165 matches
-
păcate, reversul nu e valabil: poți studia ani de zile un autor de care nu te leagă nici o presimțire. Tocmai de aceea pe majoritatea filozofilor nu-i poți străbate decît sub forma ciuntită a unei raportări parțiale: ori le pescuiești fulgurațiile fără să mai simți nevoia să le sistematizezi, ori te fereci în cușca unui jargon care descurajează empatia. George Bondor se numără printre fericiții care îl știu pe Nietzsche în ambele ipostaze: de misionar al pierzaniei și de teoretician al
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
cărui exterior livresc a lucrat sistematic împotriva interiorului ideatic. De aceea, diluarea incorigibilă de care-i suferă scrisul nu trebuie să se răsfrîngă asupra judecății de ansamblu. Cine are răbdare să-l citească va descoperi în masa prolixă a divagațiilor fulgurații uimitoare sau întorsături de aleasă tăietură stilistică. Volumul apărut la Editura Art, intitulat Despre secret și societatea secretă, reprezintă un capitol din masiva Sociologie pe care Simmel a publicat-o în 1908. Pesemne că soluția editorială aleasă de Laura Albulescu
Binefacerile secretului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8159_a_9484]
-
gest de istorie literară, cu totul remarcabil, dar lectorii autentici și, evident, avizați ai literaturii române doresc să citească și, uneori, să recitească poezia, proza și articolele sale, atât de interesante, care nu au fost restituite niciodată în cărți. Aceste fulgurații critice mi-au fost sugerate de o altă scrisoare, inedită, a lui Păstorel trimisă, din Iași, lui Ion Pillat, în care se destăinuie, cu farmecul său irezistibil, menționând întâmplări și fapte de istorie literară, precum impresia pe care i-a
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
își deplînge moartea nu poate ieși din condiția unei rațiuni mediocre, căreia îi lipsește puterea intuitivă a geniului și imboldul de mortificare al sfîntului. În fine, condiția filosofiei e disciplina pusă în slujba acurateții conceptelor, pe cînd condiția geniului e fulgurația împinsă pînă la pragul misterului. Primul meditează, al doilea sesizează, primul citește cărți, al doilea contemplă esențe. Primul are gînduri culese din lecturi, al doilea are sclipiri smulse din trăiri, și chiar dacă viziunea pare nedreaptă, încurajînd lenea de gîndire, Schopenhauer
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
creator: cum se explică faptul că o "voce" dictează poemul sau o piesă muzicală, o "mână" conduce mâna sculptorului în a modela marmora sau a pictorului în a orândui imaginile și culorile pe pânza tabloului ? Cine îi insufla lui Eminescu "fulgurațiile intelectuale", lui Beethoven secvențele melodice pe care le nota febril pe carnetul său, în peregrinările prin pădurea vieneză? Dicteul în artă rămâne unul din misterele care își reînnoiește mereu vălurile, asemenea zeiței Isis. Mărturii Încă presocraticii își exprimau uimirea față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
aberante. Se poate însă gândi și altfel, plecând de la o realitate fundamentală: Hölderlin, Eminescu, Nietzsche s-au mișcat în zona extremă a simțirii și cugetării in extasis mentis. Tensiunea nemăsurată a unui intelect eroic, de care vorbea Giordano Bruno, acele "fulgurații intelectuale" din viziunea lui Eminescu, au suit atât de înalt, atât de departe, încât este ca și cum a fost pierdut drumul înapoi ? Sau, cunoscând starea ultimă, acea "nelume" dincolo de a fi și a nu fi, intuită de Eminescu, ființa empirică s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
înaripate. Gânditorul rostește Ființa, poetul întemeiază Ființa, așa cum recunoștea Heidegger: "esența poematică a gândirii salvează domnia adevărului Ființei". O scoate din vremuire și o transformă în prezent etern nunc stans, al lui Boethius. La Eminescu adevărurile poetico-metafizice reprezintă intuiții, acele "fulgurații intelectuale" de care vorbea, și nu concluzii în cadrul unui "sistem" de gândire preconceput, al unor formule teoretice mai mult sau mai puțin dogmatice. Un sistem filozofic poate fi contestat, un poem nu. Pentru că primul este un complex de supoziții, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
treacă din trunchi și iar în alt trunchi - asta înseamnă că aerul călduț cuprinde scoarța și, deasupra, oamenii se pot bucura. Îmi vâr mâna și apăs: din lumina lui, blitzul scoate un stol de păsări și-o privire; tresar odată cu fulgurația dimprejur - mă descurc și mă bucur în liniște. De fapt aștept o muzică pe care să mă opresc să fac fotografii. Să vezi atunci: pietricele rostogolindu-se și dând ocoale câtorva scorburi sub picioarele mele - fojgăieli de tot felul ar
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
