4,993 matches
-
muștar - 2 lei/kg l Mălai - 1-1,80 lei/kg l Gris - 1,50 lei/kg l Semințe de floarea-soarelui - 1-3,50 lei/kg l Semințe de dovleac - 6-7 lei/kg l Șrot - 0,70-0,80 lei/kg l Mazăre furajera - 1,70 lei/kg l Amestec hrană pentru animale - 0,50-0,80 lei/kg. l Semințe de lucerna - 8-10 lei/kg. ( A. Z.)
Agenda2006-22-06-util () [Corola-journal/Journalistic/285019_a_286348]
-
muștar - 2 lei/kg l Mălai - 1-1,80 lei/kg l Gris - 1,50 lei/kg l Semințe de floarea-soarelui - 1-3,50 lei/kg l Semințe de dovleac - 6-7 lei/kg l Șrot - 0,70-0,80 lei/kg l Mazăre furajera - 1,70 lei/kg l Amestec hrană pentru animale - 0,50-0,80 lei/kg. l Semințe de lucerna - 8-10 lei/kg. ( A. Z.)
Agenda2006-23-06-util ptr. dvs () [Corola-journal/Journalistic/285043_a_286372]
-
2 lei/kg l Mălai - 1-1,80 lei/kg l Gris - 1,40 lei/kg l Semințe de floarea-soarelui - 1,5-4 lei/kg l Semințe de dovleac - 5-6 lei/kg l Porumb pentru floricele - 2-2,50 lei/kg l Mazăre furajera - 1,20 lei/kg l Amestec hrană pentru animale - 0,40-0,50 lei/kg.
Agenda2006-05-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284709_a_286038]
-
baloturilor; renunțarea la nivelatul anual de întreținere a solului, prin folosirea cultivatoarelor și grapelor cu discuri cu bară de nivelare); - înlocuirea unor lucrări cu altele care necesită un consum mai mic de energie (ex. înlocuirea cositului și a greblatului plantelor furajere, prin folosirea vindroverului cu lățime mare de lucru);reducerea volumului unor lucrări care pretind un consum mare de energie, fără a elimina lucrarea respectivă (ex. reducerea adâncimii arăturii pentru însămânțarea cerealelor păioase cu 3 cm). Reducerea de energie la uscarea
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
profil longitudinal prea puternic înclinat. În șesul Lohanului, cu apă freatică aproape de suprafață, umed aproape în tot timpul anului, cu ape stagnante în anotimpurile umede, cu frecvente brume timpurii, apare o vegetație de mlaștină și de baltă,a cărei valoare furajeră este foarte redusă. Pe alocuri, unde sunt sărături sau porțiuni sărăturate, crește o vegetație halofilă, hidrohalofilă, de asemenea cu valoare furajeră slabă. În ceea ce privește suprafața ocupată cu vii, în bazinul Lohanului, în trecut aceasta era mult mai compactă; după 1989, o dată cu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
stagnante în anotimpurile umede, cu frecvente brume timpurii, apare o vegetație de mlaștină și de baltă,a cărei valoare furajeră este foarte redusă. Pe alocuri, unde sunt sărături sau porțiuni sărăturate, crește o vegetație halofilă, hidrohalofilă, de asemenea cu valoare furajeră slabă. În ceea ce privește suprafața ocupată cu vii, în bazinul Lohanului, în trecut aceasta era mult mai compactă; după 1989, o dată cu reconstituirea dreptului de proprietate, toată această situație s-a modificat, astfel încât, în prezent, suprafețele viticole sunt dispersate și ocupă areale relativ
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și tradițiia locală îndelungată, au făcut ca locuitorii orașului Breaza să-și arganizeze gospodăriile pe acest profil agricol, ceea ce presupune specializarea și formarea unor deprinderi specifice. Beneficiind de potențialul de pășuni și fânețe (2430ha), care se constituie într-o bază furajeră în care predomină nutrețul verde și fânul aproape exclusiv, pe pășunile naturale și într-o participare mult mai redusă a plantelor de nutreț (rădăcinoase, porumb de nutreț, lucernă etc. ă orașul Breaza rămâne o zonă unde creșterea animalelor are o
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
au adus într-o serie de proiecte, modificări în procesele tehnologice de fabricație (exemple : recircularea apelor de la transportul și spălarea sfeclei la fabricile de zahăr, recircularea la preparațiile de cărbune, recuperarea lanolinei din apele de spălare a lânii, fabricarea drojdiei furajere din apele de la fabricarea celulozei, recuperarea caolinului în industria materialelor de construcții, recuperarea vopselelor în industria textilă, ș.a.). Se poate afirma că în prezent, în majoritatea tehnologiilor moderne de fabricație se prevede o recirculare cât mai intensă, creându-se posibilități
