pași realizați în unitatea de timp și se măsoară prin: numărătoare de-a lungul distanței de testare a contactelor cu solul a unei singure tălpi, care se înmulțește cu 2. (Se marchează
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
o relație care influențează direct performanța atletică. Astfel, dacă lungimea pașilor este prea mare contactul cu solul este prelungit prin creșterea fazei de amortizare, iar, dacă frecvența mișcărilor este prea mare, atunci faza de zbor se scurtează și implicit lungimea fuleului. Lungimea fuleului și frecvența mișcărilor sunt elemente specifice fiecărui atlet în parte. Valoarea performanței depinde în mare măsură de acest raport, dintre frecvența și lungimea pașilor. În tabelul de mai jos exemplificăm acest lucru reieșit dintr-un studiu realizat de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
care influențează direct performanța atletică. Astfel, dacă lungimea pașilor este prea mare contactul cu solul este prelungit prin creșterea fazei de amortizare, iar, dacă frecvența mișcărilor este prea mare, atunci faza de zbor se scurtează și implicit lungimea fuleului. Lungimea fuleului și frecvența mișcărilor sunt elemente specifice fiecărui atlet în parte. Valoarea performanței depinde în mare măsură de acest raport, dintre frecvența și lungimea pașilor. În tabelul de mai jos exemplificăm acest lucru reieșit dintr-un studiu realizat de Loren Seagrave
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
măsură de acest raport, dintre frecvența și lungimea pașilor. În tabelul de mai jos exemplificăm acest lucru reieșit dintr-un studiu realizat de Loren Seagrave pe sprinterii italieni. Așa cum se observă din tabel, frecvența medie a pasului în alergare, cu fuleu mai mic decât cel normal, este cu 13 % mai mare decât în performanța model, în timp ce lungimea pasului în alergare cu fuleul mai mare este cu 13 % mai mare decât în performanța model. Frecvența fuleului poate fi îmbunătățită printr-o serie
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
realizat de Loren Seagrave pe sprinterii italieni. Așa cum se observă din tabel, frecvența medie a pasului în alergare, cu fuleu mai mic decât cel normal, este cu 13 % mai mare decât în performanța model, în timp ce lungimea pasului în alergare cu fuleul mai mare este cu 13 % mai mare decât în performanța model. Frecvența fuleului poate fi îmbunătățită printr-o serie de exerciții dintre care amintim: exerciții pentru dezvoltarea forței elastice și reactive a coapselor, a labelor picioarelor (de tipul desprinderilor); • exerciții
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
medie a pasului în alergare, cu fuleu mai mic decât cel normal, este cu 13 % mai mare decât în performanța model, în timp ce lungimea pasului în alergare cu fuleul mai mare este cu 13 % mai mare decât în performanța model. Frecvența fuleului poate fi îmbunătățită printr-o serie de exerciții dintre care amintim: exerciții pentru dezvoltarea forței elastice și reactive a coapselor, a labelor picioarelor (de tipul desprinderilor); • exerciții fără sau cu greutăți pentru labele picioarelor; • sărituri pe ambele picioare peste obstacole
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
ori, înregistrând timpul; • sprinturi pe 30 m, trăgând o greutate; • sprinturi pe 60, 80, 100 m folosind un sistem de îngreuiere (roată, cabluri elastice, centuri, săculețe cu nisip); alergări rapide pe 100 m cu înregistrarea timpului și a numărului de fulee; alergări cu lovirea șezutei, cu înregistrarea numărului de lovituri, a timpului și a distanței; alergări pe loc cu genunchii sus, timp de 6 -8 “, cu realizarea unui număr cât mai mare de pășiri; alergări în pantă cu o înclinație de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
cu sarcina de desprindere cât mai înaltă (furnizează o excitație a capacității neuro-musculare care modifică rigiditatea mușchiului și tendonului și care disting sprinterii de nivel înalt), contribuie la dezvoltarea forței explozive; alergările sărite îmbunătății 88 sunt lungimea folosite atât pentru fuleului cât și a pentru creșterea forței de impulsie și scurtarea fazei de contact. Pașii în alergarea sărită sunt mai lungi decât în alergarea normală cu 25 %. Săriturile se execută punând accent pe impulsul de înaintare, pe depărtarea rapidă a coapselor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
îndreptarea trunchiului, tălpile iau contact cu solul din ce în ce mai înaintea proiecției centrului de greutate, printr-o acțiune de agățare-tracțiune a solului; - viteza de deplasare crește treptat, ajungând la valori maxime după 25-30 de m, pe baza, în principal, a creșterii frecvenței fuleelor, creșterea în continuare realizându-se mai ales prin mărirea fuleului până la 50-60 de m. Lansarea de la start, fază a probei de viteză se încheie în momentul în care trunchiul a terminat mișcarea de îndreptare și decalajul de așezare a tălpilor
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
centrului de greutate, printr-o acțiune de agățare-tracțiune a solului; - viteza de deplasare crește treptat, ajungând la valori maxime după 25-30 de m, pe baza, în principal, a creșterii frecvenței fuleelor, creșterea în continuare realizându-se mai ales prin mărirea fuleului până la 50-60 de m. Lansarea de la start, fază a probei de viteză se încheie în momentul în care trunchiul a terminat mișcarea de îndreptare și decalajul de așezare a tălpilor pe sol față de axa alergării este imperceptibil. Privind deplasarea corpului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
