674 matches
-
-l dau înapoi?ť"), prima parte a unei excelente conferințe despre reportaj a unui excelent jurnalist: Ryszard Kapuciski, precum și două eseuri din categoria celor esențiale: Ritmul creierului de Oliver Sacks și Cartea sau viața de George Steiner (,În Rusia, poeții futuriști și leniniști au cerut distrugerea prin foc a bibliotecilor, deși linia oficială era a celui mai fanatic conservatorism, pentru preîntîmpinarea oricărei eventualități. Acumularea interminabilă de cărți, pentru care marile biblioteci sînt un soi de sanctuare, reprezintă toată povara trecutului, un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
dar știa să viseze mai bine decât alții". Pe lângă Emile Souvestre, Albert Robida sau H.G. Wells, contemporani lui și adevărați precursori ai SF-ului, Jules Verne face figura unui scriitor cuminte ("un înțelept rătăcit în vacarmul unei chermese tehnologice și futuriste"), deloc preocupat de scenarii biologice, confruntări extraterestre sau conflicte parapsihologice, frecvente în literatura populară a epocii. Romanele sale fanteziste nu vizau reconstruirea sau explorarea tehnologică ale unor lumi necunoscute, cât evadarea din lumea cunoscută tocmai prin tehnologie. (Fac aici o
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
personală a poetului, la înțelesul lor liric adevărat, care nu poate fi decât simbolic și muzical.” Nu mai puțin Rimbaud ar fi exercitat asupra a ceea ce Pillat numește stânga și extrema stângă a liricii interbelice o enormă influență: suprarealiștii francezi, futuriștii italieni, expresioniștii germani rămânându-i datori. Precum, dimpotrivă, lirica americană își datorează originalitatea tocmai și anume lipsei de tradiție, de surse, caracterului ei auroral. Ceea ce duce la un alt fel de puritate... În mare, căile investigației pillatiene în sfera liricii
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
și corintice, am descojit fresce, am gustat picturi - și acum mai simt pe limbă fire din pânzele neîntrecuților maeștri renascentiști -, mi-am potolit setea din cascade și peșteri baroce, m-am lăsat pătruns de praful entuziast și pestriț al velocilor futuriști, am gustat, o, acea atât de subtilă, îmbătătoare drojdie depusă, prin ani aici, în adâncul oricărui lucru.. Acum sunt sătul, ghiftuit, îmi fac mulțumit siesta, privesc cu încredere viitorul, mă simt ca un humus fertil. Am și început să simt
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
săi alegători. N-a fost atent nici măcar la formularea prietenei sale Angela, care a urcat la tribună cu sânii strânși în taiorul mov, ca să ne spună că: „...mulți președinți de țări din Europa Centrală și de Est au o gândire futuristă”! Eu am fost atent; dar tot nu mi-am dat seama dacă a fost vorba de viitorologie, sau de vorba românului: „a face politică la futu-i mă-sa”. Afirmam pe propria-mi răspundere în articolul trecut că: omul nostru
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
realitatea este alta: ai nevoie de destul de puține lucruri ca să vezi ce „văd“ sateliții NOAA. Deci, cele mai răspândite antene pentru amatori sunt cele formate din doi dipoli încrucișați și quadrifilara helix. Dacă a doua este sofisticată, având un design futurist, prima este ușor de confecționat, în câteva ore, dintr-o mână de țevi din aluminiu, groase de un centimetru, un tub de PVC și câțiva metri de cablu coaxial. Pentru cei ce n-au îndemânare la mânuit bomfaierul și bormașina
Agenda2003-45-03-45-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281694_a_283023]
-
