1,186 matches
-
mai multe școli de cinema anul acesta Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică - inițiatoare și organizatoare, Universitatea Hyperion, Universitatea Media Pro, Universitatea de Arte, Școala Națională de Film, Televiziune și Teatru - Lodz, Hoschule fur Fernsehen und Film - Munchen, Hochschule fur Gestaltung und Kunst - Zurich, Ecole Cantonale d'Art de Lausanne, Ecole Supérieure des Beaux Arts - Genève, London International Film School. Odată consumată febra celor trei zile de decembrie, minusurile se estompează fie că sînt de fond - oferta relativ modestă la
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
Tout aux tavernes et aux filles? BALADA A ÎNVĂȚĂTURII ÎNȚELEPTE CELOR CARE DUC O VIAȚĂ TICĂLOASA (1958) Căci, vînzător de iertăciuni, Măsluitor sau calpuzan, Or să te puie pe tăciuni Fiert în oloiul din cazan, Ca un nelegiuit hiclean. Fii fur, dar unde-i ce-ți aduce Al furtișagurilor plean? La tîrfe și la crîșmi se duce! Zi din cimpoi și zi mascări Și fă ce știu boscarii-a face: Fă stihuri, vrăji, fă tumbe, sări, Fii păpușar prin iarmaroace; Dupi
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
un film despre viața și cariera celebrului creator de modă, adus în premieră la Cluj. De neratat este și noul film al lui Român Polanski, prezentat anul trecut la Cannes și recompensat cu un Premiu César pentru regie - Venus în Fur, cu Emmanuelle Seigner și Mathieu Amalric. Iubitorilor românului de dragoste al lui Boris Vian, „Spumă zilelor”, TIFF le rezervă o surpriză: premieră ecranizării Mood Indigo, în regia lui Michel Gondry. E o explorare inventiva a lumii fanteziste din român, cu
„Best of” la TIFF 2014. Povești multi-premiate în Supernova și What’s Up, Doc? [Corola-blog/BlogPost/98700_a_99992]
-
de așteptare/ Las horas muertas / The Empty Hours, r. Aarón Fernández (Mexic) 31. Ținutul meu sălbatic/ My Sweet Pepper Land, r. Hiner Saleem (Franța-Germania-Irak) 32. Ultima noapte/ Concrete Night, r. Pirjo Honkasalo (Finlanda) 33. Venus învesmântata în blănuri/ Venus în Fur, r. Român Polanski (Franța) 34. Yves Saint Laurent, r. Jalil Lespert (Franța) WHAT’S UP, DOC?/ CE SE ÎNTÂMPLĂ, DOCUMENTARULE? 1. 20.000 de zile pe Pamant/ 20.000 Days on Earth, r. Iain Forsyth, Jane Pollard (Marea Britanie) 2. Alfabet
„Best of” la TIFF 2014. Povești multi-premiate în Supernova și What’s Up, Doc? [Corola-blog/BlogPost/98700_a_99992]
-
luni, 3 săptămâni și 2 zile al lui Cristian Mungiu și Autobiografia lui Nicolae Ceușescu, de Andrei Ujică. În 2009 a regizat primul său lungmetraj, Felicia înainte de toate (scris și regizat împreună cu Melissa de Raaf). Din 2005 predă la Hochschule fur Gestaltung în Germania și la ESAV Marrakech, iar din acest an este tutor la TorinoFilmLab. Împreună cu Alexandru Baciu a scris Hîrtia va fi albastră, Boogie și Marți, după Crăciun ale lui Radu Muntean și filmul regizat de Constantin Popescu Jr.
