480 matches
-
uneori în stare de oprimare, punând greutate conflictului, situațiilor considerate fapte de exploatare. Interacțiunea adulților cu ei imprimă deseori tragi-comicul, comedia clădindu-se pe seama pășirii adolescenților spre vârstele așezărilor principiale, maturizării, rezolvării întrebărilor, în contul spiritului rebel în act, al furnicarului tineresc, mișunând ca argintul viu sub încercuirea rigorilor, experiențelor de viață, seriosului celor maturi, perceput ca rigid în contextul rebeliunii adolescentine. Serialul „solfegiază” un comic de situații pe portativul „Cheia Sol”!, structurat pe realitatea veche de când umanitatea, dar perpetuu proaspătă
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
minute dintre personaje pe acorduri suple de Mozart, sau Bach, sau nu contează. Pierd printre lumile plăsmuite de alții o oră, ba n-o pierd, o câștig trecându-mi mâna peste zeci de titluri, unele știute altele neștiute. Afară e furnicar de lume, la o terasă înveșmântată în voal transparent se bea bere și se râde, câteva eleve chicotesc împărținduși covrigi calzi cu mac în cealaltă parte a străzii, un adolescent își aprinde o țigară sub privirea necruțătoare a figurii de
Vineri după-amiaza [Corola-blog/BlogPost/99867_a_101159]
-
deschiderea stagiunii teatrale, de la VH2 la Puya (ce-i drept, aici nici pe timp de vară nu ne-am putut plânge), început de an școlar, demararea în forță a noi și noi afaceri, pe scurt, Piteștiul se aseamănă cu un furnicar. Activitate maximă presărată cu din ce în ce mai multe adevărate „hot spoturi” în ceea ce privește distracția. Iar pentru weekend-ul ce urmează, dacă nu aveți invitații pentru Ramada, puteți alege între o seară de salsa, premiera unui film la Cinema City, inaugurarea noii stagiuni teatrale
Hot Spot! [Corola-blog/BlogPost/96933_a_98225]
-
mașina sa, personalități sau oameni obișnuiți, unii minunați, alții drogați, borfași, criminali. Decorul întâmplărilor e vizualizat pregnant. New York-ul este „o junglă de beton și sticlă, o fabuloasă Arcă sub Zgârie Nori”, în care mișună 145 de nații. În acest furnicar la fiecare două minute izbucnește un incendiu și la fiecare 28 de secunde se comite un jaf, însoțit deseori și de crimă, cele mai multe victime ale agresiunilor mortale fiind polițiști sau taximetriști, împușcați sau înjunghiați. Străzile și bulevardele sunt străbătute zilnic
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
de mașini, dintre care 11.600 sunt yellow cabs, adică taxiuri, celebrele taxiuri galbene. MMI a fost, ca mulți alți emigranți, unul dintre cei 43.000 de taximetriști ai marelui oraș. Times Square, buricul New York-ului este descris ca un furnicar de oameni și limuzine, inundat de beția luminilor multicolore și de imensele reclame, străbătut fără-ncetare de un uriaș șarpe galben format din mulțimea taxiurilor. „America e formadabilă - notează MMI -, dar nu e o poezie decât în filme și în
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
toți să adauge / și el - sfertul înțelesul său / să fie băgat în seamă / de cei mai mari // cînd s-au trezit / erau niște ghionoi / ciorovite de copitele / dinainte ale fabulosului / se credea / cu cap de cal străin / cu glas de furnicar" (A stăruit). Altă dată poetul nu șovăie a se înfățișa într-un rol mizerabilist, sfidător firește, dar și cu un fond ireductibil de supunere înfricoșată la misterul celest ce se pogoară în stihurile d-sale: "sprijiniți cu o pomană / arta
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
erau drapele arborate, o curățenie perfectă și din loc în loc câte un soldat, sentinelă cu pușca. În câte-va minute trenul sosește în gara Jimbolia. De pe fereastră se văd culorile strigătoare ale costumelor femeiești și negrul fracurilor. Peronul era un furnicar. Mii de oameni. Tineretul școlar se întindea dealungul până hăt departe, afară de peron. Apoi batalionul de onoare din Regimentul 5 Vânători sub comanda maiorului Pârvulescu. Membrii consiliului comunal din Jimbolia, în frunte cu primpretor Dr. Ardeleanu și notarul Albu, îi
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
un nerv metafizic cărora biologilor le lipsește. Cine vorbește de timp, spațiu și începutul universului e mult mai înrudit cu gîndirea speculativă decît un entomolog care a cercetat 2000 de specii de furnici, spre a-și extinde apoi constatările asupra „furnicarului“ uman. De aceea cosmologii au un timbru misterios de negăsit la biologi, care se mulțumesc cu extrapolări teoretice de la animal la om. Să înfățișăm pe scurt viziunea celor două tabere. Pentru biologi, viața e un accident curat întîmplător, selecția e
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