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
ha, fond funciar, C.A.P. Lespezi deținea 3989 ha (70%). Șeptelul de animale era de 578 de taurine, 443 porcine și 910 oi. Aria de culturi era împărțită astfel: porumb și grâu 69%, cartofi, sfelcă de zahăr, orz, ovăz, plante furajere, zarzavaturi. Se creșteau bovine, ovine, porcine, păsări, cai pentru muncă etc. Activități industriale: Baza de recepție de cereale Heci, Depozit final de lemn, Balastiera, Sectorul de mașini și transport forestier, Stațiunea de mașini agricole, peste 20 de ateliere de diferite
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
supuse spălării de soluri, de aceea este nevoie de noi lucrări de ameliorare: regularizări de cursuri de apă, baraje de gabioane, de betoane, amenajări de terase înierbate ca cele de pe Coasta Heciului, dintre Heci și Diudiu, sau culturi de plante furajere, plantări de salcâmi și pomi fructiferi. Efectele negative ale inundațiilor și problema irigațiilor se vor rezolva odată cu terminarea barajului de la Cotul Doctorului. Obiectivul de investiție „Acumularea Pașcani pe râul Siret, în județele Iași și Suceava” a fost aprobat prin H.C.M.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
2008, în incinta dispensarului funcționează încă o farmacie care aparține surorilor Alina și Anca Grigoriu. E.S. 4.6. ACTIVITATEA SANITAR - VETERINARĂ Păstoritul este cea mai veche ocupație agricolă a românilor, Valea Siretului, cu suprafețe întinse de pășuni, fânețe și culturi furajere, fiind favorabilă creșterii animalelor din cele mai vechi timpuri. Dezvoltarea acestei subramuri a agriculturii a necesitat cunoștinte de apărare a sănătății animalelor și de prevenire a transmiterii bolilor de la acestea la oameni. În lucrarea „Pagini din trecutul medicinei veterinare românești
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
prin formarea Asociației Intercooperatiste (1973), între C.A.P. Lespezi și C.A.P. Vânători, specializate în creșterea bovinelor pentru lapte și carne, ajungând la 1200 capete pe an. Asociația avea 6 gospodării, un atelier mecanic, punct sanitar-veterinar și o bază de furajere, amplasate pe locul fostei fabrici de sticlă. Directorii Complexului Intercooperatist, de la înființare (1973) și până la desființare (1992) au fost: - Dr. Ion Marin (1973-1976) ;Dr. Neculai Sârbu (1976-1984); - Ing. Gigi Ionică (1984-1986); - Ing. Ionel Mitrică (19861988); - Ing. Gheorghe Blejușcă (1988-1990); - Ing.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la reproducție a genitorilor aparținând acestui tip de ovine cu lână fină. țIGAIE DE RUȘEȚU Este o populație de ovine, cu o dezvoltare corporală bună și cu lână de tip coss-breed, foarte bine adaptată zonelor colinare valorificând foarte bine resursele furajere din aceste zone. Origine și mod de formare A fost formată la SCPCOC Rușețu prin încrucișarea oilor țigaie din zonă, varietatea ruginie, cu rasele Romney Marsh și Corriedale. În procesul de formare, în vederea consolidării genetice a urmat apoi de împerecherea
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
omologat în anul 1985, iar lucrările de formare au fost conduse de către ing. D. Georgescu. Însușiri morfologice Prin obiectivele stabilite s-a urmărit obținerea unui tip de ovine, mai productiv însă capabil să valorifice, la un nivel superior, bogatele resurse furajere din zonă dispuse însă pe terenuri în pantă, fiind astfel greu accesibile altor specii de animale. Populația de ovine țigaia de Rușețu face parte din tipul mixt de lână crossbreedcarne, având însă aptitudini foarte bune și pentru producția de lapte
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
care dorea să o promoveze nu avea cum să se realizeze. Este de menționat că celelalte țări membre CAER doreau să mențină RPR într-o poziție prin care să facă din această țară o importanță baza de productie agricolă și furajera. În acea perioadă 2/3 din populația RPR se ocupă cu agricultura, dar această parte a populației dădea numai 1/3 din venitul național 157, iar dorința RPR de a pași pe calea industrializării ridică opoziția celorlalte state membre CAER
