438 matches
-
des années 1950, Arras, Artois Presses Université, collection " Traductologie ", 1999. 167 V. Jean-Marie Gouanvic, Sociologie de la traduction. La science-fiction américaine dans l'espace culturel français des années 1950, op. cît., p. 91. 168 Christiane Nord, Translation aș a Purposeful Activity. Funcționalist Approaches explained, St Jerome, Manchester, 1997, p. 27: " le principe fondamental qui détermine le but de tout processus traductif ". Notre traduction. 169 Sur la théorie du skopos, voir également : Hans Vermeer, A Skopos Theory of Translation, Textcontext Wissenchaft, Heidelberg, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Gibbon ", în Meta : Journal des traducteurs/Meta : Translators' Journal, vol. 51, no. 3, septembre 2006, consulté le 2 mai 2011, URL : http://www.erudit.org/revue/meta/2006/v51/n3/013555ar.pdf. 170 Christiane Nord, Translation aș a Purposeful Activity. Funcționalist Approaches explained, op. cît., p. 28 : " le but général visé par le traducteur pendant le processus traductif (peut-être "gagner să vie"), le but communicatif visé par le texte cible dans la situation cible (peut-être "instruire le lecteur") et le but
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
aussi de services et de produits ; elle renforce l'activité économique. " C'est nous qui soulignons. 175 V. également Daniel Gouadec, Profession : traducteur, La Maison du dictionnaire, Paris, 2002, p. 10-14. 176 V. Christiane Nord, Translation aș a Purposeful Activity. Funcționalist Approaches explained, op. cît., p. 47 : " It is practical because it can be applied to any assignment occurring în professional translation practice. " (" [Cette approche] est très pratique, parce qu'elle peut être appliquée à toute situation que l'on retrouve
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
signifiance : c'est à dire leș valeurs, propres à un discours et à un seul ". V. Henri Meschonnic, Critique du rythme. Anthropologie historique du langage, Lagrasse, Verdier, Paris, 1982, p. 216. 413 V. Christiane Nord, Translating aș a Purposeful Activity. Funcționalist Approaches explained, op. cît. 414 Hugo Friedrich, Structure de la poésie moderne, traduit de l'allemand par Michel-François Demet, Librairie générale française, Paris, 1999, p. 23. C'est nous qui soulignons. 415 Idem, p. 310. 416 Michel Camus, Transpoétique : la main
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
viața societății la începutul epocii sovietice. Acționând în convergență cu suprematismul lui Kazimir Malevici, cu neoplasticismul lui Theo van Doesburg, cu școala Bauhaus a lui Walter Gropius, cu stilul lui Le Corbussier, cu toate orientările abstracționiste, în al căror curent funcționalist se integrează, promovat în special de gruparea și revista „De Stijl” (Olanda), c. s-a propagat în întreaga Europă, ca și dincolo de Atlantic, în Statele Unite ale Americii. În literatură (poezie), apar procedee analoage celor constructiviste la futuriști (F. T. Marinetti
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
Limba română”, „Studii și cercetări lingvistice” etc. Debutează cu un articol de stilistică în „Orizont” (1968) și editorial cu volumul Critica - limbaj secund (1981), cea dintâi abordare serioasă a criticii literare din unghiul modalității ei de exprimare. Recurgând la metoda funcționalistă (o altă premieră la noi), pe care o descrie într-un amplu și documentat preambul teoretic, B.-D. dedică fiecărei funcții câte un capitol, unde sunt enumerați operatorii prin care funcțiile ajung la concretizare. Un loc aparte revine celei metalingvistice
BOGDAN-DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285787_a_287116]
-
capătul opus, cea de stagnare. (nnoirea trebuie să fie o realitate pentru orice comunitate viabilă. 1. Comunitate / întreprindere / stat / organizație / instituție Rolul instituțiilor în viața comunităților este tot mai mult subliniat, deși manierele de înțelegere a acestora, de la cele strict funcționaliste, organizaționale și până la cele care privesc structurile comportamentale, fac dificilă analiza lor ca atare. Astăzi comunitățile puternice sunt cele centrate pe instituții, instituțiile fiind totodată elemente-cheie și cele mai sigure paveze ale comunității. Ele cuprind valorile și potențează integrarea într-
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
astăzi. Similar, toate celelalte capitole se opresc asupra paradigmelor teoretice majore relevante pentru acele teme: paradigma primordialistă (esențialistă) versus paradigma constructivistă în analiza identității; analizele teoretice clasice ale comunității, dar și teoriile moderne edificate pentru înțelegerea acesteia (ecologia umană, perspectiva funcționalistă, a psihologiei sociale, analiza de rețea); sau teoriile clasice și cele mai noi ale analizei modernității și postmodernității (teoria diferențierii structurale, funcționalistă, culturalistă). Obiectivele ce au ghidat cercetarea au urmărit cele trei teme analizate și contextul de analiză a acestora
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
