1,628 matches
-
din calea sinuoasă este Auschwitz. E, ironic, locul de recuperare. Încep să se repete, simbolic, toate elementele care au precedat infernul lagărului. Baia care i-a întâmpinat în "metropola" Auschwitz îi surprinde din nou, chiar dacă nu are conotația de ritual funebru ca la intrarea în universul concentraționar. Apoi, pentru ultima oară, sunt din nou rași complet. Lăsând în urmă sute de cadavre pe care dezghețul le expune și mai hidos, italianul își începe călătoria, alături de noi sau mai vechi tovarăși de
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
la ultima pagină, cititorule, numele lui se află pe copertă: e autorul. În cazul de față, ești îndreptățit să bănuiești că eu sunt mai mult decât autorul moral al crimelor descrise. Că degetele mele nu s-au mulțumit cu dansul funebru pe tastatură, ci au răspândit otrava și în mâncare, și că am intervenit în intrigă mai mult decât le este permis, de drept, autorilor. Bănuielile se bazează pe logică, de fapt pe logica specială a povestirilor polițiste. Dacă la sfârșit
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
Daniel Cristea-Enache Lumea în două zile ascunde, sub rămășagurile funebre ale lui Antipa (funcționar la Starea civilă, ocupându-se cu încheierea și eliberarea actelor de deces), un pariu al autorului însuși. Ambiția de constructor epic a lui George Bălăiță reiese cu limpezime din modul în care este structurat romanul: în
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
îl învăluie de-a lungul întregului roman? Poate din această înscriere a sa, conștientă, asumată, în orarul cosmic; din credința lui (deși este ateu) într-un indestructibil ax supraomenesc; din preștiința sâmburelui solar din noaptea de iarnă și a dangătului funebru auzit în explozia verii. Vremea însăși, evoluțiile și involuțiile de pe frontul atmosferic subliniază emblemele simbolice ale romanului, care sunt și ale lui Antipa. În plină iarnă, un vânt cald topește zăpada și îi face să transpire pe cei care nu
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
anesteziază trupul. Și care mușcă, acru și corupător, sufletul. De fapt, nici măcar iubiri, doar cortegii de femei, forme din ce în ce mai ceroase prin care trece, la limită, carnea, înaintea decăderii de tot. Ele vin, tot ca în viață, pe rînd, la carnavalul funebru care încheie, pe străzile mohorîte din Bucureștiul copilăriei, un destin de personaj. Ceea ce urmează este un fel de "indiscreție" auctorială, a "romanțiarului" ce ridică un colț de zăbranic și se pomenește în lumea vieneză a începutului de secol, cu eroii
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
albul feței îl anunță, contrast poetic cu albul voalului ce-i va servi de instrument lui Otello pentru a o strangula. Desdemona, „împachetată” ca într-o instalație a celebrului Cristo, moare în alb. Și, în fața aceleiași oglinzi, după un ritual funebru - răspîndirea în cerc a unor pene negre - Otello își înscrie pe chip semnele simbolice ale unui oficiant de voodoo înainte de a proceda la asasinatul victimei programate. Nimic nu e improvizat, totul e tragic decis. De altfel, Șerban plasează în jurul patului
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
discuție au abordat problematica originilor oratoriei creștine 1, a raportului dintre educația creștină și instrucția păgână reflectat în scrierile lor<footnote L. Lugaresi, Studenti cristiani e scuola pagana. Didaskaloi, logoi e philia, dal discorso di ringraziamento a Origene all'orazione funebre per Basilio di Gregorio Nazianzeno, CrSt, 25, 2004, 779-832; J. M. Blásquez, La Academia de Atenas como foco de formación humanística para paganos y cristianos. Los casos de Juliano, Basilio y Gregorio Nacianceno, Gerión, 19, 2001, 595-629; S. Ruberson, Philosophy
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
solemn. Îngusta minte filistină cine Desferecat-a, în afar^ de mine? Dar, liber, cum cuvînt în duh m-alină, Voios urmez lăuntrica-mi lumină. Și iute umblu,-n propriul meu desfăt, Cu soarele în față și bezna îndărăt. Corul Cîntec funebru Singur, nu! De-ai fi oriunde! Căci noi te cunoaștem, parcă; Orice inimă-ți răspunde, Ziua-ți cînd nu-i să se-ntoarcă. N-am prea vrea noi tînguire, Pizmuim destinul tău: Cîntăreț, erou din fire, Mare, sub semn bun
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
că doar la prima vedere chestiunea e ușor interpretabilă ca fiind vorba despre ramificația unui populism strategico-electoral. În realitate lucrurile nu stau deloc așa, fiindcă, în urma unei analize științifice, s-a dedus un adevăr incredibil de simplu (și doar fals funebru): reducerea la tăcere definitivă a tot mai mulți vârstnici, coroborată cu scăderea natalității, vor avea drept consecință firească, scăderea numărului de locuitori; însă, nivelul de trai al celor rămași în viață, va fi tot mai ridicat. În această ordine de