scenele antologice la nivelul senzorialității și al senzualității. E chiar de notat, ca o caracteristică stilistică frapantă, frecvența enumerărilor și a juxtapunerilor. Inventarul substantival, verbal, adjectival, sintagmatic realizează un cumul luxuriant de realități secvențiale, relevate prin aglomerarea de senzații, detalii, fulgurații în veritabile enciclopedii (cum ar fi, de pildă, enciclopedia ierbii, p. 255-256). Cât despre faptul că în numele Leontina se cuprind două identități, una masculină, discretă, în Leon, alta feminină, pregnantă, în Tina, contează prea puțin. În ultimul roman al lui
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
Păstor de albine", oaspete la curțile înalte ale trandafirului înrourat, ascultând chiar "zgomotele stranii" din burta unui cadavru de câine baudelairian, uimit de zboruri de rândunici ce-și caută argila până în trupul uman, atent la sclipiri de monedă veche și fulgurații de fuior astral, îngrijorat de mersul unui somnambul firav pe o muchie de catedrală deasupra mării, tânărul de odinioară a continuat să elogieze elementele, substanțele, - sarea, mercurul, cărbunele, cristalul și diamantul. Pentru el flacăra gazului arzând în bucătărie a devenit
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
celui de lângă noi cu clipe de farmec și alint, cu gesturi care ne împiedică să fim singuri. Și poate că mai e nevoie de poveste și pentru altceva. Ficținea ne ordonează, instituie o ierarhie a sentimentelor trăite, armonizează umbrele cu fulgurațiile luminoase, separă semnificantul din zgura derizorie." (p. 233) Romanul lui Daniel Drăgan Umbra Marelui Protector este o carte bine scrisă, extrasă din stricta noastră contemporaneitate. Chiar dacă unele teme și personaje dau, uneori, o senzație de déja lu, romanul se citește
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8032_a_9357]
-
Sorin Lavric Despre o carte de mecanica cuantică nu poți vorbi decît recurgînd la analogii ajutătoare. Fără propteaua lor intuitivă, efortul de a înțelege ce se întîmplă acolo, în lumea fulgurațiilor subatomice, ar fi o încercare zadarnică. Să ne închipuim așadar că mi s-ar cere să explic de ce sunt îndrăgostit de o femeie. Oricîte detalii aș da și oricît m-aș strădui să surprind nuanțele pe care le consider cele
Punct și cîmp by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9612_a_10937]
-
că, mișcîndu-ne prin cameră, modificăm geometria camerei prin chiar gesturile pe care le facem, sau că, circulînd cu mașina pe stradă, schimbăm forma străzii prin chiar faptul că ne deplasăm pe ea. Cam așa ceva se petrece la nivelul cuantic al fulgurațiilor granulare. Efortul fizicienilor de a înțelege rețeaua de interacțiuni cuantice a dat naștere teoriei corzilor. Corzile sunt liniile de forță ale cîmpurilor ce învăluiesc particulele elementare. Cînd se pune însă problema definirii lor intuitive, suntem puși în fața unei alternative: ori
Punct și cîmp by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9612_a_10937]
-
n-au putut fi ocolite: Congresul scriitorilor iranieni (1945) și Congresul unei lumi a păcii (1949). Plăcerea de a călători, niciodată pe deplin satisfăcută, făcea parte din marile bucurii ale sufletului său, niciodată egal cu el însuși, dornic mereu de fulgurații ale fenomenului și căutând un sens al evadărilor pe cont propriu. Așa a ajuns în Belgia, Franța, Germania, India, Azerbaidjan... Călătorii pline de tâlcuri... A avut și o scurtă experiență politică, în partidul Tudeh, din care a ieșit - cum altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
monstru cu două chipuri, într-o durată lăuntrică a rostirii narante, dialogale și reflexive, știe să-și înzestreze definițiile lirice suculente, figurările imaginative și arsenalul acribiei perceptive cu armătură alegorico-parabolică ce merită a fi menționată, apelează fără intermitențe contraproductive la fulgurațiile expresivității și valențele de precisă circumscriere a anticalofiliei limitate, iar asintaxismul său postmodern se relevă, din capul locului, ca teribil(ist)ă aglutinare de imagini expresionist-simpatetice mulate pe vectorii sintagmelor nominale cu predicativitate «extirpată» - sau numai «înjumătățită» - prin interactive funcționalizări
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
să aștepți coerență în idei și sistem în organizarea discursului. În van i-am căuta creșteri legate în expunere sau înaintări pas cu pas în demonstrarea unui gînd. Dintre toți cei mari, Nietzsche e poate geniul cel mai predispus spre fulgurațiile de expresie scurtă. Ca un ghepard a cărui viteză de țîșnire îi limitează drastic raza de acțiune, Nietzsche se mișcă foarte bine pe spații mici, dar își pierde suflul de cum e silit să depășească trei pagini în urmărirea aceleiași teme
Șarpele cu clopoței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6860_a_8185]
-
pînă la forma eflorescentă și aeriană, în fond, modelele artistei sînt tot culturale. Vegetația de porțelan a Gherghinei Costea este una feerică, fictivă, născută dintr-o reflectare culturală a naturii, un fel de răzbunare a frumuseții reci și eterne față de fulgurațiile frumuseții organice, față de instabilitatea și de iluzia acesteia. Și aici, ca și în cazul celor două artiste amintite mai sus, se îngînă și se confruntă aspirații și stări contradictorii: transparența se luptă cu materia opacă, gravitația cu plutirea, amorful cu
