44 matches
-
se evocă un moment important din istoria Moldovei, din secolul al XVII-lea. Acesta este un bun observator și comentator și urma împreună cu însoțitorii "drumul cel mare din valea Siretului". Portretul fizic: "Sub mantaua-i largă de postav întunecos se gâcea un trup, deși scund, încă destul de voinic și destul de sprinten; iar de sub glugă privea o față blândă cu trăsături fine și spirituale". Provenind dintr-o familie veche franțuzească, abatele călătorea ca să propovăduiască "lumina cea adevărată" din Apus spre Răsărit. Era
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și te cumpără cu o repeziciune amețitoare, că abia îi poți urmări cu ochiul și cu mintea. Sunt lunecoși... că-i pierzi printre degete. Țigăncile, cercetându-i cu ochi ager pe cei mai „slabi de înger“ îi iau în primire: „gâcim în palmă...! ..gâcim în ghioc!... gâcim trecutu‟...ce-o fost, gâcim ce-a să fie!... Hai, gospodină frumoasă să-ți gâcesc bafta și nărocu...!“ și,tot așa, o țin fără oprire. Dar, cine nu-și dorește sa-și afle ziua
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu o repeziciune amețitoare, că abia îi poți urmări cu ochiul și cu mintea. Sunt lunecoși... că-i pierzi printre degete. Țigăncile, cercetându-i cu ochi ager pe cei mai „slabi de înger“ îi iau în primire: „gâcim în palmă...! ..gâcim în ghioc!... gâcim trecutu‟...ce-o fost, gâcim ce-a să fie!... Hai, gospodină frumoasă să-ți gâcesc bafta și nărocu...!“ și,tot așa, o țin fără oprire. Dar, cine nu-și dorește sa-și afle ziua de mâine... ori
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
amețitoare, că abia îi poți urmări cu ochiul și cu mintea. Sunt lunecoși... că-i pierzi printre degete. Țigăncile, cercetându-i cu ochi ager pe cei mai „slabi de înger“ îi iau în primire: „gâcim în palmă...! ..gâcim în ghioc!... gâcim trecutu‟...ce-o fost, gâcim ce-a să fie!... Hai, gospodină frumoasă să-ți gâcesc bafta și nărocu...!“ și,tot așa, o țin fără oprire. Dar, cine nu-și dorește sa-și afle ziua de mâine... ori, norocul!.. Bogatul visează
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
urmări cu ochiul și cu mintea. Sunt lunecoși... că-i pierzi printre degete. Țigăncile, cercetându-i cu ochi ager pe cei mai „slabi de înger“ îi iau în primire: „gâcim în palmă...! ..gâcim în ghioc!... gâcim trecutu‟...ce-o fost, gâcim ce-a să fie!... Hai, gospodină frumoasă să-ți gâcesc bafta și nărocu...!“ și,tot așa, o țin fără oprire. Dar, cine nu-și dorește sa-și afle ziua de mâine... ori, norocul!.. Bogatul visează mai multă bogăție... săracul să
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pierzi printre degete. Țigăncile, cercetându-i cu ochi ager pe cei mai „slabi de înger“ îi iau în primire: „gâcim în palmă...! ..gâcim în ghioc!... gâcim trecutu‟...ce-o fost, gâcim ce-a să fie!... Hai, gospodină frumoasă să-ți gâcesc bafta și nărocu...!“ și,tot așa, o țin fără oprire. Dar, cine nu-și dorește sa-și afle ziua de mâine... ori, norocul!.. Bogatul visează mai multă bogăție... săracul să scape de sărăcie... dorințe, speranțe, dar nu le știu. Și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în pragul crâșmei, rămase înmărmurit. La piciorul scării, răsări o țigancă cu arginți în plete, oacheșă, stăpânindu-l numai cu ochii. Oacheșa se repezi înaintea lui, căutându-i sufletul și zbuciumul, și dintr-o dată îi zise... - Hai, frumosule... să-ți gâcesc!.. să-ți zâc de dor, de amar, de.. - Fugi de‟ici cioară! ..o întrerupse, și cu mâna împingând-o la oparte. Dar țiganca nu renunță atât de ușor. - Hai să-ți gâcesc în ghioc, bafta și nărocu‟!.. ochii mari și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
dintr-o dată îi zise... - Hai, frumosule... să-ți gâcesc!.. să-ți zâc de dor, de amar, de.. - Fugi de‟ici cioară! ..o întrerupse, și cu mâna împingând-o la oparte. Dar țiganca nu renunță atât de ușor. - Hai să-ți gâcesc în ghioc, bafta și nărocu‟!.. ochii mari și negri, neobișnuit de mari și negri, umblându-i în cap ca mărgelele. Și, nu se lăsă, băgându-i-se în suflet, rânjindu-i cu toți dinții albi, neobișnuit de albi. - Dă-te
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de mari și negri, umblându-i în cap ca mărgelele. Și, nu se lăsă, băgându-i-se în suflet, rânjindu-i cu toți dinții albi, neobișnuit de albi. - Dă-te în lături, cioară! ..se răsti el din nou. Să-mi gâcești tu, mie!.. da, ci știi tu, ci-i în sufletul meu? Dar, oacheșa aflându-i punctul slab, nu se lăsă. - Știu, flăcăule... știu tăt-tăt! zise ea învăluindu-l cu o privire hipnotică, steclindu-i ochii ageri în tot albul lor. - Știi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
împăratul Eghipetului, „vrăjitorul Valaam”, și „înțeleapta Sivilla”. Acest grup din care fiecare persoană pictată după indicații anumite trebuie să poarte câte o inscripție, care c câte un extras din scrierile lor, se numește: „înțelepții Elinilor, când au proorocit și au gâcit pentru iconomia cea trupească a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru lisus Hristos”. Erminiile îi numesc Elini în sensul de păgâni, desigur, fiindcă acești „înțelepți, prooroci și gâcitori” nu sunt toți de origine greacă; unii sunt reprezentanții Egiptului, alții, ai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
