247 matches
-
câte un strop de apă, ca o boabă de mărgăritar. M-am apropiat cu grijă de lacul În care salcia Își admira pletele-i verzi, plete care fluturau leneșe, lăsându-se legănate cu vădită cochetărie, de vântul curtenitor. Într-o fulgerare de clipă, m-am zărit În apa limpede și argintată. M-am aplecat, chemată de un duh nevăzut al apei, Încercând să prind În pumni propriu-mi chip oglindit. Îndată ce am atins suprafața strălucitoare și ademenitoare a apei, imaginea reflectată
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Vinul are gust de tămâie cu aromă de iasomie. Vinul are gust de sânge de animal. Helen se duce cu paharul gol în bucătărie și, în momentul în care deschide frigiderul ca să ia o carafă de vin roșu, răzbate o fulgerare de lumină adevărată. Și Stridie își ițește bărbia peste umărul meu, pe la spate, și zice: — În general, vacile nu mor pe loc, zice. Leagă un laț de gâtul vacii, o târăsc prin abator și, în timp ce zbiară, îi taie de vie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cum pe de altă parte și tu, cititorule, nu ești foarte sigur de ce ți-ar face mai mare plăcere să citești: sosirea într-o gară veche, ce-ți dă senzația unei reveniri, a reocupării timpului și locurilor pierdute, sau o fulgerare de lumini și sunete, ce ți-ar da senzația de a fi viu. S-ar putea ca ochii mei, miopi sau iritați, să fi văzut acest bar (sau „bufet al gării“, cum se mai numește), aburit și confuz, când, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
doua, la mine ca să nu copiez din caietul de aritmetică al lui Zoli, la tablă ca să ne scrie ceva, la florile de la fereastră ca să le mute ghivecele În lumină. Se iscălea În caietele noastre, după ce ne trecea notele, cu o fulgerare roșie. O clipă după aceea, o auzeam criticînd scrisul lăbărțat al cîte unuia. I-l și Îndrepta pe loc. Mă revăd și pe mine, În fața Învățătoarei noastre, ridicîndu-mă În două picioare pe cît de sigure, pe atît de inspirate și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de catastrofă." (Valea Frumoasei) Biruința vînătorului, care îi răsplătește dibăcia și strădania, nu înseamnă însă încîntare pură, ci adună în ea și un strop de amărăciune: ,Paserea sta la picioarele mele, cu aripile enorme desfășurate pe omăt. Găinile zburaseră în fulgerările zorilor spre alte plaiuri; iar eu nu mă simțeam nici mai bucuros, nici mai fericit decît în clipa cînd îl vedeam făcîndu-și salturile și figurile în domnia lui, așa de rar tulburată de dușmanii din văi. Pădurea era mai puțin
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
ș...ț au fost înlocuite, în decursul elaborării poemului, cu expresii mai naturale, mai Ťraționaleť și, bineînțeles, discursive"; în seria Scrisorilor, "lirismul se degradează"; "procesul de creație, în cazul său, înseamnă biruința abstracțiunii, a cosmogoniei discursive din Scrisoarea I, asupra fulgerărilor vizionare îngropate în materialul de laborator"; "Vestita luptă a lui Eminescu cu forma, lăudatul său travaliu manuscriptic trădează pînă la urmă aceeași tendință de a părăsi concretul frumuseților obscure, noaptea imaginii, pentru natura comună și sentimentală, pentru soarele idealismului raționabil
Eminescu contra Eminescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7513_a_8838]
-
în viața asta). Un alt aspect al scindării ființei între Totalitatea contrasă în nostalgie și partea, „fărîmă / din ce-am numit / cu atîta nesfrșire / aproape", îl reprezintă confruntarea dintre identitate și alteritate. Identitatea adîncă, reală nefiindu-ne îngăduită decît prin fulgerările extatice care ne redau Întregul, ne rămîne experiența alterității, provizorie, amară, pe care o putem situa sub semnul redempțiunii. Emblematica solitudine a poetului nu e decît un hibrid al ființei. O dizarmonie prin care totuși transpare uneori idealitatea funciară: „eu
Aspirația spre Totalitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6529_a_7854]
-
tragere”, iar dacă unghiul este mai mic de 20 de grade, pericolul încă există. În schimb, dacă unghiul este mai mare de 30 de grade, Pământul ar scăpa neatins.”, a declarat astronomul Grant Hill pentru Forbes. "Am observa inițial o fulgerare albastră de circa 10 secunde în straturile superioare ale atmosferei, dar atunci răul va fi deja făcut”, a declarat fizicianul Adrian Melott de la University of Kansas. El a adăugat că această explozie ar putea duce la sporirea cu 50% a
Viața pe Terra în pericol. O supernovă ne-ar putea ucide pe toți by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/64191_a_65516]
-
sete de cuprindere a întregului într-o formă sintetică, de bruscă și intensă strălucire. Moartea sa în cutremur, acum 25 de ani, pe stradă, în mers, poartă pecetea unei asemenea clipe, unde totul s-a concentrat dintr-o dată, într-o fulgerare. Ca într-un vers de Rilke: "dă fiecărui moartea lui, Stăpîne", sfîrșitul a semănat întru totul omului.
