61 matches
-
Calmul zăbavnic despre oare am vorbit a fost brusc urmat de o frenetică nerăbdare și de anxietatea de a-mi cunoaște cât mai repede soarta. Și atunci am pornit să-mi pun în aplicare planul predării scrisorii. Am îmbrăcat un fulgarin ușor și o pălărie de soare șleampătă, mi-am vârât scrisoarea în buzunar, fără să mai șterg post-scriptum-ul, și mi-am agățat de gât un binoclu de câmp pe care mi-l dăduse James, pe vremea școlii, pentru a urmări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cercetez casa, sus, jos, în bizarele cămăruțe interioare. Firește, nu era nimeni. În timp ce hoinăream prin casă, am deschis larg toate ușile și ferestrele, lăsând briza proaspătă și călduță a stâncilor împrejmuitoare să circule prin încăperi. Mi-am scos pălăria și fulgarinul cu oare mă deghizasem, și mi-am tras afară cămașa din pantaloni. Mi-am umplut un pahar mare cu un amestec de sherry dulce cu bitter și am ieșit afară pe iarbă, unde am rămas câtva timp, înălțându-mă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ca un văl. Fruntea înaltă, albă în lumina lumânării, era încrețită și brăzdată de umbre, dar felul în care-și ridicase gulerul pardesiului verde, adăpostindu-și părul, îi dădea un aer tineresc. Poate că așa obișnuia să-și ridice gulerul fulgarinului, în zilele când hoinăream împreună pe biciclete. Și în timp ce-i ascultam, cu încordată atenție, spusele, îi cercetam, cu un fel de pasiune creatoare, fața iluminată de luminare, asemenea unui zeu care s-ar fi străduit să-i reconstituie frumusețea, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
unelte pe care le cercetasem la lumina zilei, dar în zadar. Găsisem în spatele căzii din baie o piesă lungă de metal, utilizată probabil ca rangă, dar era prea grea și prea mare ca să o pot lua cu mine în buzunarul fulgarinului, după cum socoteam eu c-ar fi necesar. Desigur îmi trecusem în revistă și propriile instrumente, ridicol de sărăcăcioase: șurubelnițe, dar nici un fel de daltă, și numai un ciocan mic „pentru domnișoare“. Acum, în amurgul târziu, scormoneam de zor, la lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu toate lucrurile reale din lume: De la musique avant toute chose. RAHMAT Nu era prea cald. Tașkentul, în luna mai, are o climă cît se poate de suportabilă; rochia de plajă pe care o purtam era exact ce trebuia, iar fulgarinul din tașca pe care o tîrîiam într-una după mine fusese de mult uitat acolo. Era ora 5 după-amiază și cupolele ceainăriei cupole de culoarea cerului răspîndeau raze azurii, oferindu-ne cu generozitate un "avant-gout" al albastrului ce ne aștepta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
le mijește în bărbile sure, în timp ce gestul larg al brațelor ne invită să intrăm în pavilion. Cuminți, ne lăsăm sandalele în prag și pășim desculți pe covorul moale și primitor. Ca să mă pot așeza pe jos, așa cum se cuvine, scot fulgarinul din geantă și îmi acopăr genunchii, urmărită cu satisfacție de privirea bătrînilor mulțumiți că poziția tradițională a băutorului de ceai a putut fi respectată în mod decent. Mîinile slabe, tuciurii ne întind bolurile de ceai umplute, conform ritualului, doar pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
aproape incredibil contrast cu figura rotundă, galbenă, cu ochii alungiți spre tîmple ai orientalului pur sînge. Fugind prin ploaie, o tînără cu părul pînă la brîu, împletit într-o singură cosiță neagră ca noaptea, cu trupul strîns înfășurat într-un fulgarin roșu, se îndreaptă spre omul care așteaptă. Acesta deschide calm umbrela, un zîmbet abia schițat îi alungește și mai mult privirea, oferă buchetul cu desăvîrșită degajare, oprește un taxi, deschide fetei portiera în timp ce o apără de ploaie pînă se urcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
un moment dat, tata s-a auzit strigat de o voce feminină: -Tovarășe brigadier! A întors capul nedumerit: cine îl cunoștea pe el în orășelul acesta străin?, poate cineva din colonie îl strigase... Era doctorița de la cabinetul oftalmologic: cu un fulgarin alburiu strâns cu cordon și mulat pe ea, care-i sublinia corpul frumos, cu un batic pe cap, cu ciorapi de mătase și pantofi cu toc în picioare, arăta neverosimil de bine: un amestec de simplitate și sofisticare. Chipul ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
