2,691 matches
-
stăpânire oale și ulcele îmbrățișarea noastră fatală am văzut-o cu ochii mei în preziua eclipsei m-am mirat singură cât de fericită se odihnește clavicula mea fosforescentă sub bălării și moloz în scobitura ocrotitoare a omoplaților tăi năpădiți de furnici Pe alt fus, în altî poveste De-a lungul râului, pe Cărarea Drumeților, de la Podul Lady Aberden până la Podul Champlain, am răscolit într-o zi de vară, centimetru cu centimetru, înainte și după furtună, această frumusețe meșteșugit ordonată și cu
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]
-
o noapte înainte de-a împlini 55 drapată în hlamida unui pomelnic strălucesc într-un oraș în care nu m-a chemat încă nimeni nicicând la prohod parcă m-aș vedea perorând la televizor pe-o planetă străină pentru ochii furnicilor vie pentru tot șirul celor prea dragi demult pe-o altă planetă conduși la locul din urmă pe luciul oglinzii mă înconjoară ocrotitor chipurile lor unite în horă cum n-au fost niciodată încununate de gloria acestei victorii la care
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]
-
aveau pe ei, îngroziți, plângându-se, strigând, gesticulând, vociferând, gemând, chemându-se unii pe alții, încercând să înțeleagă la ce au fost supuși și ce va urma. Cea mai bună comparație rămâne aceea a mușuroiului răscolit, din care miile de furnici înnebunite aleargă pretutindeni, încercând să se salveze și să salveze ceva din dezastrul pe care eu nu-l realizam încă în toată amploarea lui. M-am gândit imediat la Ileana și la copii, dar nu știam cum să fac să
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
sunt pline de dughene Vin zîne ca să-și cumpere mătasă, Vopseli albastre pentru grele gene, Sticloanțe cu țuici vechi sau cu melasă; Balaurii se tîrguiesc întruna Pentru un solz mai aurit, vreun ochi de sticlă Ce bagă spaima-n orice furnică, Umbrele de purtat cînd bate luna Prea tare, să-i ferească de blesteme Din moși strămoși purtate ca povoară, Căci au tînjit să fure-odinioară, Dintr-un castel cu steaguri și cu steme, Chiar pe prințesa goală din crivatul În care
Pădurile sînt pline de dughene... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7472_a_8797]
-
muntelui nădăjduind să-l ascunzi să-ți dai obrazul la o parte ca o perdea ca să fie totuși pînă la urmă vizibilă Lumea. Semn de carte Îngălbenind cu anii cum pielea unui bătrîn oglinda. Vacanță Acest mers migălos țesut din furnici aceste lacrimi pentru care-n cele din urmă-ai fost plătit aceste nume ca un joc de aruncat la țintă această pădure pașnică alcătuită din hălci de carne crudă acest celular plin de fraze ce se-agită se întretaie dar
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7822_a_9147]
-
despre care n-aș putea spune de unde venea și pe care, sincer să fiu, n-aș putea-o traduce-n cuvinte. dar visul oricărei zile de luni e să-i urmeze duminica și există o zi între toate în care furnicilor de pe țărm le-mbobocesc din umeri pânze de corabie. Dejun pe iarbă Plafonul de nori era foarte foarte jos mici scântei oranj de câte ori insecta adevărului atinge conștiința un timp înclinat altfel nu se explică de ce se precipită toate în aceeași
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
sau pe alții. A respirat însă aerul tuturor. Într-un stil prea literar și imagé sînt scrise prozele din Descîntecul și Flori de lampă (1925): Cărările răcoroase măcinau la lumină veșnicul lor mucegai hrănit cu hoituri, larve și ouă de furnici și lăcuste. Spațiul se limita ca o colivie imensă prinsă în gratiile soarelui. Suluri de vapori se învîrteau pe raze izolate și se respira un parfum ud și seminal, plin de moartea apelor". Unele dintre aceste bucăți sînt niște "eboșe
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
Nu trecură nici zece secunde, - secunde de gărgăriță - când se pomeni cu o surată ce se lăsă pe o romaniță de alături, recomandându-se cuviincios: Amfilofia," pe mine mă cheamă Amfilofia! Venea de la piață. Cumpărase nițeluș nectar, câteva oușoare de furnici - și-un aparat t.v. japonez, cât un bob de mei. Mai umblată decât Rița, Amfilofia o puse imediat la curent cu evenimentele" Cică fata care păzea gâștele ar fi fost fata lui Roșu împărat și că nevastă-sa, decedând
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
crescut în zăvoaiele Oltețului". Făcînd apologia oltenilor, el își dezvăluie din nou fibra colectivistă, acea "tincturare" biologică ce caracterizează spețele omenirii și pe care și-o asumă. Compămîntenii săi sînt, în vederile sale, oameni harnici, care trudesc cu tenacitate aidoma furnicilor. Dacă le sfărîmi mușuroiul, îl pot reface. Sînt indivizi "abrași", care nu cunosc felonia: "îți spun verde-n față ce gîndesc", străini de "dubla sau tripla morală" ce s-ar putea întîlni în restul țării: "Sînt oameni sănătoși: se însoară