se evita confuziile, „Sala pașilor pierduți a Universității”. Proza devine haplologică, proteică, înghițind chiar un text poetic: „Iubesc orașul acesta străin / cu parcurile lui, în care nu ne-am ținut / niciodată de mână. / Iubesc orașul acesta străin / cu străzile lui furnicar, pe care pașii noștri/nu s-au intersectat nicicând. / Iubesc orașul acesta străin / cu vitrinele lui strălucitoare,/în fața cărora nu ne-am oprit împreună/alegând ceva... nu contează ce. / Iubesc orașul acesta străin și atât de pestriț,/în care toți
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
cea mai amară dintre toate... Tu ai plecat. Eu am ajuns prea târziu... 2 februarie, ora 9 Iubesc orașul acesta străin cu parcurile lui, în care nu ne-am ținut niciodată de mână. Iubesc orașul acesta străin cu străzile lui furnicar, pe care pașii noștri nu s-au intersectat nicicând. Iubesc orașul acesta străin cu vitrinele lui strălucitoare, în fața cărora nu ne-am oprit împreună alegând ceva... nu contează ce. Iubesc orașul acesta străin și atât de pestriț, în care toți
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
parizienii. Alexandre ignoră durerea (dintotdeauna a suferit cu oasele, a fost un copil friguros, bol năvicios, închipuit și, fatalitate!, mofturos la mâncare, cum sunt cam toți copiii crescuți de o mamă singură și hipersensibilă la toanele fiului unic) și contemplă furnicarul fistichiu de pe stradă, care mușcă din brioșe (cu vanilie, oare?), adul mecă lacom cu vârful nasului aproape de-a binelea vârât în gâtul proaspăt cumpăratei sticluțe cu parfum (dezgustător!), poartă mănuși de antilopă, arborează eșarfe de cașmir, de mătase, de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
un asemenea loc și o simte din plin, dar așa e povestea, cu haine modeste, neasortate festinurilor grandioase. E nedormit de două zile, pentru că nu se îndură să doarmă. Din călătoria aceasta fantastică se va naște marele lui roman, din furnicarul acesta de oameni care navighează spre Nord, tentați gastro nomic și nu numai, orbiți de opulența vasului pe care s-au îmbarcat, netemători, ahtiați după bucătarul rus, un erou în sine, fără îndoială posesorul unei vieți care depășește orice imaginație
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de mai în această parte a țării. Lumea freamătă de nerăbdare, cei mai scunzi își întind gâtul să vadă mai bine pătratul imens din mijlocul aeroportului. „Când vine? Întârzie mult? Nu începe?” - sunt întrebările care întretaie murmurul de deasupra acestui furnicar uman. Pe la nouă, în fine, apare coloana de mașini. Alteța Sa coboară sprinten, dă câteva instrucțiuni unui aghiotant, salutând în același timp, numai cu o mână, mulțimea care ovaționa cu însuflețire. Fluturând apoi numai o mănușă albă, se îndreaptă grăbit către
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
în atitudini comice sau tragice; unele conservate în sticle de alcool. Apolodoro se agață strâns de tatăl său. Sunt de-adevăratelea, papá? Sunt din carne? Și când s-a calmat: Cum le-au adunat? Privește, privește aici, fiule; privește ursul furnicar sau mai bine zis Myrmecophaga jubata; privește, are această limbă așa pentru a prinde furnici, ghearele... Cine sare mai mult? Dar, fii atent la ursul furnicar, copile, că la nimic nu ești atent, fii atent la ursul furnicar care este
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
când s-a calmat: Cum le-au adunat? Privește, privește aici, fiule; privește ursul furnicar sau mai bine zis Myrmecophaga jubata; privește, are această limbă așa pentru a prinde furnici, ghearele... Cine sare mai mult? Dar, fii atent la ursul furnicar, copile, că la nimic nu ești atent, fii atent la ursul furnicar care este un caz excelent.... Da, gata, sunt atent; ce rău e!... Și ăsta, ăsta, cum se numește? Acesta este cangurul; citește aici; ce zice? Ma... ma... cro
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
privește ursul furnicar sau mai bine zis Myrmecophaga jubata; privește, are această limbă așa pentru a prinde furnici, ghearele... Cine sare mai mult? Dar, fii atent la ursul furnicar, copile, că la nimic nu ești atent, fii atent la ursul furnicar care este un caz excelent.... Da, gata, sunt atent; ce rău e!... Și ăsta, ăsta, cum se numește? Acesta este cangurul; citește aici; ce zice? Ma... ma... cro... cro... macro... macropus... ma... ma... major... Macropus major Și ce este asta
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
mare se opune latura cea mai mare? Apolodoro! Polodoro!... boloro... boloriche...! Apolo... bolo... ! Acest Ramiro îmi are de plătit...! Luis, Luis Luis-ul meu, Luisito... sfințească-se numele tău... nu îi spui nimic, ai auzit? De ce îmi spune mama Luis? Ursul furnicar are limba așa... Bietul iepuraș! Bietul iepuraș!". Capitolul VII Al doilea copil pe care i l-a dat Marina lui Avito a fost fată. Nici nu a cântărit-o, nici măsurat-o, nici văzută după naștere; pentru ce? Fată? Carrascal
