745 matches
-
în fond diabolizarea "idealiștilor", "misticilor", "reacționarilor" luați de-a valma, execrați ca "dușmani" ireductibili. Sînt excese ale unei rațiuni deviate, eșuate în excrescențele abuzului său ordonator care sînt ideologiile. în acest sens avea dreptate Michel Foucault să vorbească despre rolul funest al rațiunii ce-și depășește măsura, fanatizîndu-se, uzurpîndu-și propriul statut. în realitate, între polul rațional și cel spiritualist nu există un clivaj irezolvabil, ci o întrețesere de fire conturînd o unitate superioară ce se cuvine a se regăsi în perspectiva
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
lucuririle stau invers. Cum e greu să produci peste noapte un medic, destui oameni în halat alb și-au încercat norocul în politică. Dacă nu reușeau prin talentele profesionale, de ce n-ar fi încercat și cu bastonul politicului? De la exemplul funestului Iulian Mincu până la Beuranul-plagiator sau hiperpotentul Branea, amatorul de sex oral cu studentele, medicina de vârf (vorba vine!) românească ne-a oferit totul. Ni i-a oferit pe Sorin Oprescu și pe Ovidiu Brânzan, dar mai ales pe inclasabilul Șerban
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
și alt înțeles decât cele proprii, să prefacă albul în negru și ziua în noapte. Dar să nu zăbovesc în generalități. S-a pus la noi, încă din anii '90, chestiunea dosarelor de la Securitate, lămuritoare, aceste dosare, în privința relațiilor cu funesta instituție și a felului în care ea a exercitat represiunea politică în anii comunismului. Ca și în privința oamenilor care au fost antrenați în acest proces, cu sau fără voia lor, ca făptuitori sau ca victime, sau ca făptuitori și victime
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
a sublimat în metafizică dovedind prin exemplul lui literar și uman succesul celor mai sălbatice experimente făcute cu oamenii și neputința lor de a se împotrivi acestor experimente. La nivel metaliterar, Babaevski s-a dovedit a fi nu mai puțin funest decât antiutopia lui Andrei Platonov. Geniul și idiotul s-au alăturat și s-au împletit ca două extreme naturale "și oamenilor li s-a părut că flăcările luminează acel viitor minunat spre care duce drumul lor". (Babaevski) E între R
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
despre un hotel pentru câini, în Bavaria, hotel de 5 stele, cu săli unde orice cuțu poate beneficia de terapie având și posibilitatea să practice diverse sporturi. Cum ar fi ? Mă voi interesa. Acum, într-un reportaj tv transmis de pe funesta mare bănățeană, domnul Prim-ministru Tăriceanu le zice cu asprime nu tocmai părintească unor sinistrați în ochii cărora abia mai pâlpâie o luminiță de speranță: -Ce vreți să facem? Să ridicăm un hotel acum? Se vede pe fața domniei sale că
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
ne găsim în fața unor precedente periculoase, ivite din adoptarea unor formule care și-au arătat și în Occident nu doar limitele, ci și reversul profund negativ. Atunci când noile precepte ale colectivismului sunt aplicate dezbaterii intelectuale, ele sunt de-a dreptul funeste, acționând ca mijloace de presiune ale unor grupuri bine organizate și perfect orientate pentru a-și impune agenda proprie. Stratagema de a considera "corectitudinea politică" un fel de "cod al bunelor maniere" e doar un iezuitism pe care mulți adepți
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
răspîndirea în cerc a unor pene negre - Otello își înscrie pe chip semnele simbolice ale unui oficiant de voodoo înainte de a proceda la asasinatul victimei programate. Nimic nu e improvizat, totul e tragic decis. De altfel, Șerban plasează în jurul patului funest paravane pe care Otello le deșiră într-un gest prealabil asasin. Înainte de a-și ucide soția, el se refulează sfîșiind aceste ecrane fragile care separă discret viața de moarte ca în celebra piesă a lui Genet intitulată tocmai Paravanele. Celălalt
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
încurajată de lecții de pictură, balet sau flaut în compania unor odrasle și mai cretine. Din cauza unei amabilități înnăscute, a unei flexibilități și complezențe dobândite prin educație, multă vreme n-am fost în stare să mă rup de acest mediu funest. Trăiam într-o lume proastă de care, numai acționând energic, m-am putut elibera. Era mai mult decât timpul s-o fac, apăsătoarea ei meschinărie, plictiseala anchilozantă a universitarilor cosmopoliți mă copleșiseră și amenințau să-mi paralizeze orice reacție. Gustați
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
încă în viitor, erau incerte; dar într-un viitor pe care autorul îl vedea apropiindu-se cu pași mari. Lectura Istoriei unui german lasă un gust amar și o dezolare persistentă: prin jocul întîmplării, oricare țară își poate alege varianta funestă de existență, cufundîndu-se în marasm (cu delicii ori cu resemnare - depinde de ce categorie a populației avem în vedere) și atunci nici o inteligență individuală, oricît de strălucită, nu mai poate face nimic. După toate probabilitățile, inteligența politică a lumii n-a
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
