136 matches
-
au fost descoperite în inventarele siturilor de la Dodești, Cociu-Motoșeni, Gura Idrici, Negrești, Drăgești și Gârbovăț-Ghidigeni. Corpul animalelor era folosit în întregime: carnea pentru alimentație, blana pentru haine; din unele oase se făceau unelte sau obiecte de port (străpungătoare, plantatoare, plăsele, fusaiole, pandantive, mărgele etc.). La prelucrarea pieilor și blănurilor erau folosite străpungătoarele, cuțitele, acele din os sau metal, dar și foarfecul, toate găsite la Gura Idrici, Dodești, Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca, Simila-Zorleni, Gârbovăț-Ghidigeni. Din păduri, în afara animalelor pe care le vânau, locuitorii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pentru metale (Dodești) și unul de turnat podoabe (Gura Idrici). Unele dintre exemplarele amintite dezvăluie posibilitatea producerii anumitor obiecte de podoabă (cercei), pe plan local. În cadrul activităților casnice, specificăm torsul și țesutul, îndeletniciri dovedite printr-o serie de obiecte, precum fusaiole, din vertebre de pește sau lut (Dodești, Drăgești, Valea Mare, Cociu-Motoșeni, Gura Idrici, Oncești, Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca, Negrești, Simila-Zorleni) și greutăți din lut, piramidale, de la războiul de țesut (Drăgești, Gara-Banca). Cusutul este susținut prin prezența acelor din os sau metal
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
satul Banca și la 3 km sud de gara aceleiași localități, pe un promontoriu situat între calea ferată și Râul Bârlad, s-au găsit fragmente ceramice făcute la roată, cu decor incizat în variante diferite, caracteristice veacurilor X-XI, precum și o fusaiolă plată, din pastă nisipoasă, de culoare roșietică, din aceiași perioadă. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311, 615 (pl. CCXXXIX/16); Coman 1980c, p. 56, nota
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care au dezvăluit prezența unui număr de opt locuințe rectangulare, dotate cu vetre din piatră. De remarcat este o „vatră portativă” circulară, prevăzută în mijloc cu un horn, unică în privința formei. Inventarul locuințelor cuprindea printre altele cute, străpungătoare din os, fusaiole din lut, cuțitașe din fier, ceramică, modelată la mână și la roată, decorată cu striuri orizontale sau vălurite. Cercetare N. Zaharia, 1958; săpături, 1960-1961, D. Gh. Teodor și V. Palade, iar între 1970-1975 V. Spinei. Materialul a fost împărțit între
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au descoperit numeroase fragmente ceramice (un vas fiind întregit) modelate la mână ori la roată, unele ornamentate cu linii orizontale vălurite și cu alveole. Alte fragmente erau dintr-o pastă fină cenușie, mult superioare calitativ. Inventarul așezării mai dispunea de fusaiole plate, străpungătoare din os, fragmente de cuțitașe din fier, un pandantiv cordiform, dintr-un metal alb și o aplică semisferică din bronz. Cercetare C. Buraga, 1956; M. Petrescu-Dîmbovița, 1956 și N. Zaharia, 1957. Materialul arheologic a fost împărțit între Institutul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prelucrarea fierului. De asemenea, nu lipsesc cuptoarele de copt pâine. Inventarul stațiunii se compunea din vase întregi și fragmentare modelate la mână ori la roată, ultimele decorate cu linii orizontale și vălurite, obiecte din piatră (cute, tipare), os (străpungătoare), lut (fusaiole, creuzete) și din fier (cuțite, dălți, un topor, o seceră, un cosor). Dintre obiectele de port semnalăm două brățări, o cruciuliță, o aplică și un nasture. Întreg materialul este datat în secolele VIII-IX. Cercetare în 1935, sondaj V. I. Popa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și o linguriță de lut, pentru turnat metale. Cele patru locuințe din veacurile VIII-IX aveau în interior vase întregi și fragmentare, lucrate la roată, ornamentate cu striuri orizontale și în val, precum și obiecte din os (împungătoare), piatră (cute) și lut (fusaiole). Pentru secolele X-XI s-au găsit șapte locuințe, distruse prin incendiere și din inventarul cărora s-a păstrat îndeosebi ceramica, făcută la roată, fină, de culoare cenușie-neagră. Cercetare în 1935, sondaj V. I. Popa și Gh. Coman; săpături sistematice, 1967-1975
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
săpături arheologice al căror rezultat a indicat prezența unei stațiuni. Cercetarea sistematică a descoperit șase locuințe, dotate cu câte un cuptor din piatră. Inventarul așezării cuprindea ceramică modelată la mână și la roată, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), lut (fusaiole) și fier (cuțite), caracteristice secolelor V-VI. Din același loc provin fragmente de vase lucrate la roată, cu buzele arcuite și carenate, decorate cu striuri vălurite sau orizontale, specifice veacurilor X-XI. Pe lângă ceramică, se adaugă câteva resturi de cuțite, un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
