50 matches
-
se asociază cu degenerescența mediei), - disecția aortei, - boli de țesut conjunctiv, - traumatisme deschise, - aortite, - infecții primare micotice, - preexistența unui graft inserat, - anomalii congenitale. Anevrismele care nu sunt căptușite cu intima peretelui aortic se numesc „false” sau pseudoanevrisme. Contrastând cu anevrismele fuziforme care implica întreaga circumferință a aortei, falsele anevrisme au deseori un aspect sacular, mimând anevrismele saculare. Când un anevrism implică segmentul sinusurilor aortice, creasta sinotubulară dispare din cauza dilatației, ceea ce se numește „ectazie anuloaortică”, termen introdus de Cooley [3]. Anevrismele toraco-abdominale
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
aortei ascendente poststenotice apărute în cadrul valvulopatiilor aortice reumatismale. Dilatația idiopatică a inelului valvular aortic și a porțiunii inițiale a aortei ascendente conturează o entitate cunoscută sub numele de maladie anuloectaziantă a rădăcinii aortice. Există și posibilitatea apariției unor anevrisme congenitale fuziforme prin dilatație poststenotică într-o stenoză aortică valvulară congenitală [31]. Traumele toracice penetrante pot fi cauza unor anevrisme false. În epoca actuală a by-pass-ului cardiopulmonar, bursa de canulare a aortei ascendente pentru perfuzia arterială poate fi locul de formare a
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
schwanomul) Își are originea în celulele Schwann. Se descriu două subtipuri: schwanomul melanotic și tumora cu celule granulare. Macroscopic se constată tumoră bine incapsulată, fermă, de culoare cenușie. Microscopic se descriu două tipuri, tip Antoni A (structură densă avasculară, celule fuziforme aranjate în palisadă și tip Antoni B (modificări mixomatoase, arii chistice multiple). Apare la orice vârstă. Are topografie variabilă: nervii cutanați (cap, gât, extremități) mediastin, mai puțin frecvent în retroperitoneu. Se poate extinde în canalul medular. Determinările histochimice evidențiază proteina
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
important l-au ocupat alterarea (slăbirea) membranei bazale tubulare sau obstrucția intratubulară prin celule hiperplazice. Mulți ani s-a crezut că factorul principal este reprezentat de reducerea rezistenței țesutului conjunctiv care, datorită stresului hidraulic, cedează în diferite puncte, apărând dilatații fuziforme sau în deget de mănușă. Inițial, ele sunt în contact cu nefronul și se umplu cu filtrat glomerular. Ulterior, chiștii se măresc prin acumularea de lichide, separându-se total sau parțial de tubul (proximal, distal sau colector) din care provin
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
tendința de a umple spațiul retroperitoneal și de a disloca/înlocui conținutul abdominal; suprafața externă este netedă. Chiștii sunt localizați și în corticală, și în medulară, conferind un aspect care a fost comparat cu un burete (planșa 6). Chiștii apar fuziformi sau dilatați, cu dispoziție în unghi drept/radiar pe suprafața corticalei. Microscopic, chiștii sunt dilatații ale tubilor colectori (origine în tubii colectori), tapetate de un epiteliu simplu cubic (planșa 7). Consecutiv, se poate remarca atrofie tubulară și fibroză interstițială. 4
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
menținând contact între cavitatea anevrismală și lumenul vascular) și fals (hematom extravascular, care comunică cu spațiul intravascular). Sunt localizate în teritoriul toracic sau abdominal (sub arterele renale, deasupra bifurcației aortei, pe artele iliace, unde pot fi însoțite de dilatații mici, fuziforme sau saculare). Asociat uneori cu fenomene de degenerescență chistică a mediei, anevrismul de aortă poate fi încadrat în categoria afecțiunilor matricei extracelulare, cu determinism genetic. Morfologic, anevrismele pot fi clasificate după formă (saculare, fuziforme) și dimensiune (riscul de ruptură fiind