Alexandru Ivasiuc - inedit by Tita Chiper () [Corola-journal/Imaginative/15478_a_16803]
-
îmi pune trupului lăsat să piară astrolog pe inorog cu trei trepte în folclor la interpolara scară. Viermi infami - funiculare caravane-n revărsare - "avec leurs visages de femme" scot pe celălalt versant ghilotina/diamant. Singură o lumânare mândră stă la fulgerare. Nici un tunet nu-i atinge senzitivele meninge și nu cere mângâiere în seismele vulgare ea se vindecă sau moare. Suflete dar rogu-te întrerupe-n zugrăvit praful gândului levit voronețul funerar. Corbii hăituiți tenori în rafala firii lor trec spre
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
cutremur s-a făcut! Și s-a adunat tot sfatul, Pentru omul cel căzut. Ce mai zbucium, ce mai clocot Se aude din văzduh Împresoară într-un tropot, Și coboar-apoi în duh! Și-ntr-un strop nemărginit Ce scoboară-n fulgerare O lumină-n infinit Îl ridică din strânsoare! Vin copiii toți în fugă Și ajung dintr-o suflare, Plânsul lor cândva o rugă, Azi credință ce nu moare! Referință Bibliografică: RUGĂCIUNEA UNUI COPIL / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
RUGĂCIUNEA UNUI COPIL de DANIEL DAC în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382488_a_383817]
-
ea. Peste un sfert de oră va veni și țâncul-anișor, în urlete, pocnituri și fulgere colorate. Degeaba va plânge micuțul anișor, că nimeni nu-i va respecta liniștea și nu-l va întreba de ce plânge. Chiotele, urletele, pocnetele, bubuiturile și fulgerările florale de pe cer, îi vor acoperi scâncetele că nu are nimic să le dea. Nimeni nu-l va lua în seamă când va gânguri că n-o să le dea mai mult decât „nenea” care a plecat. Că „nenea” l-a
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
rezumatul celorlalte. Sau numai al uneia. Îndeajuns pentru a deține știința producerii și a folosirii pietrei filozofale. În afara transformării metalelor vulgare în aur, aceasta mai asigură și o viață nesfârșită, deplasarea instantanee în orice mediu și invizibilitatea posesorului, la dorință. Fulgerarea adversarului. Castelanul nici nu a părăsit Domeniul; din donjon, nevăzut, urmărește totul. Așa stau lucrurile, dar oamenii cred că el vine în Stațiune pe ascuns, mai ales noaptea. La Cazinou, lumina s-a stins, din senin, de câteva ori, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
se iveau se detașa netă lumina felinarului de la pupa, care strălucea peste marea neagră, legănându-se sub izbiturile valurilor. Deodată, lumina păru să se Întețească, ca și când alte o sută de felinare s-ar fi aprins În același timp. Apoi o fulgerare Învălui Întreg corpul navei, făcându-l să lucească În toată lungimea sa. Dante auzise povestirile marinarilor din Pisa. Vorbeau despre corăbii cu năluci care lucesc În largul mării. Și le luase Întotdeauna drept ceea ce erau, niște povești de bețivani, istorisite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
despre istorie. Nu mai spun că, obișnuit fiind să văd dinamica lumii În mișcări largi, pe mari suprafețe de timp - milenii, secole sau măcar decenii - Îmi venea greu să admit că sunt posibile conjuncturi În care totul se concentrează În fulgerarea unei decizii luate În câteva minute, ore... În fine, Într-un interval microscopic. Am avut revelația Înfricoșătoare că lucrurile pot sta și altfel decât crezusem În suficiența mea doctă. Mai mult, mi-am dat seama că hazardul, În cosmica lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
somptuoase, ca profesor al fiului lui Carol al X-lea (la Turin, la Viena și la Praga)! Notăm, în treacăt, încă o asemănare a celor doi matematicieni. le amândurora suferă de un anume abandon: a lui Galois, e scrisă în fulgerări întrerupte, între două închisori și un duel, în scurtele răgazuri pe care i le acordă un destin nemilos; a lui Cauchy, se întinde monotonă pe vreo 800 de memorii, în voia facilității unui talent prolix. Totuși spectacolul acestei vieți prodigioase
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
umbrei celei drepte - Dumnezeu al izvoarelor neșovăitoare - aflate mereu cu toate șoaptele pline - la porțile grele-ale pământului - atotcercetătoare Dumnezeul meu începe din mânăstirea pădurilor - unde cercetează copitele inorogului și solzii orbitori ai lemùrilor - începe din fâlfâirile vultùrilor - din cremenea și fulgerările rodnice ale munților - din copacul cu păsări cel trainic - din înalt și din tainic Dumnezeul meu - Dumnezeu al nunții între soare și lună - al cântecului de strună - dar și al dezbătutului sfat al mumelor - al giuvaierelor zării și-al adâncului
