519 matches
-
să se ocupe un academician de vreme nouă? Cine ar putea răspunde? Textele din Sionismul la prieteni sunt o dovadă peremptorie că, iată, un preot cu aplecări teoretice teologale, a iubit sincer poporul evreu, îmbrățișînd chiar cauza lui Israel, sionismul fundat de Theodor Herzl. Să recunoaștem e, acesta, un caz foarte rar, devreme ce destui preoți practicau antisemitismul și încă militant. Galaction considera că Biblia, chiar Noul Testament, este creația evreilor. "Cum poți să ridici - se întreba el retoric - între Biblie și
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
cu aceeași pretenție în afară, s-au imitat și s-au falsificat toate formele civilizațiunii moderne. Înainte de a avea partid politic, care să simtă trebuința unui organ, și public iubitor de știință, care să aibă nevoie de lectură, noi am fundat jurnale politice și reviste literare și am falsificat și disprețuit jurnalistica. Înainte de a avea învățători sătești, am făcut școli prin sate și înainte de a avea profesori capabili, am deschis gimnazii și am falsificat instrucțiunea publică. Înainte de a avea o cultură
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
se cere mai multă înțelepciune ca oriunde") inaderența la misticism și nebulozitate abstractă, simțul relativului, luciditatea, spiritul critic, scepticismul, puterea de observație, percepția iute, lipsa de imaginație și de viața interioară. Nichifor Crainic, care a acaparat conducerea Gîndirii prin 1926, fundează alt punct de vedere potrivit căruia ortodoxia e fundamentală determinării sufletului românesc. În zadar i s-a replicat (inclusiv de N. Iorga) că e aici o eroare, că trăsătura specifică se sprijină pe un postulat diferențiator, pe cînd ortodoxia e
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
că trăsătura specifică se sprijină pe un postulat diferențiator, pe cînd ortodoxia e unul unificator pentru că nu numai românii sînt ortodocși ci și rușii, grecii, bulgarii, sîrbii etc. iar nu toți românii sînt ortodocși. Crainic a ținut-o înainte așa, fundînd curentul de idei al ortodoxismului, sprijinit îndeaproape de Nae Ionescu. Camil Petrescu a publicat, în 1924, (l-a mai publicat de două ori, amenințînd că de cîte ori se va mai ridica această chestiune îl va reedita) studiul Sufletul românesc
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
există, și nici logica cea de pînă acum. Dealtfel, confuzia nu este nouă. De mai de mult, puteau fi urmărite contradicțiile fundamentale în așezările sociale și în concepțiile lumii moderne. Nu noi semnalăm pentru prima oară că democrația burgheză era fundată pe principii ce se opuneau violent unul altuia: "democrație" și "burghezie"; pe "libertate" și "metafizică deterministă"; pe "egalitate" și "robie capitalistă"; pe un principiu curios al "bisericii" devenită - nu în toate țările, - instrument al statului temporal. Și în ultimul timp
Altă scrisoare de Eugen Ionescu, pierdută și regăsită by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/9167_a_10492]
-
Dan Hăulică Se numea Pytheas, Grecul din Massalia, colonia fundată de Phoceeni, în veacul VI dinainte de era creștină, cel care ne aține acum calea dezinvolt, la o răscruce de neevitat, între realul mensurabil și divinațiile imaginarului. Îl susținuse un imbold norocos, înfruntase temerar noianul de ape scăldînd în enigmă țărmurii
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
statele membre ale Uniunii Europene, iar miniștrii de finanțe ale acestor țări formează Consiliul de guvernare al Băncii. 1.6 Eficienta economică a investițiilor În luarea deciziei de investiție un criteriu esențial este eficiența economică. Eficiența economică este un concept funda¬mental și un obiectiv principal atât în teorie cât și în practica economică, atât la nivel macroeconomic cât și la nivel microeconomic. Din punct de vedere etimologic eficiența provine de la verbul limbii latine „eficere” care înseamnă a îndeplini sau a
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
scrisul lui, oferindu-i în chip firesc eroul, în persoana tânărului care însuși a fost contemplându-i dunele, valurile, întinderile. Narațiune epică, de realistă factură, de vie mișcare și atmosferă din care nu lipsesc brizele poetice - Hotarul de nisip se fundează pe o strânsă dezbatere asupra libertății, a creativității, de aceasta intim legată - de fapt indisolubil. în căscioara unde a fost primit fugarul, hotărât să riște totul spre a evada în lumea liberă, discuții se poartă între el și gazdă, modestul
Un romancier al exilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8819_a_10144]
-
