53 matches
-
Elenă Buldum Uno quiere morder los manuscritos del infinito con cierta premura. En el papiro de los sueños, se leen los espejos que el tiempo nos dictă. El flagelo de las sombras es otra adversidad entre las mănos: nos parece furtivo el pañuelo en este instanțe que gobierna la intemperie. El ojo oscila entre rituales y sordos ecos. (La vida siempre hay que enfrentarla căra a căra; con todo el imaginario íntimo de la brasa, sin las afonías propias de la salivă. Siempre
DENSITATE DE MOMENTPOEM DE ANDRÉ CRUCHAGA TRADUS ÎN ROMÂNEȘTE DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343269_a_344598]
-
și de povestitor, tânărul acaparează atenția celor din jur. Intuindu-i înzestrarea neobișnuită, T. Maiorescu îl va lua, pe spezele sale, într-o călătorie la Viena. Între 1881 și 1882, cutreieră județele Suceava și Neamț, ca revizor școlar. O relație furtivă cu Veronica Micle atinge dureros sensibilitatea lui Eminescu, îndrăgostit de blonda stihuitoare, și C., temător de urmări și simțindu-se vinovat, se transferă zorit, în 1882, ca revizor în circumscripția Argeș-Vâlcea. Un timp va fi, apoi, funcționar în București, la
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Delhey, de Gruyter, Berlin, 1993. Studii: A. Loyen, Sidoine Apollinaire et l’esprit précieux en Gaule aux derniers jours de l’Empire, Les Belles Lettres, Paris, 1943; C.E. Stevens, Sidonius Apollinaris and his Age, Clarendon Press, Oxford, 1933; I. Gualandri, Furtiva lectio. Studi su Sidonio Apollinare, Cisalpino, Varese, 1977; Idem, Elegi acuti: il distico elegiaco in Sidonio Apollinare, în La poesia cristiana latina in distici elegiaci, Atti del Convegno internazionale, Accad. Properziana del Subasio, Assisi, 1993, pp. 191-216; F.E. Consolino, Codice
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Delhey, de Gruyter, Berlin, 1993. Studii: A. Loyen, Sidoine Apollinaire et l’esprit précieux en Gaule aux derniers jours de l’Empire, Les Belles Lettres, Paris, 1943; C.E. Stevens, Sidonius Apollinaris and his Age, Clarendon Press, Oxford, 1933; I. Gualandri, Furtiva lectio. Studi su Sidonio Apollinare, Cisalpino, Varese, 1977; Idem, „Elegi acuti: il distico elegiaco in Sidonio Apollinare”, în La poesia cristiana latina in distici elegiaci, Actele Congresului internațional, Accad. Properziana del Subasio, Assisi, 1993, pp. 191-216; F.E. Consolino, „Codice retorico
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cu 160.000 respectiv 3000 victime, constituind singurele grave excepții). După cum demonstrează anchetele de opinie, această categorie de riscuri generează mai multă teamă în comparație cu cele naturale. Aceasta, datorită caracterului neașteptat, violenței lor, absenței oricărui indiciu premergător, dar și efectelor lor furtive, prelungite pe durate incerte și care, prin intermediul poluării solului, apelor și aerului, constituie amenințări latente pentru sănătatea publică. Deși aceste riscuri produc, așa cum s-a menționat, mai puține victime decât riscurile naturale, se pare că aversiunea pentru această categorie de
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
Numai că hazardul, cu logica lui ascunsă, aranjează altfel lucrurile, lui Bob căzându-i cu tronc copilița doamnei, cu un nume suav, Crina, fericita întorsătură ducând, se poate bănui, la logodnă. Substanța morală a „comediei” Anuța (1926) e tulburată de furtive pulsiuni feminine, chiar dacă mascate de încruntări mustrătoare. O cocotă, Lucy Morandi, mamă denaturată, se căznește să-și împingă fiica, pe candida, frusta Anuța, crescută în curățenia vieții de la țară, să exercite „meseria” vinderii trupului, aducătoare de câștiguri bunișoare. Evident, țărăncuța
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
abia în această după-amiază l-a scos de la croitor ! Costum nisipiu deci, apoi cravată roșie, apoi șosete de mătase albă, o alură de june sclivisit ai putea spune, dacă silueta nu ar da semne că se îngroașă. Și acest fel furtiv, furișat, de a privi, ca bărbații cu anume obiceiuri nemărturisibile ! De care poate nici măcar nu este atât de străin ? Pentru că, la urma urmei, ce poate fi veșnicul său neastâmpăr ? Și modul acesta de a curta platonic și neangajat doamnele și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Nebraska, pe acel iunie plat, uscat, plin de freamăt. Accentele molcome, fețele late, apatice, țărănești - atât de calcaroase și de ascunse - îl dezorientau, după zeci de ani în vârtejul brun și zgomotos al New Yorkului. Chipurile astea împărtășeau o înțelegere furtivă - a pământului, a vremii, a crizei iminente - care le izola de intruși. Petrecuse doar o jumătate de zi în locul ăsta și intuia deja cât de reticent poate ajunge omul, înconjurat de atâtea grâne. Ea îi luă brațul și se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