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de vis dens, ceea ce vedeam nu putea fi real, zburam de o jumătate de oră deasupra orașului și acesta nu se mai termina, eram atât de jos încât distingeam mașinile pe străzi, ca niște cutii de chibrituri, mișunând într-un furnicar de case, suprafețe nesfârșite de oraș, cu pete mov presărate printre case. Atunci am aflat că acele pete mov sunt coroanele geacarandei mov, unul din cei mai spectaculoși arbori australieni, folosiți de australieni până la dezmăț. Mă bucuram să intru într-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
poartă și, deși trase cu grijă zăvorul, acesta zăngăni strident, dușmănos. Poate nu s-a auzit până în casă, gândi el și, cu pas domol, se îndreptă pe străzi lăturalnice spre piața alimentară a orașului. La ora aceea, piața era un furnicar de lume, în special cu gospodine care căutau să-și umple sacoșele cu de-ale gurii. Vișinel urmări din întâmplare cum dintr-o cisternă erau descărcați într-un bazin cu gheață pești proaspeți, ca niște lingouri de argint. Cu cât
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ele ca pe niște bagaje pornite spre o destinație unde duceau Încă multe semne de Întrebare. Pe peronul gării din Iași, dimineața râdea ca o fetiță îmbrăcată într-o rochie subțire de vară, în culori pastelate, exuberantă, privind nepăsătoare la furnicarul de oameni, asemenea unui fluviu ce ieșise din matcă, umplând străzile bătrânului oraș moldovenesc. În vremea examenelor mai ales, dar și de-a lungul anului școlar și universitar, din septembrie și până în iulie, Iașul e un oraș viu, animat, de parcă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Mai bine mergem să glojdim o ciorbă dă burtă și o friptană la Matache, în piață. Și n-ar strica și o baterie, două, dă vin. Ce zici tăticule?" "'Aidi, mă!", își dădu acordul moșul și curând se pierdură în furnicarul de pe bulevard. Domnul director descălecă de pe pervaz înapoi în cameră. Ei, nu chiar ca Dragoș-Vodă, cel care, cu o inventivitate excepțională, avea să-și numească țara după numele unei cățele decedate prin înecare, după ce se mai și luptase cu un
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mod diferit la crearea acestui bulgăre de arșiță și zgomot. În dreapta Volkswagenului, cei doi tineri din Fordul mititel nu păreau prea implicați, de-ai fi zis că nemișcarea era lucrul cel mai bun care li se putea Întâmpla În acest furnicar. Foloseau fiecare oprire pentru a se săruta, ceea ce stârnise câteva claxoane mânioase din partea șoferului mustăcios al dubei din spate, o hardughie pe care scria „Guido Pepperoni - aparatură electronică second-hand“. Pe benă era desenat chiar chipul zâmbitor al șoferului, cu mustățile
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
să răsucească un proțap la focul cu străluciri de napalm. Dar astea se Întâmplau departe, fie În rezervațiile pe care ONU le destinase conflictelor internaționale, fie În țările pentru care Societatea Imobiliară Globală nu garanta securitatea și confortul. Pe deasupra acestor furnicare mărunte, cărora armele cu sigla Stolzmeier - doi guguștiuci Înamorați - le dăruiau găinațul lor fierbinte, eu mă purtam ca o acvilă cu pene de aur, dirijând dintr-o bătaie de aripi marșul blindatelor spre aliniamente, funcționarea În staccato a mitralierelor și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
afla trapa. „Câtă nerecunoștință!“ mi-am zis. Afară, cât vedeai cu ochii, de jur-Împrejur, totul era alb. Noi eram singurele semne de punctuație În acel deșert strălucitor. Tot orașul, cu clădirile sale Înalte, cu mașinile, străzile și intersecțiile gălăgioase, cu furnicarul de oameni și de clone, dispăruse la o simplă apăsare de tastă. După ce ochii ni s-au obișnuit cu lumina puternică, am Început să mergem Într-o direcție oarecare. Vera și-a descălțat pantofii, azvârlindu-i cât colo. Fără ei
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
trage ața. — Poate dacă ați mai fi rămas cu noi puțin pe Baricadă, completează Tîrnăcop, am fi făcut mai mulți purici. Se strînge lațul, se gîndește Roja, văzînd cum începe forfota din jurul Baricadei, toată zona s-a transformat într-un furnicar, își rotește privirea în jurul Pieței, arterele principale sînt blocate de cordoanele scutierilor, dublate de forțe ale armatei echipate ca de război așteptînd în dispozitiv de luptă. Cîteva autoturisme Dacia și Lada, abandonate la întîmplare pe trotuarele din fața Facultății de Geologie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]