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
celor din jur că ea nu fusese în slujba comuniștilor, ea slujise cu dragoste pământul acela, care îi era mai drag, uneori, decât propriul ei copil. Dar fiii sau nepoții celor care avuseseră pământ pe locurile unde ea semănase grâu furajer, pentru folosința oamenilor, un soi proaspăt experimentat, productiv, la fel de productiv precum cel pentru animale, dar la fel de gustos precum cel pentru oameni, veniseră și devastaseră culturile frumos înfrunzite, băgaseră plugurile în el și semănaseră rapiță. Ea le spusese că pământurile lor
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
s-or termina de tras paginile alea". Extraordinar, ce să-ți spun! Uite unde-mi era geniul creator asaltat de banalitățile monoton-mecanice ale vieții. Dacă n-ar fi băgat în el copanele alea verzui de atâta prospețime, asezonate cu mazăre furajeră depusă pe fundul unei bălți de rântaș, acum ar fi sforăit cu alea trei bărbii ale lui sprijinite-n în piept și nu mi-ar fi făcut mie curent prin birou. Al dracului ghinion! Credeam că după ce o să-i dau
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
decan și mi se dădea dreptul. Așa-i la universitatea din Iași, întoarce el privirea spre Radu studenții, precum vechea Marină britanică, au o rație zilnică de alcool. E drept, uneori se înlocuiește alcoolul cu culesul porumbului ori al sfeclei furajere, dar nu-i regulă, că se mai merge și la cules de vii asistenții au sarcina să-i noteze pe cei care mănîncă mai mult, să le dea picături de burtă -, numai că, spre bucuria studenților, viile-s puține și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sunt scoși la vânzare pentru a fi consumați de oameni în țara de origine. Este vorba despre cartofii foarte mari, preferați, în piețele noastre. Acești cartofi mari sunt folosiți în străinătate exclusiv pentru hrana animalelor. În schimb, românii cumpără cartofi furajeri, fără să știe că sunt toxici sau nehrănitori, pe când cei produși de țăranii români, mai ieftini, dar mai mici nu au căutare și se aruncă. Foarte puține persoane știu că în Germania, Franța și Spania, cartofii sub 3 centimetri în
Cartofii de import sunt toxici. Interziși în țările producătoare, românii sunt otrăviți fără să știe by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79793_a_81118]
-
de zile de la data prezentului decret, tehnologii de creștere și furajare pentru fiecare specie și categorie de animale, în conformitate cu regulile și normele de furajare aprobate potrivit prevederilor prezentului decret. Articolul 5 Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare răspunde de asigurarea bazei furajere, buna gospodărire a acesteia și repartizarea furajelor potrivit prevederilor prezentului decret, în care scop are următoarele obligații: a) asigura producerea tuturor categoriilor de nutrețuri pentru hrană întregului efectiv de animale și păsări din unitățile agricole socialiste potrivit normelor de furajare
DECRET Nr. 50 din 12 februarie 1982 privind aprobarea normelor de furajare, pe specii, categorii de animale şi păsări şi pe unitate de produs, pentru unităţile agricole socialiste, precum şi unele măsuri pentru utilizarea eficienta şi raţională a furajelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106594_a_107923]
-
normelor de furajare și urmărește obținerea, potrivit prevederilor prezentului decret, a șporului în greutate și a celorlalte producții animaliere. Articolul 6 Comitetele și birourile executive ale consiliilor populare urmăresc și controlează modul în care deținătorii de animale valorifica întregul potențial furajer, depozitarea corespunzătoare a furajelor, prepararea și administrarea judicioasa a acestora în hrănirea animalelor și respectarea normelor de zooigienă. Articolul 7 Unitățile agricole socialiste precum și celelalte unități producătoare de nutrețuri sînt obligate să asigure calitatea furajelor, respectînd conținutul de elemente nutritive