să-și rezolve o problemă. E nou aici, nu cunoaște orașul. Marinela și-a desenat pe fața grăsulie un zâmbet lătăreț în semn de aveți toată încrederea, doamna doctor, da se poate!... Doctorița și-a schimbat grăbită halatul alb cu fulgarinul ei care-i venea extraordinar, și-a luat geanta și pur și simplu a zbughit-o din cabinet, alături de tata. Au ieșit alergând din clădirea dispensarului. Aveau aerul unor adolescenți care tocmai făcuseră o poznă. Tata era nițel ridicol în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
holbat ochii și a scăpat telefonul din mână. Părea de a dreptul siderată, nenorocita dracului, deschisese gura pe jumătate și vroia să spună ceva. Semăna cu un pește, atât și nimic mai mult. Un pește cu poșetă pe umăr, în fulgarin și cu telefon mobil. Am lăsat capul într-o parte și i-am zâmbit, m am apropiat și mai mult de ea și i-am șoptit în Babilon am ascuțit creioanele, curvo, iar tu habar nu aveai, iar Durerea și-
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
gura actorilor, caracteristic dublajului epocii; Céleste Holm, prietena lui Margot, ajunge la teatru pe un fel de alee rezervată artiștilor. Ca în fiecare seară, o întîlnește în ploaie, rebegită de frig, pe Eva Harrington. Eva e îmbrăcată discret, poartă un fulgarin și o pălăriuță. E o admiratoare ferventă a lui Margot. Céleste Holm a mai văzut-o de sute de ori pe la teatru, e obișnuită cu prezența ei. Dar în seara asta, văzînd-o pătrunsă de frig, i se face milă de
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
la ora șase, nu?ť Era binecuvîntarea lui de fiecare seară, vezi, totul este ca mai înainte, noi doi ne-nțelegem ca și pînă acum, simțind în gît un nod, iar în suflet pornirea de a-mi ascunde capul în fulgarinul lui albastru..." (p. 72) Romanul Gerda este un Bildungsroman postmodern, povestea copilăriei și adolescenței naratorului (re)trăită din perspectiva sincopată, mereu surprinzătoare, a unor flashback-uri ale memoriei. O viață aproape banală (așa pare din tonul egal al povestirii, pentru că
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
dragoste: " Ochii mei miopi căpătau, de îndată ce el apărea, o acuitate extraordinară sau poate dorința de a-l vedea dădea aerului o transparență de lentilă, astfel că îi puteam distinge și ridurile dimprejurul ochilor mijiți de lumina tomnatică și pata de pe fulgarin. În scenariul meu ar fi trebuit să-i ies înainte ca din întâmplare, cu dezinvoltura femeii bine coafate, și să-l însoțesc o bucată de drum. Zâmbetul lui de întâmpinare, strângerea de mână și umerii noștri alăturați o clipă în
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
care reflectau un cer cu nori de furtună. Sufla un vânt ud și rece, care parcă ștergea contururile caselor și trecătorilor. Dar tinerei femei nu-i era frig. Pășea mai departe în rochiță de vară printre oamenii cu umbrele și fulgarine. O bătrână cu un sac gol peste cap și umeri (căci stropi răi de burniță începuseră să se cearnă, reci ca gheața, pe caldarîm) o privi ciudat și intră într-o curte alăturată. La o altă poartă oprise un geamgiu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
chipul de sfinx al prințesei din fereastra ovală, al feei în malacov de satin albastru, așezată în fața spinetei cu capacul decorat cu intarsii de sidef... Langoarea din ochi și oribila, jupuita tumoare de pe ceafă... Ea era, deși acum într-un fulgarin jerpelit, deși cu buzele palide, însemnate de un herpes cețos, deși în ghete bărbătești cu galoși de cauciuc pe deasupra. Prezentatorul urla ceva în microfon și din boxele butucănoase nu ieșea mai mult decât un huruit ca de camion greu. Lângă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de oaie, i se așezau mereu în față. Tot pieptul îi zvâcnea atât de puternic, de parcă nu numai inima, ci și plămânii, beregata, măduva din canalul vertebrelor și ganglionii nervoși i-ar fi pulsat fierbinte, sincron, sufocant. Tânăra femeie în fulgarin cărămiziu, cu buboiul holbat sub cocul prins cu agrafe ieftine, stătea liniștită la vreo trei rânduri de scaune negre mai în față. Apăru mai întîi pe scenă o muiere zdravănă, în costum de baie cu franjuri, cu un bot roșu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fosforescenți și carnea ei erodată de lumina roșie, apărând doar fantomatic: buze negre, găuri adânci și catifelate în locul ochilor, o scobitură înghiocată în mijlocul pântecului. Asemenea prădătoarelor sensibile doar la mișcare, ochii ei dădeau realitate numai animalului masculin, prada leneșă, în fulgarin și pălărie, la vederea căreia corpul fetei, inert pîn-atunci, se-nsuflețea, buzele chemau, pieptul se lipea de sticlă, palmele cu degete desfăcute băteau în geam cu disperarea unei prizoniere. În același timp, ca o soră geamănă, se deștepta la viață