Cioc, cioc, cioc și iară cioc Bate-n nuc din loc în loc. Nucule cu frunza deasă, Sigur știu că ești acasă, Ușa dacă mi-o deschizi, Eu te curăț de omizi. Vine doctoru-n pădure Cu fes roșu și secure! (ciocănitoarea) Fundă roz are în moș, Iar în coadă are-un șorț. Rezemată stând pe scoarță Saltă capul ca de rață. Și cu ciocul târnăcop, Dă poc! poc! din loc în loc. OMIDA LACOMĂ O omidă cenușie cu picățele negre își ondula inelele
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
plus: "A se așeza statornic într-un loc, întemeind o țară". În NDU (2006), apare o separare în sensuri, dar variația e minimă: (intranzitiv) "a se așeza într-un loc (înemeind o țară)" și (tranzitiv) "a întemeia, a înființa, a funda". În Micul Dicționar Academic (MDA, 2002), definiția se reduce la: "a se așeza într-un loc" "a întemeia o țară". În marele dicționar academic (DLR, serie nouă, tomul I, partea a 4-a, 2006) sînt numeroase citate care vorbesc de la
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
epocă eroică. Asemenea creații spirituale n-au moarte, căci ele s-au identificat cu însuși geniul neamului care le-a dat naștere. Îngăduiți, deci, Monseniore, unui scriitor născut din mamă olteancă și tată moldovean, să-și revendice și această tradiție fundată de Episcopul Inochentie Micu, la Blaj, acum două sute de ani. Nu cred că e nevoie să mai adaog ceva." Sub forma acestei epistole - Pecetea Blajului - este un veritabil poem în proză. Accentele de odă sunt prezente în introducere prin sublinierea
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
Mendelssohn nu mai putea fi jucată din cauza originii evreiești a compozitorului. În 1943, cel mai apropiat prieten al lui, Kurt Huber, este arestat de Gestapo, torturat și ulterior spânzurat în piața publică. Se dovedise că, împreună cu mai mulți intelectuali, Huber fundase un grup de rezistență antinazistă, numit Die Weisse Rose (,Trandafirul alb".) În momentul arestării, soția lui Huber îl roagă pe Orff să-și folosească imensa influență în rândul căpeteniilor naziste pentru a-i salva soțul. Speriat că ar putea să
De ce și pe cine trădăm? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7749_a_9074]
-
adoptate și adaptate conștient, e bine să parcurgem câteva fragmente care, desprinse din întreg, rezistă și pe cont propriu. Există voci critice neobosite în a denunța prejudecata "impresionistă" a talentului. Ar fi prea vag, imprecis, fluid acest termen pentru a funda un concept și o teorie critică. Și totuși, pe cât de vag pare acest termen-umbrelă, pe atât de sigur sunt că unii autori se dovedesc extrem de talentați, în timp ce alții nu au nici o brumă de talent. E un fel anume de a
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
Întemeindu-se pe două exigențe: 1. analiza fidelă a operei lui Giorgio del Vecchio; și 2. aducerea În cea mai vie contemporaneitate a valorii conceptelor instituite de Teoria universală a dreptului, ambele văzute Într-o perspectivă matură de Critică filosofică. Fundată pe o bogată bibliografie, cu o deosebită capacitate comparatistă (cu alte opere, precum aceea a lui Ernst Cassirer, ș.a.), scrisă Într-un limbaj adecvat și cu talent real, lucrarea Filosofia dreptului la Giorgio del Vecchio se impune prin forța distincțiilor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pentru a insera gândirea (transformată În diagnostic) exact În procesul neîntrerupt de punere la punct a propriei certitudini, proces care până astăzi a Însuflețit modernitatea, În orizontul unei noi conștiințe istorice. Capitolul II Normativitate și deontologie Deontologia neokantiană 1. Obiectivitatea fundată cu ajutorul metodei transcendentale Immanuel Kant Își intitula opera fundamentală Critica Rațiunii Pure „un tratat despre metodă” care nu ne Învață nici o filosofie, ci „cum să filosofăm”, să gândim filosofic. Deci, după Kant, o primă necesitate era Înțelegerea acestei metode critice
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dea temeiurile, structura și valabilitatea. Între orientările, șapte la număr, ale Școlilor neokantiene „metafizica critică” reprezentată de Otto Liebmann și Friedrich Paulsen, se axează pe chestiunea kantiană fundamentală - esența și condițiile valabilității. Friedrich Paulsen (1846 1909) a creat o operă fundată pe ideea centrală a filosofiei moderne: antagonismul dintre religie și știință. Al. Boboc a văzut - mai accentuat decât alți interpreți neokantieni, În filosofia kantiană fundamentele filosofiei viitorului; În viziunea sa Kant fiind, totdată, „un Wolf mai aprofundat”, „un Hume prusian
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