DECRET Nr. 50 din 12 februarie 1982 privind aprobarea normelor de furajare, pe specii, categorii de animale şi păsări şi pe unitate de produs, pentru unităţile agricole socialiste, precum şi unele măsuri pentru utilizarea eficienta şi raţională a furajelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106594_a_107923]
-
normelor de zooigienă. Articolul 7 Unitățile agricole socialiste precum și celelalte unități producătoare de nutrețuri sînt obligate să asigure calitatea furajelor, respectînd conținutul de elemente nutritive și celelalte condiții de calitate prevăzute în norme. Articolul 8 Unitățile agricole producătoare de produse furajere, precum și unitățile industriale care realizează produse și subproduse furajere, sînt obligate să livreze unităților beneficiare în totalitate și la termen cantitățile de furaje contractate potrivit repartiției. Se interzice livrarea oricăror produse și subproduse furajere altor beneficiari decît celor prevăzuți în
DECRET Nr. 50 din 12 februarie 1982 privind aprobarea normelor de furajare, pe specii, categorii de animale şi păsări şi pe unitate de produs, pentru unităţile agricole socialiste, precum şi unele măsuri pentru utilizarea eficienta şi raţională a furajelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106594_a_107923]
-
celelalte unități producătoare de nutrețuri sînt obligate să asigure calitatea furajelor, respectînd conținutul de elemente nutritive și celelalte condiții de calitate prevăzute în norme. Articolul 8 Unitățile agricole producătoare de produse furajere, precum și unitățile industriale care realizează produse și subproduse furajere, sînt obligate să livreze unităților beneficiare în totalitate și la termen cantitățile de furaje contractate potrivit repartiției. Se interzice livrarea oricăror produse și subproduse furajere altor beneficiari decît celor prevăzuți în repartiții sau schimbarea destinației acestora. Articolul 9 Unitățile economice
DECRET Nr. 50 din 12 februarie 1982 privind aprobarea normelor de furajare, pe specii, categorii de animale şi păsări şi pe unitate de produs, pentru unităţile agricole socialiste, precum şi unele măsuri pentru utilizarea eficienta şi raţională a furajelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106594_a_107923]
-
8 Unitățile agricole producătoare de produse furajere, precum și unitățile industriale care realizează produse și subproduse furajere, sînt obligate să livreze unităților beneficiare în totalitate și la termen cantitățile de furaje contractate potrivit repartiției. Se interzice livrarea oricăror produse și subproduse furajere altor beneficiari decît celor prevăzuți în repartiții sau schimbarea destinației acestora. Articolul 9 Unitățile economice care în procesul de producție realizează subproduse - șroturi, tărîțe, borhoturi, tăiței de sfecla și altele - sînt obligate să le depoziteze în condiții corespunzătoare, să evite
DECRET Nr. 50 din 12 februarie 1982 privind aprobarea normelor de furajare, pe specii, categorii de animale şi păsări şi pe unitate de produs, pentru unităţile agricole socialiste, precum şi unele măsuri pentru utilizarea eficienta şi raţională a furajelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106594_a_107923]
-
timp; ... d) folosirea rațională și intensivă a spațiilor construite, asigurîndu-se rulaje optime de animale și păsări la crescătorii și îngrășătorii. Articolul 12 În vederea creșterii valorii nutritive și inobilarii furajelor grosiere, unitățile vor lua măsuri pentru prepararea hranei animalelor în bucătarii furajere, amenajate în acest scop, dotate cu utilaje pentru tocarea, măcinarea și amestecul furajelor. Articolul 13 Conducerile unităților agricole socialiste cu sector zootehnic sînt obligate să controleze zilnic programul de furajare a animalelor, respectarea normelor de furajare, producțiile obținute, precum și condițiile
DECRET Nr. 50 din 12 februarie 1982 privind aprobarea normelor de furajare, pe specii, categorii de animale şi păsări şi pe unitate de produs, pentru unităţile agricole socialiste, precum şi unele măsuri pentru utilizarea eficienta şi raţională a furajelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106594_a_107923]