contact al tânărului cu machetele STI s-a petrecut la EUROCON ’94. S-a inspirat pentru machetele din expoziție de la Frank Lloyd Wright, cu proiectul Broadacre City, și de la Antonio Sant’ellia, cu proiectul Citi Nuovo, care au imaginat habitaturi futuriste pe suprafața planetei. „Eu mi-am pus probleme: ce se întâmplă în cosmos, cum vom locui când omul va ajunge acolo“. Și, până ca locuitorii secolului XXV să se gândească din ce materiale își vor construi casele plutitoare în spațiu
Agenda2003-47-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281728_a_283057]
-
deschis în cursul acestei săptămâni pe Bd. T. Ionescu nr. 11, colț cu str. Buftea. Unitatea de categoria trei stele pune la dispoziția clienților 46 de locuri în 23 de camere single sau double într-o ambianță supermodernă, cu elemente futuriste. La amenajare s-a ținut cont de fiecare detaliu, punându-se accentul pe calitate și pe dorința de a oferi altceva... pornind de la design, materiale utilizate în finisare (pardoseală și uși din lemn de bambus, zugrăveală „sttuco venețian”, articole sanitare
Agenda2005-03-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283270_a_284599]
-
Calea Aradului nr. 109, a avut loc prezentarea primului model proiectat și construit integral în cadrul Audi Brand Group, de la fondarea sa în 2002 - Seat Altea. Modelul dă viață conceptului Salsa și reprezintă o nouă etapă în istoria mărcii, anunțând linia futuristă a viitoarelor modele Seat. Altea beneficiază de o tehnologie de ultimă oră în domeniul motoarelor, toate având puteri mai mari de 100 CP; vor fi disponibile versiunile pe benzină 2. 0 FSi de 150 CP (110 kW) și 1. 6
Agenda2004-28-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282632_a_283961]
-
l Organizate de Ziua Timișoarei După cum a informat domnul Adrian Orza, viceprimarul orașului, manifestările prilejuite în acest an de Ziua Timișoarei, 3 august, se doresc un arc peste timp, care unește tendințe și stiluri diferite: nou și vechi, clasic și futurist. Astfel, Consiliul Seniorilor va organiza o expoziție de imagini vechi, dedicată Timișoarei, fotografiile aparținând domnului Octavian Leșcu, cetățean de onoare al orașului. În cadrul expoziției va fi lansată noua colecție de ilustrate a domnului Leșcu, ce cuprinde 18 vederi inedite, acestea
Agenda2004-30-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282682_a_284011]
-
echilibru, de narcisism sau de revoltă - pe care omul le traversează sub impactul revoluției industriale și al deselor reconsiderări în raport cu imaginea consacrată despre sine. Astfel, titluri cum sînt Între două lumi, Romantismul, Realitatea, Impresioniștii, Simboliștii, Postimpresionistii, Perioada crizei, Cubiștii și futuriștii, Avangardă, Expresioniștii, Abstracțiunea, Dadaiști și suprarealiști și Între cele două războaie nu sînt doar capitole de istoria artei, ci și, daca nu cumva mai întîi, încercări de autoclarificare ale unei umanități aflate într-o goana irepresibila. Cei o sută unu
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
John Woo însuși n-a putut veni, fiind ocupat să termine Misiune: imposibilă 2, fanii acestui cinema au fost regalați cu prezența a vreo două duzini de vedete care au zîmbit, au dat autografe și s-au lăsat pozate în interiorul futurist al lui Teatro Nuovo Giovanni da Udine - unde au avut loc proiecțiile. Concluzia acestui "check-up" italian? Filmul asiatic este bine-mersi, sănătate pe care ne-o dorim și nouă! Pînă și Singaporele face mai multe filme pe an decît România, fiind
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
în absolut. Această valoare este frumosul - e drept că drept emblemă a prestigiului și succesului. Redutabilul Onofre Bouvila, bunăoară, vădește surprinzătoare sensibilități la frumusețea vieții și a Artei, este atras de ăindustria de visuriă care e cinematografia și de estetică futurista a tehnicii. Tot astfel ălocotenentulă protagonistului, un gangster numit Efrén Castells, odată ajuns la un oarecare nivel de confort și respectabilitate burgheza, se deda la achiziția unei bogate colecții de pictură catalana contemporană. În aceste două exemple, imaginea livresca a