la '77, puțin după întemeierea Crucii-Roșii, au să-i aducă timpuria moarte... Aceleași case,-n care, rămas de capul lui, Pantazi, acest play-boy scarandiv și vulnerabil, va să cunoască, succesivamente, seducția mezalianței (sau a încanalierii), amorul pentru Wanda, ignobil și funest, amarnicele "coarne", ca și, apoi, deriva, deboșul și ruina (nu fără, știm, concursul cutărui 'Nea Scarlat) și, în sfârșit, psihoza suicidă, de care-l mântuie numai năpraznicul deces al hrăpărețului unchi Iorgu, în urma căruia, ajuns din nou un posident, nu
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
tânără și n-ar fi o povară, ar reduce costurile unei baby-sitter. Numai că deocamdată nici călătoria Nanei nu se justifică. Neexistând un soț al Claudiei, nu există deocamdată nici un copil pentru baby-sitting. Relu n-are habar de previziunile mele funeste, dar, după râsul nervos îl simt că îmi vânează, ca de fiecare dată, reacția față de fotografiile lui. în România, multe din cunoștințele de altădată ale lui Petru așteaptă să le dai un certificat de admirație pentru casa din Corbeanca sau
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
-n această clipă vezi cu-nfiorare Un apus tomnatic sângerând pe creste Și te-ntorci cu scrisu-n clasele primare Parcă de-o uimire, parcă de-o poveste Că rămâi de toate nu-i nici de mirare Prea te bat adesea bănuieli funeste Urmărindu-ți umbra singur pe-o cărare Cu ne-nduplecate amăgiri agreste Mai păzești la vie, mai închini pahare Mustul se întoarce din rotiri celeste Să mai fiarbă-n sure șuri imaginare Graurii în pâlcuri cât mai dau de veste Ai
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
mijloace inacceptabile. Mefient la început în privința liberalizărilor inițiate de Mihail Gorbaciov, Ion D. Sîrbu consideră că nimeni și nimic nu mai poate salva biata lui țară, prinsă în Războiul rece dintre Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii, și condamnată, prin funesta înțelegere de la Yalta, la un destin subistoric. Un capitol distinct al Jurnalului unui jurnalist fără jurnal, ca și al corespondenței, îl reprezintă condamnarea explicită și amară a iresponsabililor stângiști occidentali. În timp ce Estul abandonat în brațele ursului sovietic suferă în captivitatea
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
polonezi, mi se pare un exemplu cras de fanatism. A vedea "educația estetică" drept "o parte importantă a formării conștiinței socialiste" (așa cum susținea, în plin "liberalism" românesc, în aceeași grotescă publicație) înseamnă a fi rămas pe vecie prizonierul unei ideologii funeste. Dar să-i lăsăm în plata propriei conștiințe "hegeliano-marxiste" pe tov. Ianoși, dar și pe zelatorii săi din presa de partid, și să vedem ce surprize ne oferă publicațiile așa-zis mondene. Într-o după-amiază leneșă a lui august, mi-
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
lor în istorie (p. 262). Către sfârșitul cărții, naratorul și prietenul său sunt actori într-o parodia ludens, film eroicomic amintind de scenariile truculente ale lui Brecht: o colecție orgiastică de travestiuri sângeroase, grand guignol al ficțiunii, satiră a militarismului funest și patriotard, înfierare a violenței troglodiților, dar și a sacrificiilor inutile pe altarul unei patrii și istorii care nu se iau în seamă decât pe ele însele. Evocarea anilor de formare și educație sentimentală, deși făcută cu aplomb și în
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
oricărei reviste. Cap. XXXIX Despre un tip special de delicte Oricine va citi această lucrare își va da seama că eu am omis un tip de delicte care a acoperit Europa de sânge omenesc și care a înălțat acele estrade funeste, unde corpurile umane vii serveau de aliment flăcărilor, când spectacolul era vesel și armonia plăcută pentru mulțimea oarbă la auzul gemetelor confuze și surde ale nenorociților care ieșeau din vârtejurile de fum negru, fum de membre omenești, între trosnetul oaselor
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
sub semnul acesteia. Medei moderne... Din nou, dar în mod diferit, motivul uciderii copilului trimite la tragedie. Oare copilul Oedip n-a trebuit să fie "expus" și el, spre a fi dat morții, din dorința părinților de a evita împlinirea funestelor prorociri ale oracolului? Copiii sunt asasinați în diverse moduri, prin înjunghiere, prin sufocare..., dar întotdeauna ca urmare a uneia și aceleiași rătăciri a ființei. Rătăcire fără speranță, durere fără răspuns! Excesul de suferință o conduce pe mamă la infanticid: pentru
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
a potrivit în așa fel lucrurile încît și aceasta fosta colega de redactei să emigreze, cu familia, în Occident. Din zvon public știu că s-ar fi sinucis, aruncîndu-se pe fereastră, în gol, pare-se la Zürich. Defenestrarea - o obsesie funesta? Oricum, "cadriștii" erau croiți după un tipar anume. De zevzeci ce erau se îmbulzeau la funcție, ca oile la strunga. Frați buni, de sînge, cu "activiștii". Am cunoscut un asemenea "cadrist", socotit atît de prețios pentru partid, încît, îmbolnăvindu-se
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
nu se mai încurcă de mult. Nu am, în acest spațiu al confuziilor și al relei-credințe numit România, decît o consolare: că haitele de cîini devenite emblemă spirituală a frumoasei noastre țări nu știu să citească. Palida consolare la realitatea funesta că bipezii alfabetizați, coautori perpetui ai scrisorii caragialiene, se comportă atît de cîinește.
