1,494 matches
-
ceremonia se va prelungi acasă, la familia îndurerată, ai să îi întîlnești și acolo, răspunzînd buimaci întrebărilor sau, dimpotrivă, acaparînd conversația cu logoreea lor excitată. Au și învățat, între timp, să își transmită mesajele printr-o privire, printr- un clipit furișat de gene, pe care le cred neobservabile. Dar ele nu sunt niciodată, mai ales pentru colegii lor din Clădire. Radu și Letiția au stat cît mai departe de catafalcul plin de flori al domnului Hariton, evitînd să îi privească de
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
ca-n romanele cu sertare firește că asta nu spune lucrurilor pe nume și nici nu împiedică ziarele literare tutunul ficțiunile să cîștige pentru mine acum un șir de bătălii în marș - între noapte și zi e timpul cînd se furișează la marginea orașului femeia preschimbată în vulpe după cîteva ore de dragoste citise hesse mai tîrziu handke patru ani fusese troțkistă dar numai în felu-i aparte și-aproape se măritase-n glumă cu-un brutar acum poartă rochii lungi sigur
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
ca saliva pe la colțurile gurii, printre plantațiile anilor răsturnate prin parcurile din jur de cîteva zile mioape amprentele erau șterse înainte să fi dovedit ceva nu de mult, doar luna se mai ocupa cu mărunțișuri de astea obișnuia să se furișeze în fabrica de vise pe fereastră topindu-se apoi ușor și sigilînd ieșirea noastră eu mă țin de povești și uite că strada m-a și băgat într-a ei pașol na turbinca ghiavol ce-mi ești, e cald și
O stradă mai lungă decît viața by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/12422_a_13747]
-
înct de mine. Figurație își lua un aer degajat Și îmbrăcat la patru ace, Intra în sala de concert, Se instala în prima lojă Și cu un zâmbet vag distant întâmpina de sus mulțimea. Ca sub puterea unui gând, Se furișa discret afară, Dar se lăsa apoi văzut în galerie, când felin Vâna un loc pe strapontină. Muzica însă totdeauna îl surprindea stând în picioare, Transfigurat, în dreptul ușii în pauză ieșea volubil Și se-arăta-n foaier mimând O conversație cu un smoking
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
vedeți ce mi s-a întîmplat cu niște icre: lucru în adevăr ciudat! Eram măritată de o lună sau două și, deodată, nu știu de ce, încep să poftesc icre, dar ce poftă, să le înghit cu ochii, nu altceva! Mă furișam pe ascuns în cămară și mă apucam să mănînc la icre, de nu mai isprăveam... Pînă cînd îi spun lui bărbatu-meu: “Ce-o fi asta, Vladimir Mihalîci, că mănînc atîtea icre?” Și numai că-l văd că începe să
Ce se întîmplă într-un oraș de veche cultură? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13280_a_14605]
-
aflat în fața unei racle: - Ne populăm spațile cu objecte pentru a avea după ce ne ascunde. Împingem în față utilitatea scrumierei cînd, în fapt, scrumiera și fotoliul au rolul comun de-a aminti de bîrlog, piteală, scorbură sau băgat după. Ne furișăm în spatele utilități obiectelor pe care le posedăm... ...Și de e viața dulce, a mea e doar un fum. Mormîntul ce-o încape nu-i groapă ori cosciug... This is my private opium den. - And where’s the opium then? - I
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
mult, dar o să vă zic: după ce a stat, o vreme, în portbagaj, printre sacoșe cu morcovi, punga cu mortul a ajuns într-un tomberon de pe un maidan cu tomberoane. Ca să nu fie prinsă de cineva asupra faptului, înainte de a se furișa spre tomberon, A. a stins farurile de la mașină.
