2,915 matches
-
măi! Gramatica, desigur datorită legilor, ...regulilor, ...semnelor, ...analizelor sintactico-morfologice, avea o logică care te ghida puțin. Nu te lăsa „să o iei” chiar în ce parte vrei, și mi-a plăcut! Dar cu Literatura Română eu am avut mult de furcă. Numai până în clasa a X-a! Atunci s-a produs un lucru extraordinar: Când eu copiam „normal” la teză, profesorul m-a văzut... S-a apropiat de mine și, în loc să sară cu apostrofările și cu amenințările pe mine, el, cu
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_cam_ce_lasam_in_urma_oare_.html [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
-i imaginație, de propria-i angoasă, de spleen-ul, de apăsarea, de neputința sa. În permanență este fatalmente măcinat din interior de o sete de absolut sinucigașă, am putea spune. Și cum absolutul este intangibil, trece iarăși și iarăși prin furcile caudine ale propriului eu, o ia mereu de la capăt într-o ardere continuă. Pentru că, să ne înțelegem, nu este deajuns cuvântul. Cuvântul neacoperit de faptă rămâne gol-pușcă și asemenea lui rămâne și sufletul în calea viscolelor, a crivățului. Egolatrul nu
GĂLĂGIA... de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1457607060.html [Corola-blog/BlogPost/363399_a_364728]
-
calul răspunzându-i liniștit la comenzi. Emanuela îi vorbea cu voce joasă tot timpul, mângâindu-l în timp ce îi lega curelele la hlube. După ce a terminat, i-a pus hățurile și i-a așezat ușor zăbala în gură. A căutat coasa, furca, cutea pentru ascuțit coasa, care acum era în stare pefectă, fiind probabil pregătită de tatăl ei. Pe Emanuela o mulțumea aspectul acesta, deoarece surpriza va fi deplină... Zâmbind mulțumită, așeză scaunul, perna de burete, se urcă în căruță, trase de
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
fi deplină... Zâmbind mulțumită, așeză scaunul, perna de burete, se urcă în căruță, trase de hățuri și conduse calul cu căruța astfel încât să o tragă la portiță. - Domnul tăticu, este gata? Permiteți să raportez: Provocare-am acceptat/ calul este înhămat,/ furcă, coasă am luat, / în căruță am urcat.../ și n-am timp de așteptat! Părinții Emanuelei au făcut ochii mari, amuțind. Nu le venea să-și creadă ochilor. La orice s-ar fi așteptat, dar la asta, nu. Tatăl Emanuelei s-
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
două flori./ Ei jucau în doi/C-așa-i pe la noi./ Dar acum toți țopăiesc/Parcă înnebunesc./ Ei în doi jucau/ În ochi se uitau/Iar acum nu se privesc/Parcă se urăsc./ Erau case mici/ Și ficiori voinici/ Fetele furca torceau/ Și frumos cântau./ Nu vă supărați/Și mă ascultați/Hora-n patru s-o jucați/Ca să n-o uitați,/Căci așa-i frumos/ Și gospodăros.” Pamfil Roată, originar din Ciocănești, stabilit în Vatra Dornei, interprează compoziții proprii, printre care
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
iubesc/ Pereții de stâncă și cerul.// Refren: Nu-i nimeni să-i înțeleagă/Nu-i nimeni la fel ca ei, le fel ca noi/ Doar dorul în dulce leagăn/Să-i urce spre creste mereu.// 2. Mi-e inima-n furci, de vrei poți să urci/ Să simți primul pas în perete/ Speranța apoi să facem în doi/Și-apoi tot mai sus printre creste.” Ansamblul „Crenguța de aur” are deschideri și spre muzica altor popoare. De exemplu, a preluat cântecul
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Se auzi un glas domol de băiat. - Bună-ziua. Cine să-i spun că o caută? În acest moment nu poate veni la telefon. - Sunt Alex. Poate mă sună ea, când apare... Femeia încuviință și receptorul fu înfipt cu zgomot în furcă. "Ce fată am și eu, stă toată ziua cu mintea aiurea... Doamne cu cine o fi semănând?!" se întrebă un pic iritată femeia. Înaltă, cu o figură fermă si buze subțiri, indica o fire hotărâtă și ușor ironică. Ochii verzi