Au început înscrierile pentru atelierul „Secvențe” [Corola-blog/BlogPost/97341_a_98633]
-
3 concerteMaster’s Concert, Jeunesses în concert, precum și 8 ateliere de lucru și master-classes pentru vioară, violă și violoncel desfășurate sub conducerea unor profesori de renume de la Conservatorul din Nantes, Universitatea de Muzică din Cork, Conservatorul Regal din Bruxelles, Hochschule fur Musik Koln, Conservatorul din Lille, Universitatea Națională de Muzică București. Summer Music Academy Sinaia, program derulat în perioada 18 - 31 iulie 2013, s-a aflat la a doua ediție în România, la inițiativa European Music Academy condusă de Dl. Constantin
Urban Culture Fusion [Corola-blog/BlogPost/97777_a_99069]
-
în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului zarea cu plopi zarea cu plopi îmi cade pe gene, pe muchia lor duc norii amurgului, luceferii sună pe pântec de cer, aer de platină cade-mprejur, e timpul furilor când luna dă foc pădurilor, rândunelele zoresc patima zborului, bat căutările-n vârful norului. fântâna se culcă pe cumpeni de vis, cu apa în cercuri, cu cerul închis, timpul se-nfășoară-n cuvinte care ne dor și timpul ne minte
ZAREA CU PLOPI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380128_a_381457]
-
special, Plin de crengi uscate bine ce mai cad de la copac. Când, în față îi apare unul mare, un malac, Ce c-o voce tunătoare îl întreabă îmbufnat: -Ce cați în pădure cioară? Ai venit iar la furat? -Ce să fur dom’ păduraru? Nu vedeți? Pădurea nu-i... Am luat vreo două vreascuri ca să dau și eu la pui. Să mai ciugulească scoarța, că e scumpă rău măliga Spune plângăcios țiganul după ce-și umplu cotiga. -Taci din gură arapină, chiar
ȚIGANUL... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380198_a_381527]
-
Mă condamnam că nu pot să-ți vorbesc, Cerșeam sărmanei inimi îndurare, O tot mințeam că am să mă opresc Și-am să-i alint durerea-i, când mă doare. Ca într-un joc, etern nesăvârșit Te bântui ca un fur, ca o felină Mi-e sufletul nebun și e vrăjit De nurii tăi croiți pe-o violină. Tu-mi vezi privirile și-ți par cuminți; Se zbat în focul viu aprins de tine... Dac-ai pătrunde visele-mi fierbinți, Te-
IUBIRE MUTĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380284_a_381613]
-
trecut. În gândul de ieri, opt poeți te-au vestit cu versuri de ocna și verbul smintit te-au scris pe iluzii, rostire de hau, punând amintirea să-mi fie calau. Din mână de ieri mi te-au smuls șapte furi călare pe umbră din zece păduri... Opt icoane de maici și o mie de mari stăvilare de fum unei singure zări. Din ce nu s-a mai scris au rămas doar tăceri ostenind cu nisip o clepsidra de ieri ... Despre
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
și 1960 - trăiește în Spania, la Madrid, unde se numără printre fondatorii revistelor Libertatea Românească și Fapta. Din 1961 se reîntoarce în Germania, stabilindu-se definitiv la Freiburg unde va ocupa funcția de redactor la departamentul de Comunicare al Forschungstelle fur Weltzivilisation (1962-1966), institut întemeiat de prof. Arnold Bergsträsser. Pe tot parcursul acestei perioade continuă să se numere printre cei mai activi colaboratori ai publicațiilor literare ale exilului românesc și obține Premiului Academiei Romano-Americane de Arte și Științe (ARA). În continuarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
sătul de zeamăinventez piane și desenez viorinoaptea vă trimit în somn scrisori;nici ăia și nici ăștia nu mi-au făcut nimicaeu știu să dorm pe jos și zbor ca rândunica;eu sunt ăla micu, la toți vă sunt datornu fur ca alții startul și vin din viitor;dintr-o lume veche și pornesc spre altala care nu ajunge nici pana și nici daltalucrurile merg prost, nu e ceva nouparcă suntem trași la indigou:geaba batem iapa, geaba batem șauadacă are
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
-ți fur iubirea toată Și te voi lăsa pustiu, Am să-ți iau și fericirea Și a ta n-o să mai fiu. Am să intru în lăuntru-ți, Dar pe vârf de pași desculți, Patima lăsată-n tine Am s-o fur ca să mă uiți. Coborî-voi și în suflet, Răscolit ți-l voi lăsa, Să îmi iau vorbele dulci Să le pun pe rana mea. Am să-ți fur și infinitul Să rămâi fără de mâine, Vreau să tremuri în târziul Nopților
AM SĂ MĂ FUR DIN TINE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382136_a_383465]
-
Studiază vioara de la 6 ani. La nceput cu profesoara Magdalena Ursu, la Liceul de muzică „Dinu Lipatti” și apoi la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” la clasa profesoarei Elena Baltaga. În prezent este studentă în anul I la Hochschule fur Musik und Tanz din Köln, la clasa profesorului Emilian Pedicuță. Tânăra violonistă a fost distinsă an de an, la concursurile și olimpiadele școlare, iar în 2008 la primul său turneu în Italia primește Marele Premiu Absolut la Concursul European Gianluca
Tinere?e ?i adev?r by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84211_a_85536]
-
Sus arcuit deasupra sa, Înseamnă că nu era Decât un semn precum c-o să înceapă Mocnire surdă ca o apă, Venită dedesubt dinspre Scărișoară Apă de tot limpede și uioară Care să spele totul împrejur Să nu rămâie gâde sau fur Adus să strice crângul cel crud De dincolo de Abrud Unde ca-n hrubă de faur Dospesc comori păzite de minotaur” (p. 51). Cealaltă surpriză o oferă volumul Tinerețe fără bătrânețe, vivace retocmire pe versuri a basmului lui Ispirescu. Aici, Ion