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
coloana etc... În încheiere, v-aș pune o întrebare mai personală, privind propriile Dv. preocupări legate de critica de artă. Ați scris numeroase studii despre artele plastice, ați preferat anumiți artiști, ați scris despre cubiști, despre pictura murală mexicană, despre futuriști și despre multe altele. Cum priviți în urma sau în fața Dv. aceste șantiere, cum apreciați ceea ce ați făcut, cum priviți critica de artă contemporană, statutul criticului, aflat în fața unui fenomen în mișcare, schimbător, căutându-i sensul? Nu pot vorbi pentru toată lumea
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
că ar putea imita Creatorul, cuprinde trei ipostaze: 1) spiritul autonom față de realitate, care-și elaborează propriile construcții ideale, înfăptuind o armonizare a subiectului și obiectului, o reificare a spiritului în produsele sale pe care le poate contempla (simboliști, fenomenologi, futuriști, constructiviști, ficționaliști, wittgensteinieni, analiști, existențialiști, pozitiviști); 2) subiectivitatea confiscată de propria viziune, obținută din experiența senzorială cu caracter de unicitate (decadenți, romancieri ai fluxului conștiinței, suprarealiști, expresioniști, "trăiriști", unanimiști); 3) o intersubiectivitate, o postură a eului înscris în ordinea simbolică
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
Maiakovski. Maiakovski s-a născut poet din mila Domnului. Și toți contemporanii lui, inclusiv Ahmatova, Pasternak, }vetaeva, cu toate divergențele politice ulterioare, l-au considerat un talent înnăscut, unic. Și-a început cariera literară ca poet inovator și răzvrătit, ca futurist, preluând ideile lui Hlebnikov, dușman al culturii burgheze. îmbrăcat cu celebra lui bluză galbenă, apărea pe scenă, - el a pus bazele tradiției poeziei ruse de estradă - într-un dureros proces de transformare a verbului în faimă. în poemul eclectic și
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
comunicare mondială (telefonul, telegraful, marele ziar - «sinteza unei zile universale» ș. a.)... O privirea optimistă a lucrurilor, care înainte erau luate drept pesimiste, - acesta ar fi elementul pozitiv, pe care l-a adus înainte de toate în literatură futurismul”. Însă mai mulți futuriști ruși nici pe departe nu împărtășeau entuziasmul colegului lor Kulbin, stârnit de apropiatul turneu al protagonistului apenin, declanșând în presă o polemică acerbă. În cartea sa de memorii Arcașul cu un ochi și jumătate, petersburghezul Benedikt Livșiț scrie, cu evidentă
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
sa de memorii Arcașul cu un ochi și jumătate, petersburghezul Benedikt Livșiț scrie, cu evidentă intenție de a aplatiza importanța vizitei lui Marinetti că, la acea vreme, în Moscova, care încă nu devenise capitala Rusiei, nu se afla nimeni dintre futuriștii ruși, cei mai celebri dintre aceștia, David Burlik (supranumit tatăl futurismului rus), Vasili Kamenski și Vladimir Maiakovski, aflându-se într-un turneu literar (lecturi, prelegeri) prin sudul imperiului. Implicit, parcă ar fi fost și o sfidare amicală (cu voit efect
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
decis să nu scrie absolut nimic despre futurism, pe care însuși Șerșenevici îl botezase drept „futuropitaiușciesea” - futurovor, prin analogie cu carnivor. Iar altcineva opină că futurismul nu ar fi decât „o fiară de speriat lumea”. Iată un extras din foileton: „Futuriștii vor vedea că despre ei nu scrie nimeni și vor înceta să se mai maimuțărească și să o dea în bufonerie! Pe prima pagină al fiecărui număr de ziar să se dea cu litere mari, cursiv: Noi nu scriem din