Fabricarea sitelor de mătase din cozi de câine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13075_a_14400]
-
sale, mereu amenințată. Cezar Ivănescu este „un rob răbduriu”, muncind asupra versului, evitînd luxurianta lexicala. Experiență scrisului, urmînd convulsiile interiorității constituie un supliciu ce duce la purificare: scrie pe creier „cu negreala de pe suflet”. Infernul Baaadului, cu a sa pecete funebra Îngăduie acum revelația seninătății: o iubire expurgata, de limpezimea cerului sticlos, și-a domolit furiile temperamentale, rămînÎnd senina și sfîșietoare totodată. Descoperim aici atitudinea mioritica; poetul elimina suferință, Isi vindeca spaimă de urît doinind: „Doina o Îngîn și-o uitu
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
nu mai deranjezi pe nimeni. Vezi, ești specialist În impozite, dar mai poți primi câte un sfat! Eu te ajut, că-i mai bine să fie acolo, la guvern, unul de specialitatea dumitale decât, să zicem, un specialist În pompe funebre, nu?! E mai bine, dar nu știu cât mai durează pentru că, dacă mergem tot pe principiul iliescian al specialiștilor-tehnocrați numiți după nevoile prioritare, unul ca ăla o să-ți ia În curând locul. Bineînțeles, dacă faci un patrulater politic cu părintele Tatu, cu
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
la care structura lor, calitatea înaltă și varietatea combinațiilor formale sunt unice. Majoritatea cantatelor compuse de Bach includ cantata-coral și cantata-psalm, având texte de psalmi și de coral sau versuri poetice și combinații de texte scrise pentru cantate-funebre. În cantatele funebre, Bachtratează textul cu multă claritate și simplitate, el preluând din coralele protestante ideea de speranță și fericire eternă asociată cu prezența lui Iisus printre oameni, ca aducătoare de izbăvire. Cantata religioasă intră în competiție spre sfârșitul secolului al XVIII-lea
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
preacucernicii părinți își vor lua onorariile elev pedepsit îți rostești numele la repetiția generală părinții și fiii mei decedați îți zâmbesc optimiști dintr-o fotografie kodak color las în întregime gloria acestei zile cernite văduvei mele magazinului ei de pompe funebre Câteva datorii câteva datorii câteva ticuri câteva boli câteva versuri câteva drame provinciale se țin scai de numele și de adresa ta îți muți catrafusele cărțile și moliile dintr-o stradă în alta dintr-un oraș în alt oraș încercând
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
Ruxandra Cesereanu le consideră simptomatice pentru mentalul românesc (cel subuman, cel igienizant, cel infracțional, apoi cel de tip bestiariu, dar și registrul religios, cu subdiviziunile sale: punitiv, desacralizant și satanizator, registrul putridului și al excremențialului, cel sexual și libidinos, cel funebru și, în fine, cel xenofob și rasist), sunt depistate și analizate în articolele de "doctrină și emoționalitate legionară" din câteva reviste de extremă dreaptă din perioada interbelică (Axa, Buna Vestire, Cuvântul, Porunca Vremii, Sfarmă-piatră, Vestitorii) și de la începutul celui de-
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
dar omul un om chiar un anumit om orice ar face și gândi cum ar putea concura piatra poate prin curiozitate frică debordantă uimire și vis incandescent" făclie nebună în plină amiază ce nebun în plină amiază ochii mei sutiene funebre luminează visează ziduri lungi lungi lungi acel ceva teribil ce nu e realitate pentru că e mai mult decât realitatea ce nu e vis ci trezire învăluind lucid ochii mei sutiene funebre verzi verzi de primăvară ce sâni de fecioară stâncoși
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
amiază ce nebun în plină amiază ochii mei sutiene funebre luminează visează ziduri lungi lungi lungi acel ceva teribil ce nu e realitate pentru că e mai mult decât realitatea ce nu e vis ci trezire învăluind lucid ochii mei sutiene funebre verzi verzi de primăvară ce sâni de fecioară stâncoși noaptea preaplini degetelor morții grei de febră se lasă sfâșiați sfărâmați surâși în spume (1972, Cluj, pe zidul ce desparte Calea Turzii de Cimitirul Házsongárd) căderea în film la prima vedere
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
sau imaginarului sunt frecvente încă la acest debut (v., de exemplu, poezia 4 aprilie 1944, unde lângă “lacrimile martirilor carbonizați” ai cunoscutului bombardament stă șlagărul zilei ascultat la patefon de adolescenții îndrăgostiți - “și noi ne sărutam în șifonier, / și pompele funebre sunau la vecin, / și iar ne sărutam, c-o legitimă bucurie”), cu “ieșiri” spre oniric, ca un fel de exerciții de imaginație pornind deocamdată de la o abstracțiune aproximată metaforic (“Sub becuri astenice / se dau gândurile la rindea / șerpi blonzi de