același loc provin fragmente de vase lucrate la roată, cu buzele arcuite și carenate, decorate cu striuri vălurite sau orizontale, specifice veacurilor X-XI. Pe lângă ceramică, se adaugă câteva resturi de cuțite, un fragment de la o săgeată din os și o fusaiolă. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia 1954; D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Maxim-Alaiba săpături în 1977. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 29-30; Zaharia N. 1955, p. 909; Teodor, Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cuțite, un otic, un topor) ș.a. Caracteristicile materialului arheologic au permis datarea stațiunii în secolele IX-X. Cercetare R. Maxim-Alaiba, 1981-1983, 1986. Majoritatea materialului se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (vas de provizii din L23 - nr. inv. 16660; fusaiolă din L25 - nr. inv. 13498; unealtă de lemnărit - nr. inv. 1512), iar o mică parte la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Maxim-Alaiba 1988, p. 253-261 (inițial, așezarea de la Gara-Banca a fost încadrată în secolele VIII-IX, iar ulterior s-a revenit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
parte și de alta a Pârâului Idricea, a determinat efectuarea unor sondaje arheologice ce au dezvăluit existența mai multor complexe, precum două locuințe cu ceramică din secolele V-VI și a altor cinci locuințe cu fragmente de vase și obiecte (fusaiole, cuțite, străpungătoare din os), aparținând veacurilor VIII-IX. Totodată, s-au găsit fragmente sporadice din secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1955, 1976. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman, Maxim-Alaiba 1980, p. 450-454; Coman 1980c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
precum vase-borcan, tipsii, modelate îndeosebi la mână, din pastă grosieră, caracteristice secolelor V-VII, dar și ceramică la roată, din pastă fină, cenușie, uneori decorată cu linii vălurite, din veacurile VIII-IX și X-XI. De asemenea, se adaugă obiecte din lut (fusaiole), piatră (cute), fier (cuțite, vârfuri de săgeți) etc. Cercetare: M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia, 1954; verificare Gh. Coman, 1965, 1976. Sondaj Gh. Coman și R. Maxim, 1978. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (fusaiole decorate cu pieptănul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obiecte din lut (fusaiole), piatră (cute), fier (cuțite, vârfuri de săgeți) etc. Cercetare: M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia, 1954; verificare Gh. Coman, 1965, 1976. Sondaj Gh. Coman și R. Maxim, 1978. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (fusaiole decorate cu pieptănul - nr. inv. 297; 10729; inel din bronz - nr. inv. 296). Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 30-33; Zaharia N. 1955, p. 909; Coman 1979a, p. 91 (fig. 11/5); Coman, Maxim-Alaiba 1979, p. 333-335; Coman 1980c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
numeroase fragmente de recipiente făcute la roată, ornamentate cu linii vălurite și orizontale. De asemenea, s-au găsit fragmente de vase-borcan și tipsii modelate cu mâna. Ceramica era însoțită de alte obiecte din os (împungătoare), piatră (râșnițe circulare, cute), lut (fusaiole) și metal (o verigă din fier, un inel ș.a.). Prin analogii, întreg materialul s-a datat în secolele VIII-IX. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1966; I. Mitrea sondaj în 1967. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău (fusaiole
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fusaiole) și metal (o verigă din fier, un inel ș.a.). Prin analogii, întreg materialul s-a datat în secolele VIII-IX. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1966; I. Mitrea sondaj în 1967. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău (fusaiole din lut - nr. inv. 20040, 20041 și 20042; vas de provizii - nr. inv. 14070; inel din bronz - nr. inv. 14343). Bibliografie: Mitrea I. 1968, p. 257, fig. 3/3 (așezarea de la Oncești cunoscută inițial ca fiind de la Lozinca - Bacău); Florescu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
alta era prevăzută cu un cuptor circular din lut. Inventarul lor conținea fragmente ceramice lucrate la mână (inclusiv un vas întregibil) și la roată, ultimele ornamentate cu striuri orizontale și vălurite. Totodată, s-au găsit și alte obiecte, din lut (fusaiole), piatră (cute), os (împungătoare) și fier (un cuțit și o zăbală). Datare în secolele IX-X. Cercetare N. Ciucă, 1964. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (străpungătoare din os - nr. inv. 4456, 4457, 4458). Bibliografie: Ciucă 1973, p. 225-228; Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1971, care au scos la iveală prezența a patru locuințe ce aveau cuptoare din piatră. Inventarul conținea ceramică modelată la mână și la roată, unele decorate cu striuri orizontale și vălurite ori cu alveole, precum și alte obiecte (străpungătoare din os, fusaiole, mărgele). Analogiile au permis datarea așezării în secolele VIII-IX. Cercetare V. Căpitanu, 1971. Materialul aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Căpitanu 1979, p. 230-232 (fig. 6-7); Teodor 1997c, p. 154. c) Școala Generală: în jurul școlii din localitate s-au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și la roată caracteristice secolelor VII-VIII. Ulterior, s-a întreprins un sondaj, între 1986-1987, care a dezvăluit existența unei așezări, prin prezența a patru locuințe adâncite (parțial distruse), cu ceramică (fragmente de la vase-borcan și tipsii) și alte obiecte din lut (fusaiole) și piatră (cute). Cercetare S. Ștefănescu, 1984-1985; sondaj D. Gh. Teodor, R. Maxim-Alaiba, 1986-1987. Materialul inedit se află o parte în colecția personală S. Ștefănescu, iar restul la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 162. 126. Valea Popii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
număr, unele întregi, altele în stare fragmentară, din roci diverse, atât dură, cât și moale (gresii), de forme și dimensiuni diferite, iar din punct de vedere tipologic împărțindu-se în neperforate, cele mai multe, și cu găuri pentru înmănușare, acestea păstrate fragmentar. Fusaiolele, trei la număr, toate de formă plată, fac dovada practicării torsului, implicit a țesutului. Deși material osteologic se găsește în cantitate mare, unelte din os prelucrat nu am găsit, în afara unui astragal cu evidente urme de folosire, un mic corn
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1-2 ha, grădini și loc de arătură, au fost descoperite bucăți de chirpic, provenit de la locuințe străvechi sau de la vetre de foc, zgură metalică rezultată, probabil, de la recipiente de redus minereu, un cui din fier pătrat în secțiune transversală, trei fusaiole din lut ars și multe fragmente ceramice de la vase modelate exclusiv cu mâna, din pastă de bună calitate, cât și din pastă grosieră, de culoare cenușie-negricioasă și gălbuie, cu proeminențe-apucători în formă de limbă, de dimensiune mare și mică, multe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
m vest de Casadie, a fost pus în evidență un punct cu vestigii arheologice la excavarea canalului de regularizare a Bârladului, în 1978. Cu această ocazie a fost secționată marginal o veche așezare, scoțându-se la iveală următoarele obiecte: două fusaiole, una de lut și alta din os, două unelte din fier puternic corodate (una având tocul cilindric pentru înmănușare bine conservat), ceramică de producție autohtonă, ce se poate atribui geto-dacilor, cu apucători în formă de limbă, dispuse pe brâie alveolare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dispuse în jurul vasului pe brâie alveolare, indicându-ne astfel că aparțin atât fazei ultime a Hallstattului, cât și culturii La Tène-ului. Există și ceramică de import din epoci diferite; o toartă de amforă a fost datată din perioada elenistică. Câteva fusaiole, fragmente ceramice de la fructiere dacice, cu decor și fără decor, completează bogatul inventar arheologic prezent în acest loc. Ar mai fi de semnalat o mare cantitate de cenușă, ce se observă în diferite puncte din acest areal. Pe Boiereasca, odinioară
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
metal, care să permită o datare contemporană cu ceramica din jur. Câteva lame de cuțit și numeroase cuie, obținute în ateliere de ferărie, par să fie din perioada medievală, în timp ce materialele ceramice, pietrele de râșniță din rocă conglomerat și o fusaiolă de lut ne determină să încadrăm așezarea în complexul cultural Sântana de Mureș, intens identificat în spațiul umbrăreștean, aici și în alte câteva locuri. Curios este și faptul că, alături de râșnițile obținute din rocă conglomerat, specifice perioadei respective și epocii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din os foarte numeroase, prezintă toată gama de tipuri, începând cu vasele mici, simple și terminând cu cuțite și seceri. În cenușarele de la Bărboasa s-au descoperit 16 obiecte de os. Tot aici s-au mai identificat patru rondele și fusaiole din lut ars și câteva fragmente de ceramică aparținând culturii Noua. Rondelă și fusaiole din lut ars și os: Bărboasa (1-4);Banca-Tăvădărești (5-7) (reproducere după revista ,,Carpica’’) În primăvara anului 1965, cu ocazia lucrărilor agricole, pe valea Topliței, nu departe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și terminând cu cuțite și seceri. În cenușarele de la Bărboasa s-au descoperit 16 obiecte de os. Tot aici s-au mai identificat patru rondele și fusaiole din lut ars și câteva fragmente de ceramică aparținând culturii Noua. Rondelă și fusaiole din lut ars și os: Bărboasa (1-4);Banca-Tăvădărești (5-7) (reproducere după revista ,,Carpica’’) În primăvara anului 1965, cu ocazia lucrărilor agricole, pe valea Topliței, nu departe de Dealul Gălănești, în partea de nord-vest a satului Bărboasa, cercetătorii C. Buzdugan și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]