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alma_cap_i_stan_virgil_1326192861.html [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
mângâitor, prietenos. Pe aici erau cândva locurile lui de joacă în momentele de repaus între prânz și amiază, când vitele erau ostoite între două pășunări. Se opri... Aici era poienița unde altădată, pe timp de seară, se făcea focul pentru Furcă, un obicei în serile de sfârșit de vară și început de toamnă, când la un foc ce se aprindea seara prin grija copiilor, femeile veneau cu de lucru și sporovăiau până noaptea târziu. Privi stâlpul crăpat de ploi și soare
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
Acasa > Stihuri > Momente > TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când cobor prin viile coapte un dor m-atinge în furca pieptului luminând așteptarea ta la cules. Dealurile sărută cerul părtinitor cu hlamida metalică a toamnei, grăbită de presimțirea ploilor, măreția sărbătorilor să-i pună cunună de aleasă doamnă. Un semn al cerului se naște în semințe și rădăcini, crusta închisă
TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Toamna_cu_miros_de_busuioc_llelu_nicolae_valareanu_1384717915.html [Corola-blog/BlogPost/363095_a_364424]
-
bălaie, fiindcă are-un clop de paie. iarna bine a trecut și-n primăvara-a văzut două frunze, și-apoi trei, nucul creștea dragii mei. acu-i mare pișicher a ajuns cu fruntea-n cer. pe o bancă, cu o furcă, stă azi lelea Mariucă toarce fir de amintiri cu lumina în priviri. nucul, pus vezi pe hârjoană îî aruncă nuci, în poală. Referință Bibliografică: un copil, după ulucă / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I
UN COPIL, DUPĂ ULUCĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_copil_dupa_uluca.html [Corola-blog/BlogPost/355758_a_357087]
-
când pornește în căutarea bunicului său, eșuat pe legendara insulă misterioasă din romanele lui Jules Verne. Însoțit de prietenul mamei sale, Sean va ajunge pe insulă, dar secretele acesteia și creaturile imense care o locuiesc îi vor da mult de furcă în încercările sale de a-și regăsi bunicul. ### Cine le poate detrona? Probabil cel mai așteptat film al anului, în toată lumea, este producția lui Peter Jackson intitulată ”Hobitul - O călătorie neașteptată”. Filmul este o continuare a extrem de celebrului ”Stăpân al
Topul celor mai vizionate filme la cinema by http://www.zilesinopti.ro/articole/3940/topul-celor-mai-vizionate-filme-la-cinema [Corola-blog/BlogPost/97489_a_98781]
-
goști care să admire Monumentul Carte donat de familia Ardelean Ioan Alexandru însemn de comemorarea celor șapte Eroi măceni anonimi care conspirativ au luat dăuă cocii cu tulei și au plecat spre Alba Iulia.Pe drum au fost bătuți cu furcile dar visul împlinit.Botezul monumentului de marmură albă a fost asistat de o mare de localnici oficialități locale județene personalități arădene primar Înalte fețe bisericești.După Ceremonial Depunere Coroane pe acord muzical cu sfințenie și Doamnele Ciori de la Castelul grofului
ALEILE PARCULUI CENTRAL MACEA LOC DE PELERINAJ de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1480737634.html [Corola-blog/BlogPost/382435_a_383764]
-
Vremuri > NE VOM TREZI Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Ne vom trezi Vor să ucidă macii, că-i încurcă Și cânepă din care bună mea Făcea fuior, îl agață în furca Și pânze albe în război teșea, Vor să ne-oprească apă din izvoare Și biruri vor să pună pe fântâni, Ar trebui și razele de soare Cu taxă să le-avem de la „stăpâni”? S-au hotărât de vii să ne
NE VOM TREZI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1468171232.html [Corola-blog/BlogPost/371309_a_372638]