analiza identității; analizele teoretice clasice ale comunității, dar și teoriile moderne edificate pentru înțelegerea acesteia (ecologia umană, perspectiva funcționalistă, a psihologiei sociale, analiza de rețea); sau teoriile clasice și cele mai noi ale analizei modernității și postmodernității (teoria diferențierii structurale, funcționalistă, culturalistă). Obiectivele ce au ghidat cercetarea au urmărit cele trei teme analizate și contextul de analiză a acestora. Comunitatea rurală după 1989 a suferit schimbări importante, în toate planurile vieții sociale. Modificările produse au determinat efecte variabile asupra spiritului comunitar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt abordate diferit în funcție de paradigma teoretică de explicare a acesteia. Chiar dacă sunt conceptualizate diferit, mecanismele schimbării sociale, prezentate pe scurt mai jos nu se exclud reciproc, ci dimpotrivă, acționează în mod concertat în viața socială. Astfel, pentru evoluționiști și pentru funcționaliști, mecanismele schimbării constau în procese ca acumulare, diferențiere, specializare, cooperare (Bădescu, 2002, Buzărnescu, 1995). Omenirea acumulează cunoaștere, idei, capital de multiple feluri, moduri de a face și în urma acestei acumulări se specializează și se diferențiază. Pe de altă parte, pentru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și alte teorii (Bădescu, 2004): teoria diferențierii structurale a lui N. Smelser, care spune că prin modernizare, o structură socială cu funcții multiple este divizată în mai multe structuri specializate ce îndeplinesc, în mod mai eficient, doar o funcție; teoriile funcționaliste ce abordează modernizarea dintr-o triplă perspectivă, ca proces sistematic, transformator și imanent (o schimbare produsă într-un anumit domeniu produce schimbări similare și în alte domenii); teoria modernizării ca fenomen de criză multiplă pe planul identităților naționale, al legitimității
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Continuând analiza fenomenului comunitar și lăsând în urmă contribuțiile sociologilor clasici, trebuie amintite alte cinci paradigme și discipline care au oferit un cadru și instrumente specifice pentru analiza comunității, paradigme care au fost conturate începând cu 1920: ecologia umană, perspectiva funcționalistă, perspectiva conflictualistă, abordarea psihologiei sociale și analiza de rețea (network-exchange) (vezi tabelul 4.1). Interesați de problema comunității, Robert Park și elevii săi au dezvoltat în cadrul Școlii de la Chicago ecologia umană. Conceptul de ecologie umană mai vechi decât mișcarea ecologistă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
alternarea fazelor de echilibru cu cele de competiție (Stoneall, 1983: 90) Funcționalismul a fost de asemenea interesat să ofere explicații asupra comunității văzută ca un sistem de instituții sociale fondate pe valori comune și pe consens. Întrebarea care animă studiul funcționalist al comunității se referă la liantul comunității. Studiile funcționaliste, cum ar fi Middletown al soților Lynd, sau studiul despre Yankee City al lui Lloyd Warner, sunt realizate dintr-o perspectivă instituțională și holistă și apelează uneori la comparația cu organismul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1983: 90) Funcționalismul a fost de asemenea interesat să ofere explicații asupra comunității văzută ca un sistem de instituții sociale fondate pe valori comune și pe consens. Întrebarea care animă studiul funcționalist al comunității se referă la liantul comunității. Studiile funcționaliste, cum ar fi Middletown al soților Lynd, sau studiul despre Yankee City al lui Lloyd Warner, sunt realizate dintr-o perspectivă instituțională și holistă și apelează uneori la comparația cu organismul uman. Fideli tradiției lor de cercetare, teoreticienii conflictului au
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
creativitate inerente sistemului însuși 24. Aceasta este ideea centrală ce susține atitudinea optimistă în privința traductibilității. Se pune mai departe problemă de a opta între ipotezele, pe care Claude Germain le caracterizează ca fiind toate „fragile și provizorii”, emise de semanticienii funcționaliști, care cercetează fie în direcția câmpurilor semantice, fie în direcția analizei componențiale, numite și „analiza pe trăsături de sens”25. Cercetările în direcția câmpurilor semantice emit ipoteze asupra unui mod de organizare a semnificaților lingvistici și au în vedere cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Încadrează În limitele unei normalități, a unor prescripții enunțate În legi, principii, reguli și indicații didactice. Ele exprimă o concepție, o anumită teorie a instruirii, sinteză și ea a datelor pozitive oferite de diferitele teorii ale Învățării (asociaționiste, reflexiv-conexioniste, configuraționiste, funcționaliste, semiotice, cognitive, operaționale etc.). Asemenea principii Întăresc fundamentul științific pe care sunt elaborate metodele didactice, subliniază Încă o dată caracterul lor obiectiv, dependența cauzală a acestora de anumite legități bio-psihologice și psiho-sociale ori acționale În afara cărora nu poate fi vorba de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