Cum scapi de un câine mort după ce ai încercat să îl salvezi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21144_a_22469]
-
între două porți (în metru popular) stau smerit în poarta Porții și miros mireasma morții - țintirim numai c-o poartă ce se-nchide peste soartă țintirim cu două porți una-n vii și alta-n morți eu pieziș m-am furișat în văzduhul fisurat cu-n crâmpei de aripioară adiată-n subțioară ca să ies din cer afară aici ziua nu-i nimică nu e marți nu-i duminică nu e luni și nu e joi aici vremea dă-napoi carnea mea
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
a mamei lui. Curtea aceea, în care am stat uneori să mă prăjesc la soarele arzător al sudului, era împrejmuită cu ziduri înalte, acoperite cu iederă și trandafiri. Într-o zi, cînd trebuia să plec în oraș, cîinele s-a furișat pe lîngă mine, a ieșit din casă și dus a fost. Am vrut să-l închid la loc, dar nu știam nici cum îl cheamă, nici cum se strigă acolo un cîine. Văzîndu-mă încurcată, un tînăr de pe stradă mi-a
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
Autorului Despre răzvrătirea istoriei și a oamenilor Mare lucru să trăiești și mai mare lucru să înțelegi memoria adunată întâi în suflet apoi în cărți. Sunt momente prelungite la ani, la decenii, din care nu poți scăpa ca și cum te-ai furișa de-o poveste. Ceea ce s-a întâmplat în ograda ta, în țara ta și pe spinarea ta, trebuie ținut minte și dacă poate fi scris, atunci așa să fie! Au trecut toate anotimpurile dintre care acela cel mai greu de
DANIEL MARIAN DESPRE CONSTANTIN ŢURCANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380674_a_382003]
-
solitudinea, patosul, bucuria, durerea, căutarea, tristețea, nemulțumirea... Tema preferată este iubirea, dăruirea totală, căci numai ea, iubirea, “E prilej de preaplină/ Lumină...” (Numai credința) Creația poetică este cea a esențelor izvorâte din întreaga ființă a poetei: “Un nu știu ce s-a furișat în leagăn/ Purtându-mă-ntre ceruri și pământ/ Și mi-a pecetluit vremelnicia/ Cu arderea-ntruparii în cuvânt” (Ca o povară) Poeziile sale sunt ca o înălțare a ființei, sunt trăiri în frumusețea și în truda cuvântului scris: “Din ierburi sălbatice
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
ei nestingherită, fără pauză pentru vreo scurtă răsuflare. În nopțile de veghe, în liniștea deplină a camerei mele, când ascult, ca Lucian Blaga, cum "se izbesc de geamuri razele de lună", îmi pare că aud de la o vreme cum se furișează clipele rostogolindu-se, trosnind în vârtejul luat de neîndurătoarea Moară. Se scurg pe la fereastra mea clipe mai bune, altele mai luminoase, unele cutremurate de câte o dureroasă întâmplare... Clipele se adună, își dau mâna și viața-mi de până acum
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
milogi, născuți și crescuți cu stigmatul de-a avea doar îndatoriri, nu și drepturi, față de stat, iar pe de alta, o adunătură de nesimțiți care nu mișcă un deget la locul de muncă dacă nu aud foșnetul mătăsos al bancnotei furișate pe sub hârtia pe care-o are de completat. Ce mă revoltă e strategia adoptată în ultimii ani de mai-marii Poliției și Serviciilor secrete: nesimțirea de a face spectacole pe scenarii precare, când marile teme (a se citit: marii hoți) rămân
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
vorba despre ministrul Nicolăescu? Mă scuzați...). - Fratrele mieu, îmi zicea Haralampy emoționat, oare generațiile viitoare vor ști să aprecieze cât de încordați așteptam noi telejurnalele și mai ales reportajele cu cea mai filmată fereastră din centrul Europei? Ce? Gripa aviară furișându-se mișelește spre Ardeal, pe la Întorsura Buzăului, pentru a-l virusa pe unicul fluture din lume cu înfățișare de om? Cioacă! Așadar, măcar vor bănui urmașii urmașilor noștri cu câtă tulburare sufletească așteptam să vedem că energia Președintelui nu smulsese
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
a ispitelor diavolești, care împing spre pofte urâte și spurcate<footnote Sf. Nil de la Sorska, Lucrarea minții și așezământ ucenicilor săi, Edit. Credința Strămoșească, Iași, 1999, p. 60. footnote>, Părinții sfătuiesc că pentru ca aceste imagini înșelătoare să nu se mai furișeze trebuie să păstrăm mereu un post egal și măsurat<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, p. 196 footnote>. În acest mod, se poate ajunge la îndepărtarea imaginilor necurate<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 69. footnote> care apar dacă nu suntem
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Treviso (popular, Aeroportul Treviso), cunoscut sub numele Veneția Treviso sau Antonio Canova, după numele noului terminal construit în 2007. Mă simțeam straniu. În jur, mulți români, grăbiți să treacă cât mai iute de verificarea actelor de identitate. Ce aveau de furișat?! Se crease, nu aveam să înțeleg de ce, o îmbulzeală obositoare. La dimensiuni reduse, îmi reveneau în minte imagini asemănătoare cu cele din toamna lui 2007, în aeroportul din Tel Aviv. Singura diferență, acolo ofițerul de serviciu îți arăta drumul Golgotei
Jurnal veneţian. In: Editura Destine Literare by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_379]
