43 matches
-
de reperat pe străzile orașului, datorită escortei obligatorii și vizibile a santinelelor (din patru, doi trebuiau să mă încadreze întotdeauna cînd mă deplasam în interes de serviciu sau ieșeam la plimbare). Aceștia, niște zdrahoni solemni, unii în costum albanez cu fustanelă, ceilalți în tunică militară toți înarmați cu pistoale antedeluviene, săbii și revolvere cu butoi, mă arătau, prin simpla lor prezență, asasinului ca pe un vînat foarte ușor de doborît. Și mă întreb cum ar fi reacționat, în caz de atentat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
borangic sau bumbac, ștergar de cap, brâu și bete. Toate piesele sunt bogat ornamentate, multe din ele fiind decorate cu paiete și mărgele. Costumele bărbătești sunt mai simple, fiind compuse din ițari din cânepă sau lână, cămașă simplă sau cu fustanelă, pieptar, brâu și uneori chimir. Sunt expuse și piese de același fel grupate în aceeași vitrină - peștimane, androcuri, cămăși, ștergare de cap, marame din borangic, dar și bundițe, pieptare, sumane. Toate piesele expuse vorbesc despre priceperea și gustul pentru frumos
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
acest țărm nobil/ și toată mintea mea e o magnolie/ superbă trufașă/ ce crește și înflorește/ prin aceste locuri”. Întâlnirile sunt stranii, poartă pecetea unei poezii tulburătoare: „Oamenii pe care îi întâlneam în drumul meu erau niște lungani purtători de fustanele... Pasul lor era lent, măreț - aș zice - așa cum e totdeauna în Orient. Unii purtau pe cap fesuri albe, iar alții pălării femeiești mari de tragedie - cu aripi. Însă dintr-o dată o angoasă inexprimabilă mi-a copleșit inima. Acești oameni nu
Călătoriile grecilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5140_a_6465]
-
pune poate imediat Doi intelectuali de rasă (apropo, aici e în prezent un festival al cavalerilor cu steaua roz, care se încheie duminică 1 mai cu manifestație) - nu că nu mi-ar place Bivolițele, Cazul disciplinar, Scuipatul divin, Fesul ori fustanela?; m-a dezamăgit însă Enuresis nocturna; păcat! Desigur, va avea parte de o critică foarte bună, chiar din partea noilor generații, căci e o adevărată revelație, și chiar dacă pentru noi amestecată cu neagră duioșie. Anul ăsta se umflă iarăși Rinul și
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
Puține legende, fumegînd a coadă pîrlită de balaur, și din belșug romanțe de candrii sau story-uri de adunare, de la hramuri bisericești la zaiafeturi mirene și five o'clock-uri cu ștaif. Istoria lui, bună-rea, cu lupte și încăierări de stradă, cu fustanele și jobene, s-a scris pe apucate, mai nostalgic ori mai sec. Și, de-o vreme-ncoa', se tot rescrie. Din tot ce-am văzut, la temă, pun deoparte, pentru acum, două cărți (dacă Bucureștiul interbelic n-ar fi o
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
atunci înțeleasă fără ajutorul glosarului de un cititor normal: "Sosiră-n sfîrșit în București ginerii greci. Unul, copilandru, tînăr, frumos, sprîncenat, cu mustața mică și neagră, cu ochi de femeie, cu părul încrețit, ca unul din acei palicari muieratici, purtînd fustanelă fălfăită și strînsă pe șolduri, cămașă de filaliu largă-n mîneci și cusută cu bibiluri, tuzluci și cepchen de filendreș stacojiu numai-n fir și-n mărgăritare, fesul la o parte, iminei mici și roșii, ș-apoi la brîu două
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
mușchilor, Maria se opri din zbucium. Cu figura răvășită, cu ceva dement în priviri, apucă mâna palidă, o ridică și o duse la buze. Apoi scoase inelul de pe arătător și îl strecură în sân. Pe stradă trecea un oltean în fustanelă și ițari, cu pălăria pe ceafă, părând a căuta ceva. O funcționară cu poșetă albă le privi un moment și trecu mai departe. Fetele, cu capul în pământ, prinse iarăși de mână, dădură ocol caselor ruinate, încercînd să mai zărească
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Agriculturii, cum se și cuvenea într-o mică țară rustică unde grâul, purtat pe șlepuri în susul Dunării, era aproape singurul mijloc de câștig. O țărăncuță de operetă ținea în brațe un uriaș, cumva indecent, corn al abundenței. Un țăran cu fustanelă lustruia cu mâneca fierul plugului și-i tot spunea ceva, mânios, muierii de lângă el, care, cu furca-n brâu, își tot muta de colo-colo coșul cu lână de tors. Urma Comerțul, ce închipuise o corabie de scânduri mergând pe valuri
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