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
ca iceberguri în mările roșii popoare de muște treceau prin bucătăriile goale prin peștii înghețați în vitrine cuvintele pe buzele oarbe repetate de pianina mecanică a furnalelor a dimineții spălăcite în detergenții sloganurilor drumurile noastre treceau prin laminoare și îngrășăminte funebre revolta se simțea în cearceafurile agățate în balcoane în borcanele cu greieri în bețiile odioase sau boeme faruri scandaluri fotografii viespi eliberate din matca lor în praful mahalalelor în strigătul gaterelor și al păsării împușcate salamuri cu soia se rostogoleau
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
Biserica Sa" (p. 7). Prima secțiune a cărții intitulată Evocări cuprinde Mesajul Papei Ioan Paul al II-lea adresat Cardinalului Alexandru Todea cu prilejul împlinirii a 60 de ani de preoție; cuvântul Î. P. S. Lucian, cu aceeași ocazie, apoi discursul funebru rostit de Mitropolitul Lucian la înmormântarea Cardinalului (Blaj, 28 mai 2002), în care este conturat cu fermitate portretul unui ierarh credincios, până la jertfă, Bisericii și Neamului: "Prin ce rămâne atât de mare Cardinalul Alexandru? Prin jertfa adusă pe altarul Bisericii
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
palatului prințului moștenitor. Linia neoclasică i se datorează arhitectului Karl Friedrich Schinkel. În 1931 a fost dedicat celor căzuți în războiul mondial. Naziștii l-au integrat firesc în marșurile lor (de fiecare dată când un general german era ucis, procesiunea funebră făcea o scurtă oprire în fața memorialului, iar mareșalul Göring striga: “Generale, te duci în Walhala!”). În timpul celui de-al doilea război a fost grav avariat și nu a fost renovat până spre sfârșitul anilor ’60, când a fost dedicat din
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
vine noaptea cu făcliile iadului taie scurt beregata și suge sângele țâșnind din pământ mănâncă orezul din burți asediatoare amestecat cu zâmbet de fecioară Domnul îngropat de vămile pofticioase cu obrajii lor aprinși de vin și dușmănie caricaturi de tuș funebru și iluzoriu caninul și țeapa pe același talger de venin pe fundalul de rug al Ioanei d'Arc Domnul întemnițat în pietrele surde la naftalina capriciilor dragonul învins cu țepele invidiei și neputinței Domnul cu oase de animal inventat în
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
existente până atunci figurând în iconografia cărților lui Viorel Cosma (Nicolae Filimon - critic muzical și folclorist, Editura Muzicală, 1966) și George Ivașcu (Nicolae Filimon, Editura Albatros, 1977). Descoperirea sepulcrului lui Filimon nu a fost o întreprindere ușoară, întrucât în catastifele funebrei instituții nu apărea numele scriitorului. Am apelat la "responsabil" (de altminteri om de treabă) care, dotat cu însușiri detectivistice pe care nu i le-aș fi bănuit, m-a însoțit prin perimetrul central al cimitirului, cu cartea lui Ivașcu în
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
ne pregătim să interceptăm un closet galactic - să-i intersectăm - apoi - orbita oarbă - pentru a ne și identifica - în cele din urmă și întru totul - cu religia sa - măgulitor flatulantă DIN VALE ursuză vale de plânsori și răcnet scrisă-n funebri fulgeri - Jude-aștepți: ai fost cândva icoană-n munți - sfânt zvâcnet te înălțai spre aștri - luminați nămeți de ce nu dai iertare - slobozire de ce nu uiți păcate slăbănoage căci Tu ești Dumnezeu și ești Iubire: schimbă-n văpăi pârâșe terfeloage dureri și
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
pâraiele cu țurțuri iscălesc pe filele pădurii-n rugăciune stinghere-n pisc - tălăngile vestesc: trepte de nori se dezvelesc minunii ...în mijlocul de magi și de păstori El-Crist aprinde drum de flori... mașini care se scapă pe ele (numai motorină...) înviorând funebru iarba pădurii burtoșii - doi câte doi la grătarul răscrăcărat sub brazi: nemulțumiți că pe tot întinsul sârmelor sleite - nu-ncap și ei - pe de-a-ntregul (...ce friptură gustoasă de porci s-ar obține - la hectar...) sihastrul a-ntemeiat un vast
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
mână plâng plânsul ploii împreună și-n ude franjuri de blazare, strivind cohorta de culoare, par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare, vântul țâfnos nu se dă-n lături să se dezlănțuie...și-alături de fantomatice fanfare cântă-n funebră cadențare romanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare, cu ruginiul prins pe glezne, trufas, timpul ne ia în plezne și ne predă la fiecare exemplul frunzei care moare într-o deplină resemnare. Referință Bibliografică: În toamna frunzelor fecioare / Elena Glodean
ÎN TOAMNA FRUNZELOR FECIOARE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380652_a_381981]