-
Se vor face cercetări, să vedem cine a uitat servieta“, ne-au anunțat oamenii legii l Lucrătorii de la frontieră, dotați cu aparatură mobilă de vedere pe timp de noapte, au reușit să observe recent, la Moravița, o persoană care se furișa spre Serbia. Ea a fost interceptată la mai puțin de 400 de metri de linia de frontieră. I s-a stabilit identitatea: Ana V. , de 45 de ani, din Satu Mare, care spunea că dorește să iasă din România în căutarea
Agenda2004-15-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282291_a_283620]
-
pătrundă fraudulos pe teritoriul Serbiei, ținta lor finală fiind Italia. Era aproape de miezul nopții când echipajul aflat pe autospeciala dotată cu aparatură de termoviziune a sesizat mișcare pe ecran, la o distanță de circa patru kilometri: mai multe persoane se furișau peste câmp. S-a dat alarma, iar alte două echipaje de intervenție s-au deplasat pe teren. Când grupul avea 800 de metri până în țara vecină s-a intrat în acțiune: frontieriștii au fost somați, iar apoi oamenii legii au
Agenda2004-49-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/283130_a_284459]
-
e voit și cam forțat). Verbul a dezonora, de exemplu, e un neologism, dar cu un uz deja destul de desuet, pe care contrastul cu mediul evocat îl accentuează: "Un individ dubios bagă spaimă în fochistele din cartierul Colentina (...) Cetățeanul se furișează noaptea și dă buzna peste fochiste, încercînd să le dezonoreze" ("Libertatea" = L, 2199, 1997, 1). Un caz de pedofilie e tratat în termeni similari, verbul folosit fiind popular și arhaic: "Chuck Bronson a venit din America să-i necinstească pe
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
nu neapărat noi, dar care-și schimba ămăstileă. Într-un spațiu nou gandesc altfel și simt mai fierbinte". Lumină, energiile, vibrațiile, magia și misterul spațiului gîndit de Maria Miu, precum și viața costumelor sale îl încărca pe spectator și i se furișează în minte și suflet. Din păcate, aceasta stagiune este poate cea mai slabă de dupa ^90. În fiecare an se fac bilanțuri, statistici, comentarii. Într-un fel, dacă vreți, acest picaj era previzibil, producțiile ultimilor două stagiuni fiind, majoritatea, mediocre. Dar
Stagiune în regres by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17750_a_19075]
-
dacă dl Schenk nu publică în R.l., integritatea reflectării literaturii române e știrbita. Cum se vede, scrisoarea pleacă de la dl Catanoy ca să ajungă la dl Schenk. Nu e, vai, nimic inocent în lumea aceasta. Nici macar solidaritățile literare. În aceste condiții, furișat în pielea unui avocat al d-lui Catanoy, cînd, îndefinitiv, propria piele îl ustura cu adevarat, dl Schenk nu poate spera la stima noastră. Îl încunoștințez, cu părere de rău, ca pe a mea, cel putin, a pierdut-o.
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
Mondial de Fotbal din 98, Franța-Brazilia. "Microbul" e atît de puternic încît nimic nu-i poate opri. În timpul incantațiilor sau al meditațiilor, schimbă între ei bilețele cu cele mai proaspete scoruri, își desenează pe zidurile mănăstirii idolii, iar noaptea se furișează la o casă din apropiere, dotată cu televizor, pentru a le face galerie. Protagonistul e un călugăr novice de 13 ani, despre care un cronicar american spunea că ar fi putut deveni un nou Macaulay Culkin, de n-ar fi
Realitatea, mod de întrebuințare by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17270_a_18595]
-
că de mult a și murit,/ deși-l vedem, el nu e" (Cîntec de tristețe și însingurare). Ori într-o variantă mai dură, cu asperități exasperat naturaliste: "Singurătatea mi-a dat tîrcoale ca o cățea unui abator prosper,/ m-am furișat pe lîngă ostrețele pline de sînge,/ am zîmbit trecătoarei care urma să-mi poarte fața ca pe o tristețe/ mama în cătunul unde am învățat să citesc, să iubesc și să iert./ Toate le-am uitat,/ singurătatea și-a pus
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
intre, în preajma Pastelor, în România, astăzi vămile românești sunt cvasi-pustii. Și nu doar din cauza războiului din Iugoslavia!) Mă întreb cât se va mai putea amâna "Legea Ticu"? Ce tertipuri vor mai inventa turnătorii în blană de oaie ce s-au furișat banditește în Parlamentul României? Câtă vreme un președinte duplicitar și depășit de evenimente va mai accepta să gireze moral un astfel de comportament sinucigaș? Oare ce-l consiliază... consilierii supercalificati ai domniei sale? Chiar nu se poate învăța nimic din lecția
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
a produs de altfel și cu ins și individ, desemnarea generica fiind în unele cazuri ofensatoare pentru persoana umană. Determinat sau nu, "cetățeanul" nu e privit cu simpatie: "Un individ dubios bagă spaimă în fochistele din cartierul Colentina (...) Cetățeanul se furișează noaptea și dă buzna peste fochiste " ("Libertatea" 2199, 1997, 1); "Pe cetățeanul X.Y. îl lasă rece scrierile lui Eminescu." ("Dilemă", 269, 1998, versiunea pe Internet). Și mai puternică mi se pare această nuanță depreciativa în cazul femininelor cetățeana și
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]