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
da naștere la zvonuri și superstiții. Ca și-n cazul lui Victoraș, miliția (doi plutonieri cu tradiționale figuri porcine) venise, întrebase pe toată lumea, o dăduse pe Coca-n căutare pe toată țara... Mai trecuse pe-acolo și un civil în fulgarin cu gulerul ridicat, ca-n filmele cu spioni... Curând se potolise însă totul, căci nu-i păsa de fapt nimănui de neînsemnata curvă din cartier, care părea să nici nu aibă, ca toate celelalte, niscaiva rude pe la țară. Tânăra femeie
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
s-a înnegrit în basmaua ei verde cu desene roșii, în haina bărbătească și cu fusta creață, roșie cu flori albastre și portocalii, cu picioarele goale, ca de catran. Pe la cincizeci de ani era o cotoroanță într-un fel de fulgarin jerpelit, cu buzunarele rupte. Avea o mână în ghips legată după gât cu o fașă de tifon împuțit și înainta crăcănată, frântă din șold, o cioară. A crăpat înainte să atingă șaizeci de ani. Toate s-au regăsit însă alături de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a plecat el de acasă într-o toamnă, cu un geamantan plin cu cărți, peste care a mai adăugat pălăriile de floarea-soarelui rupte din marginea lanului... La șase fără cinci, este deja în fața restaurantului "Dunărea". Doctorul Manoliu, înfășurat într-un fulgarin albicios, mic de statură, cu cocoașa din spate mai pronunțată ca de obicei, face semn de bun găsit și trece pe lîngă el înăuntru. În sala aproape pustie, se așază amîndoi la o masă. Da, Vlădene, e ca și rîndul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
duceam vara acolo, să aibă copilărie, să aibă amintiri în sufletul ei să existe lucruri sfinte... După o clipă grea de tăcere, doctorul Manoliu face un semn de rămas bun cu mîna și pleacă grăbit, strîngîndu-și mai cu putere cordonul fulgarinului. În urma lui, Mihai se întoarce în restaurant și comandă o vodcă. Apoi merge la telefoane și sună acasă. Vorbește vreo cinci minute cu Cristina, fericit că o poate auzi cum se alintă, făcînd comenzi peste comenzi, pentru ca în final să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
O femeie gravidă, vrea să păcălească și să intre prin față, dar vigilența Înfometaților este o lecție aspră de viață: nu numai că nu o lasă, dar unul din ei, un bărbat sfrijit, cu o față de papagal, Îmbrăcat Într-un fulgarin care-i acoperă chiar și Încălțările, Îi dă un șut În fund, ,,convingând-o,, să renunțe. Din când În când coada se mișcă Înainte și Înapoi, flux și reflux, gemând de disperare și neputință. Foamea zgâlțâie din temelii trupurile ciuntite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
bucățică de concediu, dar n-o mai însoțeam în oraș. O vedeam întorcându-se cu sacoșa plină, intrând cu mersul ei de-acum greoi și legănat, cu părul albit tot în curticica doamnei Ștef, îmbrăcată, în diminețile mai răcoroase, cu fulgarinul verde spălăcit. Mă durea s-o văd astfel, ea care era totuși atașată de viață, chiar și la bătrânețe, poate, în felul său mistic continui s-o cred. Mă amuzam valsând în vis cu tata, cel din ultimii ani, în vreme ce
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cișmea și răzorul cu flori. Pe un burlan de tinichea scos afară pe fereastră ieșea fum. Bătrânul paznic nu se vedea pe nicăieri. Căruciorul de copil stătea gol, ca de fiecare dată, în umbra de la piciorul scăriței. O bătrână în fulgarin, corpolentă, pleca pe poarta împrejmuirii improvizate scoțând cercul de sârmă de deasupra, care ținea loc de zăvor. Nimic n-avea culoare pe toată întinderea aceea unde bălăriile năpădiseră în mare parte rămășițele de materiale de construcții. Se strecura totuși printre
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
-mi o problemă și eu o să o rezolv. Cu sentimentul plăcut al continuării ritmului din noaptea trecută și al diferitelor ei succese și realizări, m-am dus la Mercutio de unde am cumpărat patru costume, opt cămăși, șase cravate și un fulgarin elegant Toate astea așteaptă intervenția croitorilor de lux, înainte de a fi transferate la hotel. Până și cravatele par să aibă nevoie de ajustări. Cost: 3 476, 93$. Am plătit cu o carte de credit americană. La Limo Rent pe Third
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]