282 matches
-
fete, și conchise filosofic: Toate la timpul lor! Cum știi tu că-i mai bine pentru tine, dar timpul trece și odată cu el și anumite ocazii rare și irepetabile! Doamne, cum a reușit să spună exact ceea ce gândea și el!? Fustița de numai o palmă acoperea numai ceea ce trebuia musai acoperit lăsând pentru Va o priveliște cum numai În ceruri poți găsi. Tocmai Încerca să ridice la modul virtual câte un pic marginea fustiței, mai sus, și mai sus când la
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
să spună exact ceea ce gândea și el!? Fustița de numai o palmă acoperea numai ceea ce trebuia musai acoperit lăsând pentru Va o priveliște cum numai În ceruri poți găsi. Tocmai Încerca să ridice la modul virtual câte un pic marginea fustiței, mai sus, și mai sus când la sunetul clopoțelului, Rică Olaru sări instinctiv de pe scaun, prinse lanseta din mijloc și trase cu putere. O trăsătură de crap și o nouă și promițătoare partidă de pescuit Începea pe lacul Solești. Toată
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
lui Va și În timp ce săruturile pătimașe se țineau lanț (Va nu Îndrăznea să Încerce unul franțuzesc, așa cum Îl Învățaseră cele două profesoare ale lui!), mâna sa Înainta ușor de la genunchiul sub care găsi un loc delicat și cald, către marginea fustiței deja urcată mai sus din cauza momentului aprins, apoi mâna oarecum experimentată a lui Va Își făcu loc pe sub fustița roșie, rămase copleșit de căldura pielii netede și a formei delicate și tari, fata Îi opri pentru o clipă mâna, o
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cele două profesoare ale lui!), mâna sa Înainta ușor de la genunchiul sub care găsi un loc delicat și cald, către marginea fustiței deja urcată mai sus din cauza momentului aprins, apoi mâna oarecum experimentată a lui Va Își făcu loc pe sub fustița roșie, rămase copleșit de căldura pielii netede și a formei delicate și tari, fata Îi opri pentru o clipă mâna, o prinse În mâna sa și amândouă Înaintau invariabil către o direcție și un loc În care legile pământene și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
celor două picioare. Fu pus să Încerce noua piesă simplă, nu prea reuși iar fata comandă: Te rog, atenție la pedale! Băiatul privi pedalele mai mult timp și nu Înțelegea cum și când se mai descheiase un nasture, cum de fustița urcase nepermis de sus și cum picioarele se Închideau și se deschideau ritmic „urmărind ritmul muzicii”. Învăță și această piesă de studiu, se despărțiră, iar el rămase cu amintirea unor bucle aurii care Îi atingeau fața, cu buzele fetei care
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
băiatul olarului se gândea mai puțin la ziua de sâmbătă, farmecul acesteia scăzuse considerabil În mintea sa, doar noaptea era prezentă și frumoasa contabilă: tenul ei de creolă, pielea catifelată și uniform bronzată, atât cât lăsa să se vadă o fustiță perfect mulată pe un corp cu minunate proporții În care rotunjimile și curbele erau la locul lor și Împreună confereau un tot de care s-ar fi bucurat și cerul. De sub bluza din mătase vaporoasă și de culoare lila ieșeau
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Tătărăscu. Alte însemnări se referă la o serbare la care Eugenia Ionescu trebuia să joace rolul unei zâne, iar lucrul ăsta o măgulea peste poate. Ce frumos are să fie. Vor dansa și florile și zânele și piticii. Florile îmbrăcate cu fustițe verzi, cu frunzele, cu bluzițe colorate, iar petalele... roșu ca macul... albe ca margaretele... Poate are să fie o floare... Un crin ar vrea să fie - albă de sus și până jos și cu o cununiță de argint pe cap... Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
îi dădea toate bucățile de pânză, mai mari și mai mici, care-i rămâneau și pe care le credea bune de a fi folosite, de a mai face ceva din ele. Anume din aceste bucați, maică-sa îi cosea rochițe, fustițe, cămășuțe și chiloței, făcea câte un șorțuleț, o față de pernă nouă, o perdeluță pe ici pe colo... Știa să îmbine bucățile de pânză între ele după culori și calitate în așa fel, încât cine vedea lucrurile făcute de ea nu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
straniu, care aveam impresia că, uneori, se aprindea În palmele ei micuțe. Și totuși niciodată nu mi-a plăcut Neli. Unele obiceiuri mă exasperau la ea. Scotea câteodată o limbuță obraznică atunci când trecea vreun străin pe lângă noi și-și ridica fustița, arătându-și chiloțeii albi, pătați de urină. Oamenii o priveau Îngăduitor, mârâind printre dinți, indescifrabil. Unul a și vrut so plesnească, dar fetița s-a ferit iute, cu mișcări agile, de felină. Îi strigam să Înceteze, dar nu mă auzea