deduce, la fel ca și În cazul dreptului, și obiceiul din valorile esențiale ale vieții individuale și din cele ale vieții sociale, și le Întemeiază valabilitatea pe acestea. El trasează următoarea sarcină a filosofici moralei tocmai În a explica sau funda socialteleologic morala obiectivă. Dacă exigențele morale nu s-ar fi aflat cu viața umană reală În relația de a ficondiții ale perfecțiunii sale interne, ele ar fi rămas de fapt ceva cu totul lipsit de claritate, așa cum În filosofia morală
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dă naștere, că instituțiile familiei, a legăturii genealogice, a statului cu normele lor moral-juridice sunt condiții pentru conservarea și potențarea vieții acestei asociații și a membrilor ei. În al treilea rând, că valabilitatea obiectivă a acestor reglementări și norme se fundează tocmai pe faptul că ele acționează ca menținătoare ale vieții sau, mai bine-zis, fac posibilă viața umană, istorică, spirituală În general. „Caracterul sacru” al Dreptului și al Obiceiului, care În trăirea subiectivă apare ca fiind absolut și lipsit de motivare
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de ordonare logică, constituie oriunde ceea ce numim adevărul obiectiv. Realitatea nu este altceva decât obiectul unei judecăți adevărate. Pretenția că afirmarea etică se reduce pur și simplu la o afirmație despre realitățile naturale, În special psihologice și sociale, nu e fundată, pentru că o obligație nu e, sub nici o formă, o realitate naturală și nici nu se poate lega În nici un fel printr-un nex cauzal de o realitate naturală care ar produce-o. Adevărul etic e distinct de cel teoretic, pentru
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
explicat deloc obiectul gândirii pe care această stare de conștiință o reprezintă, adică obligația Însăși. Într-adevăr, Îndată ce am Încerca a explica această obligație printr-un fapt natural, dar În nici un caz aceea a unei obligații Însăși. Spre a o funda pe aceasta din urmă, nu putem urma altă cale decât legarea ei tot de alte obligații. Zicem, spre exemplu, că lucrul luat „aparține” altuia sau, cu alte cuvinte, că toți avem „obligație” de a nu ni-l „Însuși”, pentru că „proprietarul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
psihologică sau sociologică. Problema astfel pusă este În realitate aceea pe care Kant și-a pus-o În Critica rațiunii practice („Cum e posibilă morala”), după cum și-o pusese și În Critica rațiunii pure („Cum e posibilă știința”). Pentru a funda cunoștința științifică, Kant a descoperit adevărul epocal, așa-zisa revoluție copernicană pe care el a realizat-o, că experiența nu se poate constitui fără acte ale spiritului cunoscător În general, adică logic (Bewusstsein überhaupt) care face să intervină elementele sale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de dificil e pentru un bărbat să se elibereze de acest accesoriu al său. Dar aruncând o privire fetei din oglindă, am Înțeles că poate Dora avea dreptate. După ce am admirat-o amândoi câteva minute - cu obrajii Îmbujorați și cu funda aceea șic chiar că arăta ca o operă de artă - Dora m-a rugat să execut câteva activități. — Și acum e rândul meu, adăugă un pic mai târziu, la puțin timp după ce mă Îndemnase să iau o poziție care În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mai alegi o rochie. S-ar putea să intri În panică În seara premierei și să detești brusc rochia Grace. Trebuie să ai de unde alege. Nina Își alese și altă rochie - una de cocktail din satin negru, cu câte o fundă pe fiecare umăr și cu o despicătură sexy În partea din față a fustei. Problema era că i-o promisesem lui Salome pentru balul lui Alixe. Simțindu-mă un pic vinovată, i-am spus Ninei că o poate avea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
proces efectuat de Consiliul de administrație, conducere și întregul personal al entității, menit să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la îndeplinirea obiectivelor organizației, având în vedere: conformarea cu legile și cu reglementările aplicabile. Definiția COSO a controlului intern reflectă patru principii funda mentale 43: controlul intern este un proces total, nu o activitate suplimentară, un mijloc pentru a atinge un obiectiv și nu un scop în sine; controlul intern este efectuat de oameni, ceea ce îl face imperfect, și el nu înseamnă numai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
recompunerea Parisului meu de sub pleoape. Mă ajuta și Nicole nu numai cu explicațiile sale, ci prin Însuși faptul că venea de pe țărmurile luminii, ce mai, ea Însăși, În totalitate, o epifanie... Era un semn că nu numai eu mă cu fundam În memorie În căutarea ei, ci și lumina aceea mă căuta stăruitor pe mine.
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]