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
Pozând în victime ale totalitarismului, zornăind, într-o primă etapă, pedigree-uri politice demne de tot respectul, ei s-au metamorfozat în adevărați monștri morali ce-au construit un imbatabil sistem al relațiilor și al pilelor, într-o gașca la fel de funesta precum cea a iliescienilor. Mă îndoiesc profund că la viitoarele alegeri va mai există cineva care să-și pună soarta în mâinile pe cât de tremurătoare, pe atât de pătate de noroi ale țărăniștilor. Fuduli cât nu încape, resentimentari și cinici
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
pur și simplu așezat între parantezele unei tăceri obligatorii. Se urmărea astfel nu doar instaurarea unei amnezii colective, ci și tăierea rădăcinilor vieții spirituale. Cufundarea într-o beznă a conștiinței din care puteau fi modelați cu ușurință roboții orwellieni, purtînd funesta etichetă a "omului nou", dezumanizat. Cu mare optimism, Mircea Eliade întrezărea, totuși, zarea unei salvări: "Dar s-ar putea, totuși, ca această primejdie de moarte să se soldeze cu o extraordinară reacție spirituală, care să echivaleze cu instaurarea unui nou
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
integrează, de fapt, în substanța temei sale anunțată în titlu. Aceste capitole au rostul de a familiariza cititorul din străinătate cu istoria fenomenului românesc, din nervurile căreia avea să se nască, mai tîrziu, în 1927, mișcarea legionară. Căutînd precursorii acestei funeste mișcări politice, autorul relevă că Legiunea se revendica de la ideologia naționalistă a lui Eminescu, A.C. Cuza, A.C. Popovici, doctrina poporanistă a lui C. Stere neintrînd în constituentul acestui izvor primar. Dar, important de semnalat ca deosebire esențială, nici Iorga, nici
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
o cenușă lichidă "în cele patru române ale mele" de după revoluție! Numărul următor al Contemporanului mi-a scăpat, dar în cel din 22 aprilie, dl Breban revine la atac împotriva României literare, scotînd-o de data aceasta din plutonul instrumentat de funestul centru parizian. Motivul? Publicarea paginilor de (și despre) Caraion. Și dl Breban și iluștrii săi colaboratori Voncu și Târlea ne ofera, gratuit, sugestii de cum să ne facem revista. Mulțumim, dar nu ne place cum arata cea pe care o fac
Candoarea dlui Breban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17910_a_19235]
-
umor tragic, tendințele de a fi prezentat că supraom. Iar din 1972, după o liberalizare șireata, reinstaurează un neostalinism lugubru. Iar accelerarea industrializării, cu deosebire a celei grele, în dauna celei ușoare și a agriculturii, dezechilibrează efectiv economia, cu consecințe funeste pînă astăzi. Din 1979 se deschide epoca declinului ceaușismului, receptat ca atare și în Vest, urmată de prăbușirea regimului său în decembrie 1989. La sfîrșitul cărții, examinînd perioadă postdecembrista, autorul observa cu sagace pesimism: "Eliberarea României de comunism, ca și
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
populației creștine, educată în prejudecăți ortodoxeă, cât și în relațiile de drept civil pe care emanciparea pretinsa de Marile Puteri le vor afecta profund (7 februarie 1879). De altfel, el le reproșează puterilor aflate în spatele articolului 44 că prin sistemul funest al protectoratului consular și al jurisdicției extrateritoriale, în favoarea a mii de evrei din România, s-au făcut ele însele vinovate de situația juridică pe care o incriminează acum (20 iunie 1879). Și lui Richthofen autocritica străinătății și mai ales a
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]