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
mizeria asta. Dar nici asta nu se mai poate, pentru că nu mai sunt păduri, păduri adevărate, vreau să spun, pentru că ce ne-au mai lăsat „baronii” sau „barosanii”, sunt doar niște biete rariști care nu știu cât vor mai rezista hulpavilor și furilor, cărora nu le mai ajunge, oricât ar fura și oricât ar avea. Vă spun eu că n-o să le rămână nici cele patru scânduri de care vor avea nevoie cândva. Nu-i plâng, dar nici nu-i fericesc, pentru că vor
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
javră-n jiletcă, te rade dintr-o trăsătură de condei și te lasă cu fundul gol, ba încă, dacă faci gură, te mai bagă și la mititica. Asta-i viața noastră. Așa-i făcută, zicea el, și de asta, zicea: Fur, strâng de gât pe cineva, mă fac frate și cu dracu, numai pe copii să-i scap. Ei să nu se mai milogească pentru o bucată de pâine și să câștige banu cu condeiu, nu cu lădița-n mână și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mai vor. și românii mor de dor: De dorul Măriei Tale Că în țară-i mare jale. Vino, ștefane, la noi Că murim flămânzi și goi și ne lasă fără țară, Ne trimit copiii 'afară, Ne transformă-n slugi, în furi , Ei, ce-și plimbă în huzur Toate-averile furate De la mine, de la frate. Vino, Doamne, nu mai sta și adună-ți oastea ta! și-om lupta și noi cu tine Pentru toți copiii lumii, Pentru viețile furate Prin magiile spurcate, Pentru
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Pentru toți copiii lumii, Pentru viețile furate Prin magiile spurcate, Pentru noi, pentru copii, Pentru glia care-o știi. Pentru noi și pentru țară Vino, Doamne, vino iară! Să se-adune oastea mare Să-i alungi peste hotare Pe toți furii și slugoii Pe toți răii și strigoii Ce ne jefuiră neamul, Vatra, sufletul și steagul! Nu lăsa ca n glia noastră Să se-ncuibe iar năpasta! Vino, Doamne, și deschide Zarea pentru omenire! Să zburăm din nou spre ceruri, Să ne
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ca fiind prima sinteză a legii pozitive: “1. Să nu trăiești fără ascultarea de o autoritate; 2. Să nu hulești pe Dumnezeu; 3. Să nu cazi în idolatrie; 4. Să nu săvârșești incest; 5. Să nu ucizi; 6. Să nu furi; 7. Să nu mănânci sânge, nici carnea animalelor sufocate.” Decalogul este legea morală de cea mai mare însemnătate a poporului evreu care a dobândit în timp valabilitate universală. El poate fi citit astăzi pe frontispiciul clădirii Națiunilor Unite din New York
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
considerente, Dumnezeu instituie, prin Sfânta Scriptură, sancțiunea aplicată celor care încalcă această poruncă: “Nu știți, oare, că nedrepții nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu? Nu vă amăgiți: Nici desfrânații, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiții, Nici furii, nici lacomii, nici bețivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu.” (I Corinteni 6, 9-10). Gândurile nu sunt ale omului. Ele vin ori de la Dumnezeu, ori de la diavol. Uneori pot fi deosebite unele de altele, deseori, însă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
PCR s-a făcut în numele luptei de clasă și al creării omului nou, cu o teorie economică aberantă: Colectivizarea la o populație de 80% țărani, cu lichidarea țărânilor muncitori, întreprinzători - chiaburii, a demonstrat că e inutil să muncești, mai bine furi de la IAS, CAP, prin extensie, fabrica, oraș. Omul nou, reprezentat de activiști, scursuri, analfabeți, hoți, demonstra clar ce făcea popa - activistul, nu ce spune el, invers decât se știa de generații. Muncă nu mai era cheia succesului, ci PCR, dar
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
făcut primul milion!"). Ba chiar furtul începe să fie apreciat, mai ales când statul susține această moralizare a furtului prin faptul că nu face nimic pentru al împiedica și sancționa, hoții rămânând nepedepsiți. Liderii informali ai diverselor grupuri sociale sunt furi. Aceștia ajung modele pe care tinerii îi imită. Ce fel de societate este aceasta în care sunt încurajate (cel puțin prin nesancționare) astfel de idealuri? Marile aglomerări urbane izolează individul. În lumea satului fiecare persoană este prinsă într-un angrenaj
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
prepoziție ("Ac. pre carele / pre carea etc."). Exemplele din cuprinsul textului conțin, însă, și utilizări fără pe. În Gramatica românească a lui Diaconovici Loga (1822), unul dintre citatele ilustrative contravine regulii de azi: "sunt vistierii, care nu le poate răpi furul" (p. 158). Timotei Cipariu (în Gramatica din 1869) nu descrie construcția cu pe, iar exemplele sunt irelevante, pentru că nu conțin utilizări ale relativului ca obiect direct. Nici chiar la mijlocul secolului XX, în Gramatica lui Al. Rosetti și J. Byck (ediția
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
1858, lorsque Belgrade a adopté une position différente vis-à-vis du mouvement internațional de la force de travail ce qui pouvait fort bien menacer le cours des négociations -, pour qu'un an plus tard, en 1959, leș négociations recommencent en force. Au fur et à mesure que leș intérêts des participants étaient placés sous un volet économique, et que la flexibilité était présente, leș négociations ont été finalisées avec succès. Îl s'agit ensuite de l'aspect de la communication; ce processus fut facilité
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]