52 2. Istoria socială a universităților europene 52 Rezumat 57 Capitolul III. Manifest și latent în funcționarea instituțiilor educaționale. Funcțiile școlii 59 1. Justificarea construcției instituționale a școlii prin apelul la funcții - John Dewey 59 2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii 60 2.1. Școala și stratificarea socială la Davis și Moore 61 2.2. Funcționalismul tehnologic și școala capitalului uman 62 3. Funcțiile școlii astăzi 63 3.1. Transmiterea culturii dominante 64 3.2. Promovarea integrării sociale și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai degrabă mecanisme de adaptare a sistemelor școlare la „cererea de educație” și la efectele accelerării dezvoltării economice. Meyer, Ramirez și Soysal extind această teorie (1992) printr-o variantă care acoperă multe dintre dificultățile celor anterioare. În contradicție cu teoriile funcționaliste, de tip conservator sau conflictualist, ce înțeleg schimbarea instituțională ca mecanism adaptativ, cei trei sociologi susțin că educația de masă s-a impus în contexte atât de diferite din punct de vedere politic (stat independent sau dependent), economic (țară dezvoltată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
instituțiilor educaționale. Funcțiile școliitc "Manifest [i latent în func]ionarea institu]iilor educa]ionale. Func]iile [colii" O privire fugară asupra principalelor texte din științele educației, dar și a celor de politici educaționale permite constatarea persistenței unui mod de gândire funcționalist în tratarea locului sistemelor formale de instrucție în ansamblurile sociale. Majoritatea politicilor educaționale se legitimează prin apelul la presupuse funcții, sau „finalități”, ale școlii. Mai aproape de domeniul acestei cărți, tratările sociologice convenționale ale școlii, marile manuale americane de sociologie generală
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acestei cărți, tratările sociologice convenționale ale școlii, marile manuale americane de sociologie generală, de pildă, continuă să privească abordarea funcțiilor școlii ca pe o direcție convenabilă, cel puțin din considerente pedagogice. Capitolul de față nu își propune să analizeze modul funcționalist de tratare a școlii, ci să dezvăluie tensiunea dintre adepții sistemelor moderne de învățământ și criticii acestora așa cum se reflectă ea în dezbaterile dintre laturile vizibile și cele ascunse ale învățământului. În plus, capitolul va arăta că evoluția concepțiilor privind
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
criticii acestora așa cum se reflectă ea în dezbaterile dintre laturile vizibile și cele ascunse ale învățământului. În plus, capitolul va arăta că evoluția concepțiilor privind funcțiile școlii reflectă dinamica polemicilor din jurul sistemului educațional și transformările majore care au afectat paradigma funcționalistă. 1. Justificarea construcției instituționale a școlii prin apelul la funcții - John Deweytc "1. Justificarea construcției instituționale a școlii prin apelul la funcții - John Dewey" Gândirea socială modernă a promovat imaginea unei societăți organizate sistemic, sau organic, în care diferitele unități
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
parte, un sistem școlar liber și universal poate oferi șanse de dezvoltare personală independent de rasă, sex sau clasă socială. Aceste deziderate sunt realizabile doar într-un sistem democratic. În continuarea acestui capitol voi trata: 1. geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii, cu o scurtă trecere în revistă a funcționalismului ca paradigmă; și 2. funcțiile școlii așa cum sunt ele descrise de majoritatea teoreticienilor - în primul rând anglo-saxoni -, subliniind așa-zisele funcții latente. Un loc important îl rezerv la final unor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
descrise de majoritatea teoreticienilor - în primul rând anglo-saxoni -, subliniind așa-zisele funcții latente. Un loc important îl rezerv la final unor studii de caz dedicate disputelor din jurul curriculumurilor, atât în România, cât și în străinătate. 2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școliitc "2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii" Funcționalismul a fost o paradigmă dominantă a sociologiei occidentale în perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial. Raționamentele formulate în această cheie au fost constant criticate pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
subliniind așa-zisele funcții latente. Un loc important îl rezerv la final unor studii de caz dedicate disputelor din jurul curriculumurilor, atât în România, cât și în străinătate. 2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școliitc "2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii" Funcționalismul a fost o paradigmă dominantă a sociologiei occidentale în perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial. Raționamentele formulate în această cheie au fost constant criticate pentru câteva defecte fundamentale care se aplică și celor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
chiar reacționar al funcționalismului, acesta putând fi văzut ca o încercare de justificare, prin apelul la concepte de genul nevoilor, a organizării societății în lumea occidentală, ce se vedea asediată de comunism; b) teleologismul funcționalismului, instituțiile sociale părând, în viziunea funcționaliștilor, să îndeplinească niște scopuri supraumane, ceea ce introduce în explicație o nuanță metafizică deloc pe placul celor cu o orientare individualistă; c) incapacitatea funcționalismului de a explica schimbarea- de a răspunde la întrebarea de ce se transformă sau dispare o instituție socială
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]