-
Un glob luminos se revarsă peste sfânta biserică învăluind-o într-o aură argintiu-aurie. Din ungherele întunecate ale ulițelor, de la răscruci, din copaci și șure, din umbrele înfricoșătoare ale nopții și din cotloanele cele mai sumbre țâșnesc împielițați cu coadă, furci și coarne, țipă ca din gură de șarpe, urlă și chirăie de pârjolul și arșița Slavei Dumnezeiești care se pogoară asupra satului ca o pâclă fosforescentă. Și mai înverșunați de neputința lor, dracii se înfurie pe vrăjitoarea Buha care-i
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
din 08 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Umbra nu m-a acoperit de tot între timp lumina își îndeplinește menirea, mă smulge cu rădăcini din întunericul moștenit. Clipa norocoasă își face loc în mine, se multiplică continuu, mă trece prin furcile caudine, mă salvează, îmi dă curajul necesar. Drumul pe care merg cu întâmplări din care ies mai puternic, mai șubrezit, mă vindecă de păcatele lumii și mă poartă până la marginile care mă așteaptă de fiecare dată la orizont până și
NU POT SĂ CRED de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1436382230.html [Corola-blog/BlogPost/372535_a_373864]
-
a dat! Aleanul muzicii s-a tupilat în ea, ca să se crucifice mesianic în armonii nebănuite pentru adevăratul cântec românesc al ei, unicul. Tragismul trecutului, cu ale sale vitregii, avea să sune în vocea ei doină, bocet, ciuleandră, dând de furcă adversităților de neam, lacome, blestemate, înfiorând zările întinse și pârâind în străfunduri oasele străbunilor... Nemurirea Mariei trebuiește apărată lângă Eminescu, în azurul veșniciei românești. Toate astea mi le-a șoptit fiecare adiere de ram, fiecare pală de vânt, fiecare troiță
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
piesă de bronz de la o apărătoare nazală a unui coif, un cuptor pentru copt pâinea, din pamânt ars la roșu, țigle cu inscripția ( COH) ORS III care indică cohorta a III-a a Legiunii aV-a Macedonia, monezi de bronz, furcă de tors, multe obiecte ceramice care au fost conservate. Primele cercetări științifice au debutat în anul 1901 sub îndrumarea lui Grigore G. Tocilescu. Din anul 1936 până in 1981 au fost continuate de Dumitru Tudor. ZEIȚA NEMESIS Specialiștii români si
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cetatea_sucidava_si_fantana_miraculoasa.html [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
cu tablourile Bărăganului, pictate de eternul Timp. Dar, în toate aceste peisaje există „ceva”care a rezistat capriciilor nemilosului „pictor”, ceva care apare în toate zările din toate vremurile. Este vorba de acele fântâni denumite odinioară de Odobescu „puț cu furcă”, adică fântâni cu cumpănă, semne neschimbate în schimbătoarele peisaje. Aceiași furcă seculară, aceiași cumpănă înălțată spre cer, de la care cere îndurare și...apă pentru izvoare, ca să umple ciuturile goale. Nu cerșesc apă pentru ele, ci pentru însetații Bărăganului. Dar, mai
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
peisaje există „ceva”care a rezistat capriciilor nemilosului „pictor”, ceva care apare în toate zările din toate vremurile. Este vorba de acele fântâni denumite odinioară de Odobescu „puț cu furcă”, adică fântâni cu cumpănă, semne neschimbate în schimbătoarele peisaje. Aceiași furcă seculară, aceiași cumpănă înălțată spre cer, de la care cere îndurare și...apă pentru izvoare, ca să umple ciuturile goale. Nu cerșesc apă pentru ele, ci pentru însetații Bărăganului. Dar, mai întâi, pentru pământul său veșnic pârjolit de arșiță. Așa le vezi
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