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
a consacrat-o, dar știu sub ce formă a fost preluată în presa culturală: ca o etichetă aplicată oricui are îndrăzneala să ironizeze poncifele corectitudinii politice. Scenariul e comic, de n-ar fi penibil: carele va să zică, noi, ăștia, muncitorii, truditorii, furnicile, mestecătorii de bibliografii, posesori de doctorate și paradoctorate în "cultural studies" și alte bazaconii ce se mai poartă pe la periferia sistemului universitar occidental, publicăm tom după tom și nu ne bagă nimeni în seamă! Iar neica-nimeni ăștia, "eseiștii de strânsură
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
Renaștere, naștere din nou a sufletului liric european, dezmorțit și chemat la o nouă viață de splendoarea culturii greco-latine, redescoperită tocmai atunci de o omenire dornică și uimită.” Clipa istorică în care omului corporativ și anonim al Evului Mediu, omului furnică, tipului de umanitate standard și colectiv îi succede omul ce-și redobândește supremația față de divinitate! (Și pentru că numai de poezie e vorba, e anume momentul când italienii inventează sonetul!) (continuare în numărul viitor)
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
de-atîta vreme asupra studiului despre diferență și repetiție la Gombrowicz și Deleuze.// Pe măsură ce înaintez, intuind perfect comedia literaturii transcrisă de polonezul meu preferat, înțeleg că eu însămi sînt o rotiță stricată în angrenajul ei deși îmi propusesem prin munca de furnică anonimă și perenă să-i prind măcar un atom din normalitatea presupusă.// În cazul celui mai cumplit eșec să aibă cel puțin adierea unei drame.// Deleuze a reușit și a înțeles cel mai bine acest simptom, n-a reușit să
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
de carte Uneori cantitatea acordă valoare precum orice exasperare. Lîngă Gilort Nori plutind impasibili pe zări precum versuri albe izvorul se usucă precum o pată de cerneală ieri o furtună de puncte și virgule a doborît un nuc. De vară Furnici încleiate-n mierea Soarelui flori mai înalte decît dealul miresme de nuc ce se zbat cum o aripă pămîntul răgușit pe limbă cum apa linia funicularului șerpuind la-ntîmplare pe cer deasupra creștetelor noastre-nmărmurite așa începe vara și nu se
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
vară Cu parfum la subsuoară Cînd lăsai crinii să-ți moară În cleștare de pahară Și ne-om canoni în posturi Și-n mătănii fără rosturi Și ne-o fi atît de frică-n Mușuroaie că se strică Aripile de furnică Și că îngerii-n cișmele Se bagă fulgii să-și spele De dragoste și de jele... Draga mea copilă-doamnă Or veni zile de toamnă Și n-om ști nimic ce-nseamnă...
Crengi lipsite de-adăposturi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9269_a_10594]
-
ce nu se despică luntrile curg pe tâmpla ta repetată te caut fiule vechi și al nimănui - fruntea ta uneori pe fruntea mea se arată... într-o zi prea mă dospesc leșiile nopții pielea îmi crapă prin șanțurile ei șiroiesc furnicile roșii ca o păstaie drumul se sparge sar din el amintiri uscate și morții mei neștiuți se saltă-n picioare întrebându-mă buimaci de tinerețea lor va coborî într-o zi pe umărul meu albatrosul lui Baudelaire cu aripile tocite
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
Emil Brumaru Cum într-un fluture în gîtul unei sticle Pline cu apă pîn'la jumătate În dupa-amiaza-n care orișice se poate Și cum furnică bîjbîie pe ziduri De casă veche fără s-o dărîme Încolăcita străveziu de rîme Și cum se frînge-n rugăciuni o rază Alături de aripă unui înger Scurgîndu-se-n șiroaie dulci de plîngeri
Cântec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9604_a_10929]
-
secte sesam al unei lumi ce nu revii hoarde de mâl oștiri de trestii triburi de branhii și stihii stoluri de păsări fremătânde vă-ndepărtați ca o cometă spre-a rutului democrații Calma putere a florii O după-amiază cu roșii furnici ce devorau ochii uluiți ai unui bărbat Iată îți spui o invenție inutilă pe care creatorul ei a lăsat-o în administrarea unui roi de furnici stahanoviste indiferente la suflul îndepărtat al aștrilor la păpădia ezitând ca un mic meteor
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