hipotesele cele mai ingenioase, au trecut; numai faptele singure au rămas; metodele de speculațiune n-au putut fonda nimic durabil; oamenii datoresc toate cunoștințele pe care le posedă metodelor de observație și experimentative (Cuvier). Dar mania de a voi să gâcească și de a raționa în vânt este inerentă spiritului omenesc. Oamenii trebuie să se fi lăsat la urma urmei de mania de a căuta să gâcească în loc de a observa; căci mai întăi ar trebui să se obosească, cu vremea, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
le posedă metodelor de observație și experimentative (Cuvier). Dar mania de a voi să gâcească și de a raționa în vânt este inerentă spiritului omenesc. Oamenii trebuie să se fi lăsat la urma urmei de mania de a căuta să gâcească în loc de a observa; căci mai întăi ar trebui să se obosească, cu vremea, de a gâci totdeauna rău; și apoi ar trebui să recunoască în sfârșit că ceia ce imaginezi e mai prejos totdeauna de ceiace există; și că, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de a raționa în vânt este inerentă spiritului omenesc. Oamenii trebuie să se fi lăsat la urma urmei de mania de a căuta să gâcească în loc de a observa; căci mai întăi ar trebui să se obosească, cu vremea, de a gâci totdeauna rău; și apoi ar trebui să recunoască în sfârșit că ceia ce imaginezi e mai prejos totdeauna de ceiace există; și că, într-un cuvânt, minunile imaginației sunt departe de a se apropia de minunile naturii. Le christianisme romain
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu Gheorghe Leondari, care a omorât pe frate-său, hoțul Haralamb Leondari Duca-Vodă cel bătrân și baba care l-a blăstămat. Dediu și Cantemir Bătrânul. Muzicant orb din cimpoi, care cântă balade. Trage, mândro, cu bobii Trage, mândro, și-mi gâcește Frunza de ce-ngălbenește Omul de ce-mbătrânește. Bătăi și banditisme la morți pentru drepturile hulpii. Poveștile lui Zavodnicu. 1 Mai 1925 [NOTE DIVERSE]** [Cele mai vechi amintiri] Amintire dela un Sfântu Gheorghe, în Rădășeni, când m-am dus cu Nicușor Beldiceanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pristavul pădurarilor, în frunte. Nu știu zău câți urși va fi împușcat Codreanu, căci el le cam împodobea; dar Catrințaș, om nalt cât un brad, care călca sănătos, vorbea răspicat și cu temei și avea niște ochi pricepuți de parcă-ți gâceau gândul, știu bine că era dintre acei care se băgau în vizuina ursului cu lumânărică aprinsă în buza puștei. Și ne urcam, mă rog, la deal pe cărări neumblate, prin codri de brazi pe unde nu cred să fi răsunat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cine este... o bătrână cochetă: Pe aceasta îi gîci-o, Grăiește cu necontenire, Lesne îi nimeri-o: Răcnește, țipă de pieire. O babă cu fumuri de frumoasă, Se împodobește, zarifefsește, Dar o foarte mare mincinoasă, Se pudruiește și sulimenește. Zavistnică, clevetitoare, Gâci cine este... Ocarnică, hulitoare, un înfumurat: Altul este înalt, La gât sugrumat, Cu capul pe spate, Cu nările umflate, Mari lucruri grăiește, Pe nime nu socotește, Foarte înfumurat, Cu samur îmbrăcat, Fără nici o stare, Casă nicăiuri n-are, Nimărui nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ocarnică, hulitoare, un înfumurat: Altul este înalt, La gât sugrumat, Cu capul pe spate, Cu nările umflate, Mari lucruri grăiește, Pe nime nu socotește, Foarte înfumurat, Cu samur îmbrăcat, Fără nici o stare, Casă nicăiuri n-are, Nimărui nu mai plătește. Gâci ș-acesta cine este. VASILE AARON ȘI ION BARAC Dacă nu s-ar amesteca în opera lor elemente ale veacului XVIII, Vasile Aaron și Ion Barac ar fi întîii poeți de fază medievală, prin încercarea de a preface materia evangelică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
limba romană în definitiv! - e limba unui popor republican, zice Barnuțiu. "Galuscus (Deschide jurnalul și se adâncește în ce-tire): Ce stil! Ce expresiuni energice! Ce logică invincibile! Admirabil ziar! Admirabil redaptor! Cine-i subsemnat? (caută la sfârșitul foaiei) Clevetici! îl gâcisem de la început. (Cetește din ziar, apoi:) ă...î Sublim! Iaca accente patriotice!..." Iată pe Galuscus democrat - "Ultra-demagog" - ca și Răzvrătescu. Galuscus, Răzvrătescu, Clevetici au aceeași atitudine din punct de vedere politic și social. Și atunci e curios ca Galuscus să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Tipuri de habitate: 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 91AA - Vegetație forestiera ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91I0* - Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. Specii de nevertebrate: 1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare, gornicul); 4033 - Erannis ankeraria; 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, R��gâcea) Specii de plante: 4091 - Crambe tataria (Tartan, Hodolean); 4067 - Echium russicum (Capul șarpelui); 4097 - Iris aphylla ssp. hungarica (Iris, Stânjenel); 2093 - Pulsatilla grandis (Dediței, Sisinei) 149. ROSCI 0152 - Pădurea Floreanu - Frumușica - Ciurea Tipuri de habitate: 9130 - Păduri de fag de
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]