Patru ipostaze ale artei decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7580_a_8905]
-
nu trebuie să distrugă unitatea poemelor. S-ar putea să nu fiu prea clar, știu că-s împrăștiat de ieri." (p. 222). E totuși destul de clar. Mai încâlcite, incoerențe și trudnice că exprimare sunt epistolele celuilalt, uneori salvate de frumoase fulgurații ("noi măsurăm cu măsuri uriașe emoții mici", "se pierde entuziasm cum se pierde căldură", "mi-e dor și de mama și de ceva copilărie văzută în secret"), cel mai adesea, însă, căznit lirice. Cel care este și rămâne poet, orice
Doi poeți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7593_a_8918]
-
remarcabil poet de inspirație creștină, care i-a rostuit Biblia Bartolomeu, pe care teologul scriitor a așternut această dedicație cu rânduri caracterizante a artei poetice a lui Șerban Foarță: "Poetului Șerban Foarță pentru care limba română e un văzduh al fulgurațiilor astrale. Cu admirație și prietenie, Bartolomeu al Clujului, Februarie, 2007". Versiunea lui Șerban Foarță nu este nici canonică, nici filologică, ci poetic-literară. Dar tălmăcirea păstrează elementul stilistic dominant al psalmilor ebraici, paralelismul, "un fel de balansare a membrelor frazei, comparabil
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
în direcția greșită, și a durat doar atât cât să nu fii sigur că s-a întâmplat cu adevărat.” Cartea lui Greil Marcus conține, desigur, multe analize „la rece”, temeinice, competente, convingătoare. Dar ea trăiește mai ales prin astfel de fulgurații, de nebunii, de vedenii. Adică printr-un sistem exploziv de imagini subiective, derutante și seducătoare ale inteligenței puse în slujba iluminării.
Van the Man (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5929_a_7254]
-
de teatru. Ideea pe care a subliniat-o dramaturgul a fost aceea că deseori o piesă se ivește dintr-un fleac, dintr-o întîmplare aparent insignifiantă sau dintr-o frază anodină, care au darul de a declanșa în imaginație o fulgurație grație căreia creatorul are dintr-o dată, in nuce, intriga piesei. De aceea, declicul pe care îl produc astfel de detalii „nesemnificative" este adevăratul resort din care se naște viitoarea piesă. Dar condiția ca un eveniment mărunt să fie fecund este
Festivalul pe scurt by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/6242_a_7567]
-
apare o frază de genul: „să nu te deplasezi cu viteza luminii”? Sau o referință de tipul: „nu există nici un sistem de referință privilegiat”? Sau „două spirale răsucite una împrejurul celeilate reprezintă un secret al vieții”? În locul unor astfel de fulgurații, găsim îngustimi etice și aberații sociale, în totul un talmeș- balmeș de istorioare inepte bune pentru uzul filistinilor. Din acest motiv, Sagan nu are îngăduință față de adevărul revelat în scripte. Potrivit astronomului american, contrastul dintre cît de mare e absența
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
subiect, Florin Iaru găsește câte-o poveste potrivită. Iubirile copilăriei, escapadele adolescenței, petrecerile studenției, zilele revoluției, marșurile din zilele mineriadelor, creșterea și descreșterea ziarelor postdecembriste, toate sunt aici. Fixate, extrem de bine, prin detalii. Flashuri de memorie sau, și mai adesea, fulgurații de limbaj. Dialogurile, mai ales, se rețin cu ușurință. Poate și datorită unei sonorități speciale. Poet, Florin Iaru simte ritmul. Și îl reface, la nevoie, cu naturalețe. Apropo de sus-menționatul Nicolae Iliescu, cu un an în urmă, acesta publica, împreună cu
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
Universului. Lăsați să curgă șuvițele visărilor în haremul luminii - Cu furtuna cuvântului se-mpurpurează tristețea. În laude o dau pigmeii. Psalmodiază tămâierea. Nervi-jonglori - îndurați-vă pasul. Răsună constelațiile cu lumi de curcubeie Și soresc sentimentele electromagnetice. Dumnezeul Meu răsfiră-n fulgurații eterul fulgerelor. În grădini supra-stelare - zângănit de lire. Nervi-jonglori - plutiți în volnicie, Lucrați în stele - dar al iluziilor... Bucurați-vă, oameni, - reîntoarce-se-vor nervii. Se-mpurpurează mate rune fermecate. Lumea Futuristului în luminile Minervei. Nervi-jongleri - constelații de strune! (1913
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
neverosimil să se întîmple, viitorul ei e sigur: o larvă primitoare care se va lăsa invadată de vectorii islamici și budiști. În concluzie, cartea nu discută doar premisele hegemoniei americane, dar mai ales premisele declinului european și american. O îndrăzneață fulgurație istorică într-un domeniu în care maculatura docilă a sufocat peisajul disciplinei. Generalizînd, pe istoricul dotat cu fler (iar Djuvara face parte din această categorie) îl recunoști după încăpățînarea cu care, nemulțumindu-se doar să decrie trecutul, formulează predicții pe seama
Presimțirea viitorului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6686_a_8011]