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
vârful bocancului drept În burtă și băieții se distrau urmărindu-mă cum țipam ca un apucat mai mult de spaimă și de ciudă decât de durere. Fumul se Întețise cumplit, iar aerul din bar devenise irespirabil. O chelneriță cu o fustiță ca o batistă, ce Împrăștia un miros insuportabil de parfum ieftin trecu prin dreptul meu. Mi-a surâs „profesional”, dar și eu am privit-o țintă, ca pe... ceea ce și cred că era. Lângă colțul mesei, un pui de cerșetor
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de cărți, beții prelungite. Se întâmpla chiar să lipsească câte o noapte de acasă, ocrotit de către vreo puicuță care îi ciugulea mai întâi tot ce avea în portofel; dimineața se trezea tamponat pe frunte cu apa de colonie ieftină a fustiței aceleia scurte care îl conducea grăbită spre o ușă dosnică de ieșire. Olga începuse a se îngrijora. Sarcina ei înainta vertiginos. Mai erau câteva săptămâni și în casa lor trebuia să sosească cel așteptat. Cum mariajul lor se deteriorase așa
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
jurat moarte și răzbunare comuniștilor. N-a fost singurul, își aduce aminte și Curistul de povestea altcuiva care era aproape identică cu cea a Bătrînului. Și nu numai lor, reia Roja, ci și tuturor fufelor, cocotelor, curviștinelor de-o noapte, fustițelor, femeilor în general. Peste noapte a devenit misogin. Așa am dedus că la mijlocul trădării se găsea una din femeiuștile cu care își pierduse timpul înainte de război și care de nervi că nu-și făcuse planuri serioase cu ea începuse să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
în formulă completă, Roja a început să lipsească tot mai des, să nu-și mai facă apariția decît în trecere. Mai în glumă, mai în serios, le spunea că e sătul pînă-n gît de fumul de țigară, de fufele în fustițe mini care se țin scai de el, că are altceva mai bun de făcut. La fel de bine puteau să se distreze și fără el, să comande băutură și mîncare, să facă dedicații la orchestră, să se destindă sau să și caute
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și mai mult; și, bine-nțeles, același efect îl avea și asupra mea. Ah-Alice, cu pletele blonde săltându-i pe spate, încadrându-i chipul! Cum mai străbătea jumătate din lungimea terenului de joc, cu pasul ei elastic, exuberant! Ah-Alice, în fustița ei albă cu pantalonașii de satin albi strânși pe coapse și cu cizmulițele ei albe, care-i veneau până la jumătatea gambelor suple și puternice! Of, Iisuse, „Craci“ Dembosky, cu frumusețea ei goișe, tâmpă și blondă! O altă icoană! Faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
lasă impresia că a văzut ceva, oftează și rostește: Doamne, cu ce anume ți-am greșit mai vîrtos ?... Discret, întoarce capul, își șterge ochii umezi și pornește năuc, înainte, spre gardul de beton. Două fete murmură el. Olițe, fundițe, codițe, fustițe... Și-așa, jucăriile teleghidate sînt scumpe ale naibii... Că parcă păpușile-s mai ieftine!... Da' bine că-s sănătoase toate trei! Să-i duc niște flori și să-i spun că-s bucuros: "Știi, fete voiam, dar mă gîndeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sare lîngă Mihai. Salut! Dacă nu-i premieră, vino pe la mine, vodcă n-am, da' fac rost, că poate mă ajuți la cumpărături; am lista acasă, trebuie s-o dublez: feșe, batiste, pelinci, port-bebi, tetine, sticle gradate, olițe, fundițe, codițe, fustițe... Da' de ce nu mergi cu mine, unde te duci? La autogară, să-mi iau geamantanele. Ia stai! Carnea..., vinul... Mulțumesc! Știi ce bine au prins... Chiar mă-ntrebam cine-i nebunul, cu risipa... Da' mă-ndoiese să-ți mai fi rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din curtea școlii ținându-ne de gât, vorbind despre o tipă de la J care umbla cu un negru. Apoi, tabăra de la Breaza a avut cam tot ce-ar fi putut avea o tabără din vacanța de primăvară: ciripit de păsărele, fustițele fetelor, macaroane, marmeladă și mâncărică de cartofi, colțul crud al ierbii, meditații la matematică cu Stăneasca, diriga mea (la D) și profa lui (la I), pasta de dinți de pe clanțe, o excursie la crucea de pe deal în care ne tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fetele, stăteau lipite una de alta pe marginea patului din camera mea, iar eu, rugându-le să zâmbească și prefăcându-mă că le fixez chipurile, am prins tot ce exista de la brâu în jos, mai ales ce se zărea sub fustițe. Pe urmă, pe la asfințit, jucând noi trei fațea (după ce, la școală, Magdalena Dina tocmai ne lăsase pe toți cu gurile căscate, scriind pe tablă expresia aia ciudată și corectă gramatical, de-a v-ați ascunselea), s-a întâmplat s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