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pot fi însoțite de dilatații mici, fuziforme sau saculare). Asociat uneori cu fenomene de degenerescență chistică a mediei, anevrismul de aortă poate fi încadrat în categoria afecțiunilor matricei extracelulare, cu determinism genetic. Morfologic, anevrismele pot fi clasificate după formă (saculare, fuziforme) și dimensiune (riscul de ruptură fiind corelat cu mărimea). 6. Anevrismul arterelor intracerebrale, tip berry Acest tip de anevrism (3, 14, 15, 21, 26) afectează în special teritoriul vaselor mici cerebrale, la nivelul ramificațiilor poligonului Willis, sau vasele mari cerebrale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
multe lucrări cu acest subiect. Săgeata indică așa-numita „auto lumination“, cu vacuole paranucleare ce conțin eritrocite (o examinare atentă pune în evidență frecvente „autolumination“, în care eritrocitul este conținut într-o vacuolă clară paranucleară din citoplasma unei celule endoteliale fuziforme. Asocierea virusului Herpes 8 numit și Kaposi Sarcoma Herpes Virus (KSHV), la stări de gravă depresie imunitară (SIDA, „primary efussion limphoma“, anumite forme de boală multicentrică Castelman ș.a.) a fost dovedită în 1994 de Yuan Cheng și colaboratorii,67 prin
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
o lucrare în care discriminau net tulpini de RSV care produceau infecție litică cu elaborare a unor cantități însemnate de virus și tulpini de RSV care, deși schimbau fenotipul fibroblastic al celulelor pe care erau cultivate (celulele pierdeau aspectul normal, fuziform, și luau un aspect fenotipic tumoral), producția de virus era inexistentă.10 Fenomenul a fost studiat ulterior de către Hary Rubin și Peter Vogt11 (1962) și independent de ei de către H. Temin 12 (1963) și japonezul H. Hanafusa 13 (1965), care
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
I.h. I.C. Nucet 300 24,38 2,4 36,50 13,90 1,12 Pd. Iloaiei 100 28,00 2,5 36,00 13,50 1,09 Remarcăm că noul crap, realizat la Podu Iloaiei, are un corp ceva mai fuziform, dar se apropie destul de mult de crapul de Nucet, la toți indicii studiați. De asemenea, noua varietate de crap a manifestat un ritm de creștere bun, atât la populări cu densități mari, cât și la densități reduse, iar producțiile la
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
disconfort social legat de exclusiune, cu atât cortexul cingulat anterior este mai implicat. în opoziție, creierul prefrontal devine cu atât mai activ cu cât scad trăirile de disconfort social. în luarea deciziilor, intră în funcție două tipuri de neuroni: neuronii fuziformi și neuronii oglindă. Neuronii fuziformi, de patru ori mai mari decât alți neuroni, făcând o transmisie extrem de rapidă a impulsului nervos, formează conexiuni dense între cortexul cingulat anterior și cortexul orbito-frontal, altfel spus între creierul nostru emoțional, cu sarcina de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu atât cortexul cingulat anterior este mai implicat. în opoziție, creierul prefrontal devine cu atât mai activ cu cât scad trăirile de disconfort social. în luarea deciziilor, intră în funcție două tipuri de neuroni: neuronii fuziformi și neuronii oglindă. Neuronii fuziformi, de patru ori mai mari decât alți neuroni, făcând o transmisie extrem de rapidă a impulsului nervos, formează conexiuni dense între cortexul cingulat anterior și cortexul orbito-frontal, altfel spus între creierul nostru emoțional, cu sarcina de a ne asigura supraviețuirea și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