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > DUMITRU ICHIM - APA MORȚILOR (1) Autor: Dumitru Ichim Publicat în: Ediția nr. 972 din 29 august 2013 Toate Articolele Autorului PANTA RHEI Că totul curge, curge, curge... Tot alte fulgerări pe muchea de smarald și în aceeași apă, de două ori, bătrânul mă oprește să mă scald. ''De Apa Morții îți grăia, copilul Meu, și nu de cea pe-obraz transfigurată - o singură privire din doi ochi scăldându-se de
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
oferă esență de dragoste. Cuvintele poeziilor lui nasc, preponderent, versuri scurte, sinteze decelate de mecanismul său inimă-cuget. În prefața uneia dintre ele, scriitorul-academician N. Dabija îi consideră poeziile "...un fel de haiku-uri autohtone" - neîngrădite, adaug eu, de prozodia acelor fulgerări de gând, în stil japonez, invariabil în trei versuri și în număr consacrat de silabe. El poate fulgera și printr-un singur vers, chiar și printr-un singur cuvânt: "Norocul." ("Mană cerească"), sau: "Inima." ("Măsurariu"), din vol. "Lăsați-mi dragostea
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
tăi se-ntalnesc pe ascuns și s-aprind în văpăi. între scrâșnet și zâmbet. sânul meu tresăltând. gură ta cautanda. gură unui flamand. te mai port sub o geana doar prin sânge mă simți lacrima tremurânda din icoana cu sfinți. fulgerare de zâmbet fulguire de gand toamnă asta străină se răzbună plângând. mă mai doare o frunză te mai doare un vis îți sunt rană deschisă mi-esti prin vise proscris. inutile cuvinte s-au pierdut printre noi și soldați fără
INUTILE CUVINTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360799_a_362128]
-
lăsat purtată de ritmurile diferite ale muzicii, când de un vals elegant, când de o polcă „jucăușă”, când de un marș alert și maiestuos. Muzica fiecărei lucrări mi-a vorbit în limba ei, limba universală, limba inimii înaripate, graiul adevăratelor fulgerări lăuntrice care s-au contopit cu amintirile mele dragi de odinioară într-o armonie plină de viață. Încărcătura trăirilor, ca și cea a informațiilor este mult mai bogată decât poate cuprinde cuvântul, și chiar atunci când notez câte ceva, fiecare citește altceva
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
manieră proprie, atractivă prin acuratețea discursului în sine și, mai ales, prin descoperirea subtilităților stilistice și a tentei filosofice pe care autoarea a imprimat-o scrierii sale. Domnia sa a subliniat, printre altele: „Inventing Me" este o carte memorialistică, rostitoare a fulgerărilor lăuntrice, care prin temele de meditație se revoltă împotriva turbulențelor destinului generator de consecințe. Chiar dacă izvorăște dintr-o delicată nostalgie a depărtării, vocea naratoare nu se abate de la rigorile categoremelor ce determină organizarea compoziției unitare. Darurile scrisului, remarcabil prin autenticitate
IMPRESII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366871_a_368200]
-
La americani - cel puțin la cei pe care i-am cunoscut eu - îmbrățișarea cu care întâmpină pe cei cunoscuți sau pe cei dragi are o deschidere aparent reținută, o semiînchidere a brațelor, numai “pe jumătate desfăcute”, în care atingerea are fulgerarea “caldă” a sincerității și candorii - e ca și cum ai da noroc cu cineva care nu deschide toată palma din motive de handicap, după ce îți va fi transmis “fluide” de simpatie dintr-un rezervor al prea plinului sufletesc indus la modul empatic
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (4) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348177_a_349506]
-
umăr, ajunge sus leagă funia, îi privește sfidător pe toți îi înjură, mai ales pe nevastasa. Calcă peste glasul conștiinței își pune lațul în jurul gatului și se avînta în gol, și atunci începe strangularea acsfisierea rapidă, galopanta și că o fulgerare devine conștient îi pare rău și strigă : Dumnezeule ai milă de mine păcătosul." Iar în clipele următoare moare, acum întrebarea mea este : -Dumnezeu îl poate accepta, îl poate mîntui? -Imi pui o grea întrebare, pe deoparte mă gîndesc la marea
MARIN (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365840_a_367169]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > CLEPSIDRA SPARTĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1220 din 04 mai 2014 Toate Articolele Autorului doar fulgerări de gânduri și atât, apoi stoluri migratoare de nori, culoarea sigurătății, nisipuri pustii, în care zăcea o clepsidră spartă, degeaba mai bate aripa de vis, se-aud ultimele focuri de orgă din sfânta beznă a nopților târzii, catedralele dorm pe
CLEPSIDRA SPARTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365953_a_367282]