să trăiască mai bine și să se bucure de munca sa! Să fim mândri de țara noastră! Două Dacii cu câte-o junioară dezbrăcățică pe capotă trec claxonând, fetele împart mere din coșulețe, golanii se benoclează pentru că vântul le ridică fustițele. - Sănătaaate, oameni buni! Sănătaaate... e generos candidatul. - Băi, da-s cam viermănoase merele astea, comentează un țânc. Folosind cotoarele, plozimea începe un concurs de tras la țintă în panoul cel mai mare din zonă, cu un cap chel privind spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
o urî. Se îndepărtează de motivul însuși. E nevoie de-o ceașcă de cafea și-o capsulă de Dexedrine pentru a mă simți măcar vag enervată de ceva. Brandy, ea poartă un deux-pièces Bob Mackie cumpărat la solduri, ăla cu fustița dreaptă și marele dracu’ știe și subțirea și îngusta nici că-mi poate păsa mai puțin. Are-n picioare niște pantofi făcuți din pielea cine știe cărui animal. Accesorizată, inclusiv cu bijuterii, știți, pietre scoase din pământ, lustruite și tăiate să reflecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
amanți, deși, de această dată, singurii invitați erau cei trei băieți cărora le promisese mâna ei. După cină, pentru care făcuse mari eforturi împreună cu mama ei și cu cele mai bune prietene, fata se ridică în picioare și lasă că fustița din frunze și flori să-i alunece până pe nisip, rămânând complet goală în lumina tremurătoare a focului. Apoi lua o centură pe care și-o împletise singură din pene colorate, și-o puse împrejurul mijlocului și îi înmâna capetele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
de tratamente cosmetice și pedichiuri, de baluri de caritate și loje la operă, ștergându-i fața netedă Lady Zdreanță spune: — Și tatăl meu, la rândul lui. Pentru binele lui. — Se... dădea în spectacol, spune ea. Avea o amantă tinerică. Purta fustițe de balet. Nu împărțea profitul liniei sale de producție. Își neglija munca. Așa că - după cei trei doctori - e acolo: Cu toți ceilalți inventatori de geniu. În spatele ușilor închise. Fără telefon. Pentru tot restul vieții. Dinlăuntrul vălului ei de insule private
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Când autocarul opri, se grăbi să admire mausoleul construit din piatră, monument grandios ridicat întru memoria eroilor neamului. Învățătoarea le vorbise pe tot parcursul drumului despre evenimentul istoric în cinstea căruia fusese înălțat. Sanda o smulse din visare și aranjându-i fustița o împinse spre ceilalți. Elevii se aliniară pe clase, sub directa îndrumare a învățătorilor și așteptară, emoționați, să înceapă ceremonia. Erau cu toții îmbrăcați în cămăși albe. Fetele purtau fustițe bleumarin, plisate, băieții pantaloni de aceeași culoare. Trompetele răsunară, armata de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cinstea căruia fusese înălțat. Sanda o smulse din visare și aranjându-i fustița o împinse spre ceilalți. Elevii se aliniară pe clase, sub directa îndrumare a învățătorilor și așteptară, emoționați, să înceapă ceremonia. Erau cu toții îmbrăcați în cămăși albe. Fetele purtau fustițe bleumarin, plisate, băieții pantaloni de aceeași culoare. Trompetele răsunară, armata de însoțitori amuți și toate privirile se îndreptară spre grupurile de copii. Salutul tineresc înflăcără inimile școlarilor. Rând pe rând, cu o infinită mândrie, învățătoarea atârnă fiecăruia, la gât, cravata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
dezaprobarea colectivul hotărâse să o angajeze și ca redactor, dar numai în anumite condiții. De pildă, să meargă la directorul celei mai mari fabrici din oraș și să-i ia un interviu. Să se îmbrace cât mai frumos, cu o fustiță scurtă, de exemplu, și cu fața ei drăgălașă să-l cucerească, pentru ca astfel ziarul să aibă oricând intrare în biroul acestui domn. Dacă făcea impresia dorită, el urma să aibă grijă ca ea să fie mulțumită. Luana începu să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]