împleti luminozitatea stelelor, gingășia florilor, fie sobrietatea, rigoarea, simțul măsurii, credința și cultul pentru tot ceea ce marchează existența noastră ca oameni. Portul bărbătesc este sobru și cuprinde cămașa bărbătească dintr-o singură bucată, lungă și largă, și cămașa cu fustă (fustanelă) care este făcută din pânză de in sau de bumbac, țesută în două ițe, croită cu mari clini laterali, cu platcă. Atât la mâneci, guler, în față și la poale sunt cusuți pui cu ață neagră sau albastră, specificul zonei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Zizmo În scaunul lui. Lina Îl șușuie. Acum În creuzet coboară SIRIA. Apoi ITALIA. POLONIA. NORVEGIA. PALESTINA. Și, În cele din urmă, GRECIA. ― Uite, e Lefty! Cu o vestă palikari brodată, cu o poukamiso cu mânecile bufante și cu o fustanelă plisată, bunicul meu străbate pasarela. Se oprește o clipă ca să se uite În public, dar luminile puternice Îl orbesc. N-o vede pe bunica mea, care Îl privește la rândul ei, gata să-și trădeze secretul. GERMANIA Îl bate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
primordiali, care formează și azi substratul lumii sud-dunărene: biserica peste drum de moschee, străduțe 224 încîlcite străbătute de turci pe măgăruși, de bulgari cu coșuri de legume, de sârbi și aromâni mânând din spate cârduri de oi, de greci în fustanele. De cădii care împart dreptatea după criterii de neînțeles și totuși miraculos de eficiente. Dacă pentru Igov prototipul omului balcanic este Bay Ganyo Balkanski, personajul picaresc al lui Ale-ko Konstantinov, pentru mine el rămâne Nastratin Hogea, înțeleptul oriental bonom și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și zile grele de tânjală au trecut pe caldarâmul târgului noastru de-i nod de trafic de cărniță dulce și de droguri din Moldova de peste Prut și din Ucraina. Că împuțite și flocoase mai sunt kaștoacele pe-aici, nepoato cu fustanele negre, nu ca la voi, șpreiate și șamponate prin diverse subsuori și peșteri, de-ți strâmbă nasu’ la pereții scorojiți de vreme și grijile la sfântu-așteaptă. Și iată că s-a blocat în eter și Animalul ăsta și nu prea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
și cu bec în spate. Pe ușă, un afiș imens cu "Cumințenia pămîntului", care probabil că voia s-o reprezinte chiar pe ea. Pe lada studioului, într-un oval de țiplă - un țăran și-o țărancă din Cipru, el cu fustanelă și fes, ea cu ilic și nu știu ce în păr, kitsch mizerabil, din cele care zac și prin artizanatele noastre. Se asculta într-o tăcere religioasă Nat King Cole. Iat-o pe Cenușăreasa mea, pe femeia visurilor mele, cu care vroiam
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
acestei nebunii, ce trebuie strunită. Este menirea lor în India. Pe platoul palatului sunt așteptați, printre alte minuni uitate de Dumnezeu, de o altă formație. O formație militară de fluierași. Îmbrăcați în costume cenușii și - oare așa este? da, în fustanele roz, rostesc hârâind ceva răgușit și amenințător, care seamănă cu Skye Boat Song. Formația, ca o procesiune, își mărește numărul și, pe moment, sunetele se suprapun, howdah-ul devine piscul unui munte, iritat de o invazie de zgomote. Sir Wyndham este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
i s-au dus zilele în fum”, scrie ironic Vasile Alecsandri (Kera Nastasia, 1865) (214, p. 108). în 1844, Alecsandri descrie Iașiul multietnic, în care orientalii (turci, greci, armeni) sunt promotorii fumatului. În „cafineaua grecească”, „plină de fesuri mari, de fustanele”, „felegenele de cafe, ciubucile și narghilelele gioacă roluri însămnate”, iar „fumul de tiutiun domnește în toată nourimea sa”. Alături, pe uliță, se află o „tiutiungerie arminească”. Ea este împodobită în față-i cu bucaluri mari pline de liulele, de imamele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
material (și anume ecosez) să se întoarcă la origine ca să zic așa să fie nevoie să fac un colaj exact pentru kilt-ul unui scoțian, pe care în rest îl desenam cu creioane colorate sau cu acuarele! Kilt-ul, sau fustanela, cum îi zicea mama cu dispreț; dispreț care se răsfrângea și asupra mea în calitate de autor al unui desen care, prin însăși alegerea subiectului, un scoțian cu kilt, trăda admirație pentru ceva ce merita mai degrabă dispreț. Auzi colo, bărbat cu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cum îi zicea mama cu dispreț; dispreț care se răsfrângea și asupra mea în calitate de autor al unui desen care, prin însăși alegerea subiectului, un scoțian cu kilt, trăda admirație pentru ceva ce merita mai degrabă dispreț. Auzi colo, bărbat cu fustanelă! Dacă unchiu-meu a vândut ceasul de argint, banii încasați ai mei nu i-au văzut niciodată. Bineînțeles că n-a putut s-o țină tot pe-a lui până la capăt, cum că vremurile n-ar fi fost propice pentru vânzare
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ochilor închiși, Otto își imagină icoana și se gândi cum ar fi ca, în timp ce reface o biserică, să dea peste ea, ascunsă în zid. Prin mintea numai pe jumătate trează îi defilau o mulțime de arhangheli cu picioare subțiri, cu fustanele și cu scuturi în mâini, îngeri cu bucle căzute pe umeri și sfinți și sfinte cu tipsie galbenă pe cap. Pe toți îi văzuse, dar nu mai știa exact unde. Curând sfinții au fost luați de apa unui râu, iar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]