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
că despre ei nu scrie nimeni și vor înceta să se mai maimuțărească și să o dea în bufonerie! Pe prima pagină al fiecărui număr de ziar să se dea cu litere mari, cursiv: Noi nu scriem din principiu despre futuriști. Noi suntem Plenipotențiarii Membri ai Cooperației de Muncă din Rusia a Trecerii sub Tăcere a Futurismului în Presa Periodică”. Iar unul dintre pictorii ce aveau să ajungă celebri, Mihail Larionov, spunea într-un interviu din „Vecernie izvestia” („Noutățile serii”): „Noi
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
rus (celălalt era poetul Vadim Șerșenevici) care l-au întâmpinat pe Marinetti la gară. Ba unora li se crease impresia că futurismul autentic este doar cel lansat și propagat de Marinetti, pe când cei care în Rusia se declarau fie, europenește, futuriști, fie, autohton, budetleni, nu ar fi decât niște simulacre, niște nedumeriri, precum reieșea și dintr-un articol al lui Kornei Ciukovski (revista „Șipovnik” - „Măceșul”): „Este clar că, în esență, futurismul nostru nu e decât un anti-futurism (...) Să fărâme, să nimicească
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
Este clar că, în esență, futurismul nostru nu e decât un anti-futurism (...) Să fărâme, să nimicească, să demoleze, pentru ca el însuși să moară sub dărâmături - probabil asta crede că i-ar fi misiunea”; „Cu câtă uimire ar privi la ei (futuriștii ruși - n.m.) Marinetti, distrugătorul Paraliziei și Podagrei, poetul-foc de artificii, poetul-mitralieră!” Concluzia... nepatriotică a lui Ciukovski e că cei din Rusia „doar în derâdere pot fi numiți futuriști”. În unison cu atitudinea retractilă a protagoniștilor futurismului rus erau și unele
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
că i-ar fi misiunea”; „Cu câtă uimire ar privi la ei (futuriștii ruși - n.m.) Marinetti, distrugătorul Paraliziei și Podagrei, poetul-foc de artificii, poetul-mitralieră!” Concluzia... nepatriotică a lui Ciukovski e că cei din Rusia „doar în derâdere pot fi numiți futuriști”. În unison cu atitudinea retractilă a protagoniștilor futurismului rus erau și unele publicații periodice, care au reacționat energic până la duritate. Ziarul „Reci” („Graiul”) portretiza-comenta în modul următor: „...ca un adevărat urmaș al lui Cezar, Marinetti nu se poate mulțumi doar
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
Tolstoi și Ghenrih Tasteven, primul - prozator reputat de SF și de romane istorice, cel de-al doilea - critic de artă care, în calitatea sa de delegat rus al „Société des Grandes Conférences”, era responsabil de organizarea turneului celebrului italian. Dintre futuriștii (get-beget!) era prezent Vadim Șerșenevici, iar de la asociația „Mezaninul poeților” - Konstantin Bolșakov, criticul, esteticianul Aleksandr Toporkov, alții (dar nu prea mulți). Adică, cei de-ai casei, de-ai genului, de-ai futurismului nu se înghesuiseră, iar unii dintre cei importanți
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
i-au modificat opiniile, de data aceasta el declarând că ar fi unul dintre apologeții futurismului, spunândui corespondentului de la „Ziarul de Moscova”: „Eu deja am trecut școala pesimismului, văd în viitor triumful începutului vieții și, în acest sens, sunt un futurist”. Numai că Marinetti se arătă oarecum nedumerit de situație, ziarul „Russkoe slovo” („Cuvântul rus”) reproducându-i spusele de futurist trist: „Mă simt foarte mișcat de primirea caldă a publicului moscovit, însă de ce sunt salutat exclusiv de oameni care se află
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]