jumătate de oră, insistând: „Fetelor, ori începeți să vorbiți, ori o lăsați baltă“. Comportamentul ei la telefon nu se schimbase prea mult, doar că locul Tetrisului fusese luat de imaginile telescopului Hubble. Weber o auzea tastând la celălalt capăt; țăcănitul furtiv al tastelor. Solicita fonduri sau căuta prin baze de date astronomice uriașe. Nu spuse nimic timp de câteva secunde. În cele din urmă, o întrebă: — Cum merge vânătoarea de planete? Bine, tastă ea. În august mă duc la Keck1. Încercăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
paste care nu erau destul de uscate și amestecuri prea groase care refuzau să se lase strecurate, mult mai potrivit ar fi fost să spună Lasă-mă în pace cu războiul meu. În cea de-a patra dimneață, ca și cum răutăcioșii și furtivii spiriduși, care erau diversele materiale, ar fi regretat cruzimea cu care îl trataseră pe neașteptatul începător în noua artă, Cipriano Algor începu să găsească moliciuni acolo unde înfruntase asprimi, docilități care-l umpleau de recunoștință, secrete care se dezvăluiau. Ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
tem, dottore, că aș fi mult mai bucuros dacă ați fi la fel de sigur că-mi veți găsi tablourile. — Puteți fi sigur că le voi găsi, signor Viscardi. — Asta-i foarte Încurajator, commissario. Își Împinse manșeta În sus, aruncă o privire furtivă la ceas și spuse: Dar mă tem că va trebui să mă scuzați. Aștept câțiva prieteni la prânz. Iar apoi am o Întâlnire de afaceri și trebuie neapărat să ajung la gară. — Întâlnirea dumneavoastră nu este În Veneția? Întrebă Brunetti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Liiceanu, pe urmele unui Boccaccio recuperator al al unui soi de hedonism precreștin, dar nu anticreștin. Boccaccio și-l face aliat și complice pe Dumnezeu în a proslăvi dorința și plăcerea erotică plus farmecul aparte, mai ales atunci când ea este furtivă (a se vedea personajul Filomena). Pictor de geniu al lumii îmbibate de senzualitate, Gabriel Liiceanu sugerează că autorul "Decameronului" are, în cele o sută de povestiri, înțelepciunea poetică a lui Shakespeare și ritmul teatral al lui Goldoni. Pentru naratorul florentin
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
lasă prins în mrejele târfelor locale, lacome după străini. Geloasă și îndurerată, Aliénor are puterea să-l ierte când licornul o va ispiti să păcătuiască. Ea își va oferi inima și trupul de fecioară, lăsându-se subjugată de miracolul senzațiilor furtive, pe care doar un artist știa să i le trezească. Așadar, nu Claude va fi marea iubire a "licornului", ci Aliénor, fecioara oarbă a celor o mie de flori și a clipei de grație renascentiste, rezumată în celebrul îndemn al
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
-ntoarce sub imperiul morții lui Pessoa la Lisabona, se cazează la hotelul Braganza, unde are relații formale cu directorul și personalul, mai puțin formale cu camerista Lidia; muza poemelor sale clasiciste se întrupează spre a da naștere unei carnale iubiri furtive și pe deplin împărtășite. Apare însă și Marcenda, fiica unui notar din Coimbra, tânăra cu mâna paralizată ireversibil. Întâlnirile lor pudice, tip medic-pacientă, devin tot mai angajante și disperate, până ce Marcenda are tăria să renunțe. Visul privat al lui Reis
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
proiecția sa ideală este vertical extatică, luminoasă, în ciuda unei morți apropiate. Tânărul proiectează ascensional trupul său căzut, un complement auratic al acestui corp supus vicisitudinilor, circumstanțelor ostile vieții, fatalității. Un bătrân întinde patetic un braț spre a prinde parcă imaginea furtivă, un alt bătrân este doborât, covârșit, incapabil să mai perceapă lumina Speranței. Tabloul răspunde prin ecou iconografiei simboliste, a aparițiilor și viziunilor precum cea din tabloul lui Alphonse Osbert, Viziunea (1892), înfățișând-o pe Sfânta Geneviève, patroana Parisului. Speranța se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
căci, îmi plăcea să contrariez tradiția, reprezentând o Salomee pocăită, în locul celei inconștiente din biblie"555. În Salomeea (1913) (vezi planșa 3), aceasta se apleacă cu dragoste asupra capului detașat de trup al sfântului Ioan. Este aici ceva din sărutul furtiv transformat uneori în îmbrățișare a trofeului, devenit monedă curentă a sensibilității decadente prin intermediul piesei lui Oscar Wilde, o comuniune derealizată, imposibilă, menținând o tensiune dureroasă exilată în limbul senzualității macabre? Nimic din toate acestea nu se află în tablourile pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Obiectivul intră în încăperi ca un intrus, însă spectatorul descoperă că de fapt era așteptat și ceea ce i se oferă este un spectacol realizat anume pentru el. Un detaliu minor subliniază caracterul programat al imaginii, ceea ce transformă hazardul și privirea furtivă într-un rendez vous ironic. Concluzii