celulelor musculare printr-un defect intrinsec, cu producție consecutivă de colagen, sau de o anomalie în producerea fibrelor de colagen (Travers et al., 1996, Wali, Eid, 2001, Wali, Eid, 2002). Componenta musculară netedă Electrono microscopic, celulele musculare netede normale sunt fuziforme, prezintă plasmalemă intactă și un singur nucleu, iar citoplasma conține o rețea ordonată de filamente de actină și miozină, alături de cisternele reticulului endoplasmatic rugos, ribozomi și câteva mitocondrii. Histoarhitectonic, celulele musculare netede sunt interconectate. Există câteva studii de referință asupra
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și de scolioză antalgică. 2) Tumefacția: este vizibilă sau poate fi simțită prin palpare doar când tumora interesează oasele superficiale. Tegumentul ce acoperă tumora este normal. 1) Macroscopic: localizare de obicei unică, fie la nivelul diafizei, dându-i un aspect fuziform, fie în țesutul osos epifizar spongios. Leziunea specifică este nidusul. Acesta este o tumoară ovoidă/rotundă, de consistență moale (consistența crește spre zona centrală a nidusului care este calcificată), culoare brun-roșcată și dimensiune mică (diametru = 2 - 10 mm), rareori mai
Osteom osteoid () [Corola-website/Science/307744_a_309073]
-
fie aspect mai ferm și mai fibros, în fibrosarcoame dominate de fibre de colagen. B. Microscopic: Examenul histologic evidențiază atipia celulară marcată, abundența fibrelor de colagen și pseudocapsula distinctă, în special în formele mici. Tumora conține în toate cazurile celule fuziforme cu un singur nucleu ce produc fibre reticulare și fibre de colagen. În fibrosarcomul mai puțin diferențiat, predomină fibrele reticulare ce înconjoară celulele. În fibrosarcomul mai diferențiat, fibrele de colagen sunt mai abundente, formând mănunchiuri și benzi adesea paralele între
Fibrosarcom () [Corola-website/Science/312399_a_313728]
-
cel mai puțin celular, cu mitoze puține și producție abundentă de colagen. Este FS asemănător tumorilor desmoide. - gradul 2 și gradul 3: reprezintă formele de fibrosarcom cel mai des întâlnite și cu aspect tipic. Structura lor este dominată de celule fuziforme monomorfe și de orientarea fibrelor de colagen în benzi paralele. - gradul 4: este fibrosarcomul cel mai puțin diferențiat, cel mai bogat în celule, înalt anaplastic, cu mitoze numeroase și cu producție redusă de fibre colagene. Fibrosarcomul de gradul 4 se
Fibrosarcom () [Corola-website/Science/312399_a_313728]
-
Histiocitomul fibros malign poate avea și arii cu fibre de colagen. 2)" Neurinomul malign" este adesea dureros. Își are originea întotdeauna într-un trunchi nervos. Histologic, celulele sunt dispuse rareori în mănunchiuri paralele distincte. 3)" Sarcomul sinovial monofazic cu celule fuziforme" diagnosticul diferențial este dificil. Pentru sarcomul sinovial pledează localizarea juxtaarticulară și afectarea unui nodul limfatic regional. 4)" Leiomiosarcomul" este luat în considerație atunci când conține arii cu celule fuziforme. 5)" Tumora desmoidă" are aspect histologic asemănător cu FS de gradul 1
Fibrosarcom () [Corola-website/Science/312399_a_313728]
-
dispuse rareori în mănunchiuri paralele distincte. 3)" Sarcomul sinovial monofazic cu celule fuziforme" diagnosticul diferențial este dificil. Pentru sarcomul sinovial pledează localizarea juxtaarticulară și afectarea unui nodul limfatic regional. 4)" Leiomiosarcomul" este luat în considerație atunci când conține arii cu celule fuziforme. 5)" Tumora desmoidă" are aspect histologic asemănător cu FS de gradul 1 (bine diferențiat). Pentru tumora desmoidă pledează absența mitozelor, absența hipercromiei nucleilor și evoluția tumorii. Au fost observate fibrosarcoame apărute după traumatisme, cicatrici post-arsură, osteomielite fistulizate, pe țesuturi iradiate
Fibrosarcom () [Corola-website/Science/312399_a_313728]
-