o cometă spre-a rutului democrații Calma putere a florii O după-amiază cu roșii furnici ce devorau ochii uluiți ai unui bărbat Iată îți spui o invenție inutilă pe care creatorul ei a lăsat-o în administrarea unui roi de furnici stahanoviste indiferente la suflul îndepărtat al aștrilor la păpădia ezitând ca un mic meteor în pragul clipei Am descifrat îngrozit câteva clipe fremătătoare voracele hieroglife mișunând pe chipul său palid ca pielea tăbăcită a sălbăticiunii în umbra unei tufe de
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
ce cade pe mâinile indiferente ale putreziciunii. Silogisme fremîtîtoare "Eu sunt cămila ce trece prin urechile acului" mi-a șoptit poetul miop și deodată ochelarii săi fumurii cu lentila groasă cât degetele mortului s-au umplut de un roi de furnici am plecat neputincios ochii-n pământ îl petreceam la groapă pe bunul nostru profesor de logică pe marginea drumului de țară silogisme fremătătoare limbarița cheița-raiului floarea focului Kafka N-a mai rămas din acea țară decât un gust de sânge
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
afinități faulkneriene, insă Haske optează pentru stilul minimalist, punctat din loc în loc de ecouri emersoniene. În Bosnia, naratorul își amint- este, printre explozii, cum în Michigan, „în zilele cu soare, o briză ușoară se făcea simțită în mijlocul dupamiezii. Fără țânțari, fără furnici, fără muște, doar soare cald și bâzâit de libelule". Juan Ochoa își îndreaptă atenția către frontieră Statelor Unite cu Mexicul și narează, cu o sinceritate devastatoare, despre copilăria trăită lângă un tată-gangster, șef de cartel care și-a obligat copiii să
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
a instrumentelor de lucru în vederea intrării în perioada următoare, a pariului Dv major privind capacitățile computaționale ale celulei biologice. Să nu ne grăbim însă. Cine a fost Gheorghe Păun al anilor ‘70, ’80 și ’90? A fost mai întâi o furnică muncind pe teritoriul relativ restrâns al gramaticilor chomskiene. Metafora furnicii trimite aici la două aspecte ale acestei simpatice ființe: zona de acțiune de natură locală, dar cu pătrunderi în profunzime; deosebita harnicie investită în acțiunea respectivă. Gheorghe Păun a fost
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
pariului Dv major privind capacitățile computaționale ale celulei biologice. Să nu ne grăbim însă. Cine a fost Gheorghe Păun al anilor ‘70, ’80 și ’90? A fost mai întâi o furnică muncind pe teritoriul relativ restrâns al gramaticilor chomskiene. Metafora furnicii trimite aici la două aspecte ale acestei simpatice ființe: zona de acțiune de natură locală, dar cu pătrunderi în profunzime; deosebita harnicie investită în acțiunea respectivă. Gheorghe Păun a fost toată viața un mare muncitor, iar hărnicia sa a fost
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
inamicul cu floreta inteligenței reprezentată de Adevărul Istoric, pe care a știut atât de bine să-l apere. Chiar dacă unele „succese” i-au minimalizat meritele, așa-zisele „îngenuncheri” l-au înălțat atât de mult încât inamicul a căpătat dimensiunea unei furnici în fața elefantului. A avut demnitatea de a nu accepta o decorație care fusese acordată și unui dușman declarat al Neamului Românesc, returnând-o „emițătorului”. Neprietenii l-au ținut minte și nu i-ai iertat gestul. Există oam eni care realizează
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
fîlfîiți în dunga zefirilor fini. Jos, printre frunzele zădarnic strivite, călcate pe nervuri, aranjate de timp în straturi blînd-grijulii, asimetrice, gospodărești, pe sub crengile duios aplecate, boltite de tandrețe. la sol, cum s-ar zice, temeinice și ,energizate" de pămîntul întremător, furnicile înaintau în șir indienesc-furnicesc, din mușuroi în mușuroi, silențioase, robace, amestecate de-a valma cu melcii bătrîni, cu rîmele portocalii, cu șerpii, cu cîrtițele neprihănite și cu duhurile necurate. se deplasau spre țeluri dulci, definite de ouăle albe, cărate, datorită
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
buzele mototol... Ridurile își dezarmonizau rafinamentul vechimii austere sau, hm!, destrăbălate... se întretăiau aiurea, nemaisemnificînd decît debandadă și delir.Și-atunci? Căzneam întruna, nu mă interesa finalul, eventuala prăbușire, ziua de adio, ora fatală, clipa cu hai la groapa cu furnici, elegia cu pa și pusi, băi...Mă angajasem, mă prinseseră în evidență, cu nume, prenume, locul nașterii, renașterii, data părăsirii lichidului amniotic, călduț, paradisiac... cu tata, mama, căsătorit, necăstorit, copii, păpădii, fluturi, melci... De fapt, presupunerile, zvonurile, lăbărțările se înmulțiseră
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]