maximă de alergare, este mai mare.Trebuie specificat că ultimele 3 tabele prezentate nu au precizat însă nici o distincție între accelerația pură și tranziție. b.Tranziția - urmează fazei de accelerare, când creșterii frecvenței pasului îi corespunde o scădere a lungimii fuleului. Stabilirea raportului optim dintre lungimea pasului și frecvența lui începe să se realizeze din această fază de opt pași, numită tranziție. După Tabatschnik, citat de Vittori, 1996, descreșterea lungimii fuleului și micșorarea frecvenței sunt consecințele oboselii. În același timp, dar
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
când creșterii frecvenței pasului îi corespunde o scădere a lungimii fuleului. Stabilirea raportului optim dintre lungimea pasului și frecvența lui începe să se realizeze din această fază de opt pași, numită tranziție. După Tabatschnik, citat de Vittori, 1996, descreșterea lungimii fuleului și micșorarea frecvenței sunt consecințele oboselii. În același timp, dar și după această fază, conform studiului lui Vittori, 1992, în faza de accelerare se manifestă și forța explozivă - elasticăreflexă, care este acel tip de forță manifestată în urma unei flexiuni - un
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
faza de accelerație se poate vedea că lungimea pasului crește continuu; - lungimea pasului, pentru primii doi pași de la ieșirea din startbloc până la cel de-al 8-10-lea pas de accelerație pură, crește într-un ritm extrem de regulat; - rata de creștere a fuleului este cea obișnuită, de 10-15 cm; pentru sportivii de elită, în timpul fazei de accelerare, frecvența pasului este foarte ridicată de, 5 - 5,2 pași/ s., în timp ce copiii au frecvența de până la 4 pași/s; între cei doi factori determinanți ai
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fazei de accelerare, frecvența pasului este foarte ridicată de, 5 - 5,2 pași/ s., în timp ce copiii au frecvența de până la 4 pași/s; între cei doi factori determinanți ai vitezei de deplasare în timpul fazei de tranziție, între frecvența și lungimea fuleelor, există un prim început de dezechilibru. Despre distanța privind faza de accelerare în cursa de 100 mp, aduc completări C.H. Delecluse et al., 1995a. Ei au împărțit alergarea de sprint pe 100 m în trei faze specifice: prima fază este
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
se transmite la mai multe articulații distale ale membrelor într-o manieră coordonată temporar. Faza de accelerare se caracterizează prin: - mișcarea de ridicare a genunchiului, în partea anterioară spre orizontală și pendularea gambei înainte, fapt ce asigură creșterea lungimii pasului (fuleului); - contactul tălpii cu solul pe pingea, într-o mișcare de agățare - tracțiune - impulsie, aproape de proiecția centrului de masă; - mișcarea energică a brațelor cu coatele îndoite în pendularea anterioară și cu ele întinse în cea posterioară; - o impulsie puternică în sol
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
agățare - tracțiune - impulsie, aproape de proiecția centrului de masă; - mișcarea energică a brațelor cu coatele îndoite în pendularea anterioară și cu ele întinse în cea posterioară; - o impulsie puternică în sol ca rezultat al acțiunii mușchilor triplei extensii; - creșterea lungimii pașilor (fuleelor); - creșterea frecvenței de pășirea ca rezultat al mobilizării și a voinței alergătorului. Prezentările din literatura de specialitate scot în evidență mai multe concepții, privind dinamica accelerării pe durata cursei. O primă concepție susține ideea că obținerea vitezei maxime într-un
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ia la aproximativ 25 de cm în fața proiecției C.C.G.; - când C.C.G. este în spatele piciorului de aterizare la momentul contactului cu solul, greutatea corpului este de asemenea în spate și apare efectul de frânare; în aceasă situație poți să crești lungimea fuleului prin suprapășire, dar nu vei îmbunătăți timpul de alergare pe distanțe scurte; - atât pentru copil, cât și pentru adult, orice cursă de sprint înseamnă de fapt o serie de salturi controlate pe un picior și pe celălalt, pentru a păstra
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
în lucrul cu începătorii să nu se recurgă la încărcături suplimentare, decât după ce masa musculară va depăși 40% din greutatea corpului, fapt ce se va întâmpla după vârsta de 14 -16 ani. A. Donatti, 1994, a calculat raportul între lungimea fuleului și viteza obținută în proba de 60 mp și 100 mp la sprinterii italieni. Vom prezenta în tabelul Nr. 13 două tipuri de curse de 60 m, (fiecare cursă repetându-se de 3 ori)., în care, același atlet de elită
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mp la sprinterii italieni. Vom prezenta în tabelul Nr. 13 două tipuri de curse de 60 m, (fiecare cursă repetându-se de 3 ori)., în care, același atlet de elită, la curse respective, a alergat cu un număr diferit de fulee. Același atlet a alergat și două curse diferite pe 100 mp, (alergare cu start de sus) în care, atunci când fuleele au fost mai lungi, în număr de 43,5 fulee, a obținut timpul de 9,75 s pe 100 mp
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]