Buna coace acum pe vatră plăcintele dobrogene, scoate vinul și îl pune în urcioare, la răcoare... Ea mai scoate din firide nuci, caise și stafide; ziua trece-n zbor și seara s-adună vecinii... Caiere de lână albă prinse-n furci, parcă îmbie fusul firul să îl toarcă în spirale de magie. Bărbatii curăță harnici porumbul de pe știuleți și mai trag cate o dușcă devenind mai vorbăreți. Costea le cântă din fluier și unii mai șugubeți vor să-i sperie c-
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
Că nu s-a mai ivit duel În care omul să câștige, Apoi fericit să strige! “O sută unu” ai rostit... Zece metri a și fugit! De pe loc pornește iute Și atacă, neștiind multe! Să n-aveți cu el de furcă... În arbori iute se urcă. De o haină agățați, Nu vor coborî puii urcați! Pe om îl ocolește Când departe se-ntâlnește. El nu vede prea bine, Dar aude cum se cuvine. Nu-i place fumul de țigară, Dar dinspre
FERIȚI-VĂ DE URS de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/deogratia_artangel_1488309361.html [Corola-blog/BlogPost/380318_a_381647]
-
inimă nu putea fi vorba. De altfel fostul ei soț, căpitanul Poenaru, divorțase de ea decurând tocmai dintr-un asemenea motiv- un flagrant delict amoros cu alt bărbat în căminul conjugal- și procesul devenise celebru în urbea Bucureștiului, dând de furcă câțiva ani tribunaleler bucureștene. Apoi, nu tocmai tânără văduvioara, uitase repede cele întâmplate și-și juca rolul de diva încontinuare, având în vedere că femeia era și artista. În costum de amazoancă, umblă lala călărind pe un bidiviu pur-sânge din
EMINESCU ŞI CLEOPATRA -LECA POENARU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_cleopatra_leca_p_ion_ionescu_bucovu_1382856176.html [Corola-blog/BlogPost/347126_a_348455]
-
icre negre, fructe, funii de usturoi ... Intrarea pe bază de tabele. Doar lume bună. Autocarele, unele de lux, altele după buget, coane Traiane, puse la dispoziție de baronii portocalii din vreo 20 de județe ale patriei, au parcurs, la plecare, furcile caudine (Piața Universității). În huiduielile celor care, fie iarnă, fie vară, au cerut plecarea președintelului dezbinator de țară. A celui care a plagiat execrabil funcția, inexistentă la noi, de „șef de stat”. A celui care a semănat vânt, siluind biata
TABLETA DE WEEKEND (8): ASTĂ SEARĂ MAREA FINALĂ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_weekend_8_sergiu_gabureac_1341706871.html [Corola-blog/BlogPost/355953_a_357282]
-
este nici o greșeală ! - Și ce să fac eu cu ei ?! - Vă pot da eu o sugestie ! - Care ar fi ?!... Tonul, politicos până acum, se schimbă brusc devenind trivial : - Să te f...... cu ei ! Sunt numai armăsari ! Președintele trântește receptorul în furcă însoțind gestul cu hohote de râs, râsul unui om matur ce are satisfacția continuării poznelor făcute în copilărie și adolescență. Albert, după ce rămâne cu gura căscată, mimează faptul că îi împărtășește veselia. De parcă chiar și-au dat întâlnire, nu întârzie
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1488271841.html [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
grotă, pârjolind-o cu flăcările ce le ieșeau din gură. Prin norul de fum apare o alură de om cu cornițe, o coadă stufoasă, picioare hidoase ca niște copite de cal și brațe ca de maimuță în care ține o furcă din care țâșnește foc. Din gâtleju-i răgușit articulează cuvintele: - Nu mai suntem supușii tăi!... Puterea ta asupra noastră dispare, iar sufletul tău intră în posesia întunecimii sale, stăpânul nostru! Te-am slujit destul pe pământ! Este rândul tău să fii
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sub_semnul_blestemului_ion_nalbitoru_1366552764.html [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]