Simbolismul românesc în artele plastice a fost o mișcare fecundă, complexă, stabilind un vast câmp de corespondențe culturale cu celelalte arte, fapt fără precedent în cultura română până atunci. Eclectic ca întreaga mișcare secesionistă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în imagini ajunge ca, într-o zi, să facă din lume o imagine; din istorie un telefilm; și dintr-o luptă îndoielnică, așa cum sunt toate, un western oarecare. Banalizând extraordinarul și sublimând banalul; eufemizând catastrofele și atrocitățile; nivelând evenimentele, toate furtive și strălucitoare, la fel de spectaculare și, astfel, mai mult sau mai puțin indiferente; favorizând un consum mai întâi ludic, curând oniric și în final pornografic al actelor și operelor, al faptelor bune și rele, al jocurilor și dezastrelor, efectul de realitate
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
remark exaggerated but complimentary. Since then I have learned that it was far from it. These few words expressed the lady's contempt and slight disgust for foreigners (...). A modern Englishman uses the word clever in the sense: shrewd, sly, furtive, surreptitious, treacherous, sneaking, crafty, un-English, un-Scottish, un-Welsh. In England it is bad manners to be clever, to assert something confidently. It may be your own personal view that two and two make four, but you must not state it in
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
7 și op. 25 nr. 6 de Aleksandr Skriabin. Între două reprezentații cu opera „Faust” la Rijeka Opera (Croația), tenorul bistrițean Ștefan Pop, câștigătorul ediției 2010 a concursului Operalia - Plácido Domingo (Londra) a interpretat pe scena Sălii Radio aria „Una furtiva lagrima” din „Elixirul dragostei” de Donizetti, aria lui Alfredo din „Traviata” sau populara canțonetă „O sole mio” de Eduardo di Capua. Acompaniați la pian de Ștefan Doniga, soprana Rodica Vică și tenorul Ștefan Pop au interpretat duetul Adina - Nemorino din
?Suflet ?n culori? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83468_a_84793]
-
spațiu, Școala finlandeză putea să fi înțeles această posibilitate, au crezut că fac doar arhitectură, minute de staționare în spatele gării Carei, tăcere după duduitul motorului, cu leșinul femei la fratele mai tînăr, uf, căldura asta! excepționali în după-amiaza pustie, privirea furtivă peste peron, merele pădurețe acre din margine de parc, miroasele pe motorină ale mașinii în soare, piața gării rond de verdeață exterminat de cioporul de capre, înaintează, împung iedul, zarea din bătrînul cu mimică descompusă la balcon, DN 1F rezolvă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
scuipe după cum e cazul, el nu gândește, ci combină oportun, nu acționează, ci se strecoară convenabil, nu comunică, ci pestiferează. În timp ce fură la cântar face bancuri, în timp ce îți întinde mâna, te vinde. Dinamica lui e o succesiune de târâre, salt furtiv și scurgere băloasă. Simte prompt care sunt alianțele utile, cultivă, prin afinitate, ticăloși din aceeași stofă, manevrează inteligența ca pe o specie a vicleniei. Are nervi de oțel. N-are dubii, n-are insomnii. E oportunist, poftitor de titluri, recompense
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
la Chicago în timpul Războiului de Yom Kippur, în 1973. Aud că vine Richard pentru un concert la Sinagogă, ca să adune fonduri pentru întrajutorarea Israelului. El, știind că sunt acolo, mă invită. Mă duc, totul era pregătit... A început cu "Una furtiva lagrima", alte arii și... cânta așa și așa... Eu îmi luasem un aparat mic și înregistram, cred că mai am caseta pe undeva... Mă gândeam și speram că, totuși, va fi mai bine decât începuse. Cântă el ce cântă clasice
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
piept la piept, ochi în ochi, eu în orice caz dispus să-l devor de plăcere și, mai ales, doritor să împietrim așa, odată cu timpul. Aceleași manevre le-am întreprins, dar fără melancolie de îndrăgostit, fără strângeri de mână și furtive contacte epidermice, ci direct, brutal trupește, cu un june sas, un lungan subțire și cu nasul mare și coroiat, supus mie cu totală îngăduință, soldat în termen și ordonanță a părintelui meu, cu care, pe terasa casei protejată de un
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
care pune început creației, se arată cu puterea iubirii ce-l naște. Apare în miezul dispariției, și chiar în virtutea ei; o survenire, totuși, fără fenomen, doar imaginea goală - fără suport, insuportabilă - a unei apariții care se dă în trecere. Darul furtiv al unui real deșertat, pus în deșertul manifestării, care transpare - fâșie de lumină - în mai josul invers al apariției, în mai puținul negativului care îl pune în vedere. Doar atât în urma roditoare a nimicitorului: nimic mai mult decât nimicul. Dar
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]