blastoceliană, plină cu parenchim mezenchimatic, care reprezintă mediul intern al animalului, sediul proceselor de metabolism. Prin lacune circulă un lichid fără o direcție definită, îndeplinind rolul sângelui sau al limfei. În general corpul este unitar: foliaceu (seamănă cu o frunză,), fuziform, sau în formă de panglică, excepție făcând Eucestodele la care este împărțit în proglote, în care se repetă aparatul genital, care asigură hiperfecunditatea (legată de viață parazitară). La formele libere tegumentul este ciliat. La cele mai multe specii tegumentul este acoperit cu
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
mixoide aspectul este mucoid translucid și culoarea galben pal - în formele bine diferențiate tumoră este moale, friabila, fiind bogată în adipoblasti și adipocite iar culoarea este gălbuie sau oranj pal - în formele bogate în fibre de colagen și în celule fuziforme aspectul este albicios și mai ferm - în formele slab diferențiate aspectul este encefaloid și moale. B. Microscopic: LS este împărțit în subtipuri histologice în funcție de stadiul de evoluție a celulelor mezenchimale nediferențiate, de la lipoblast la lipocitul matur. Astfel, LS este clasificat
Liposarcom () [Corola-website/Science/313188_a_314517]
-
periferice ale fiecărei alveole adera la peretele colagen înconjurător, în timp ce celulele centrale se desfac unele de altele și fluctuează în lumen. În alveole există și celule gigante, multinucleate. 3) "RMS pleomorfic:" este o tumoare cu celule foarte variate: celule globuloase, fuziforme, celule gigante și în rachetă. Se bazează pe recunoașterea rabdomioblastelor: celule mici, rotund-ovalare, nediferențiate sau slab diferențiate, hipercromice. Diagnosticul diferențial este dificil și trebuie făcut cu alte tumori cu celule mici și rotunde: 1) sarcomul Ewing 2) neuroblastomul: în cazul
Rabdomiosarcom () [Corola-website/Science/316175_a_317504]
-
le (Sparidae) sunt o familie de pești marini mici sau mijlocii (până la 120 cm) larg răspândiți în apele tropicale și temperate din oceanul Atlantic, Indian și Pacific, Marea Mediterană și Marea Neagră. Corpul lor este alungit, fuziform sau oval, mai mult sau mai puțin înalt și comprimat lateral. Corpul acestor pești este acoperit cu solzi cicloizi sau slab ctenoizi, cu excepția fălcilor și a bazei cozii. Capul este adesea mare. Botul și regiunea suborbitală fără solzi, obrajii solzoși
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
(Musculus biceps brachii) este un mușchi lung, fuziform, puternic, așezat pe fața anterioară a brațului, imediat sub piele. Are originea pe scapulă prin două capete distincte: capul lung și capul scurt, ce se unesc la mijlocul brațului într-un corp muscular care coboară prin loja anterioară a brațului și
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
lateral de mușchiul brahial. Are originea pe scapulă, prin două porțiuni distincte, numite capete: capul lung și capul scurt. Cele două capete de origine, la început independente, se unesc la mijlocul brațului într-un singur corp muscular comun gros, voluminos și fuziform ce descinde până la cot, unde se inserează printr-un tendon comun puternic și gros, pe tuberozitatea radiusului ("Tuberositas radii"). Între tendonul comun și partea anterioară a tuberozității radiusului se află bursă bicipitoradială ("Bursa bicipitoradialis"). În 20% din cazuri, între tendonul
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
înotătoarele pectorale: I 12-15; înotătoarele ventrale: II 5-7; înotătoarea caudală 19. Pe linie laterală se află 40-43 solzi. Spini branhiali 3. Dinți faringieni cu formula 3.5-5.3 sau 2.5-5.2. Vertebre 36. Numărul cromozomilor: 2n = 50. Corpul alungit, fuziform, acoperit cu solzi cicloizi destul de mari. Gâtul și pieptul sunt acoperite cu solzi. Solzii de pe spatele corpului fără striuri longitudinale. Corpul și pedunculul caudal gros, cilindric, necomprimat lateral. Pedunculul caudal este lung, mai lung ca înălțimea corpului; el nu este
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]