129 matches
-
a culturii române a căutat să-l stăvilească și să-l fixeze sub forma lui primitivă, condiționată de o stare socială de mult depășită”. În această explicație rezidă temeiul obiecțiilor lovinesciene la adresa oricăror curente și atitudini tradiționaliste, de la sămănătorism până la gândirism etc. Și tot de aici pornind, se organizează și pledoaria pentru modernizarea literaturii române. Aplicând conceptul de s. în studiul literaturii, Lovinescu avertiza că „scriitorii vor fi judecați și din punct de vedere al caracterului de sincronism cu dezvoltarea vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
numeroase monografii ale curentelor literare: Junimismul (București, 1966) de Z. Ornea (cf. si excelenta monografie Titu Maiorescu de E. Lovinescu, București, 1943-1944) Simbolismul (București, 1966) de Lidia Bote, Poporanismul și "Viața Românească", București, 1961, de Dumitru Micu, ca și apologeticul Gîndirism de C. Vrabie, București, 1940, completează puținele lucrări despre curentele literare. Pentru literatura de după al doilea război mondial, cf. D. Micu și N. Manolescu Literatura română de azi, București, 1965, Cea mai amplă sinteză istorică și critică rămîne însă Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
apărute în România (Aron Grămadă, Lucian Blaga și cultura oficială, 1978). Cea mai prestigioasă semnătură este, la acest capitol, cea a lui Vintilă Horia, comentând câteva „exegeze politico-literare”, ieșite „nu din realitate, ci din întâlnirea acesteia cu ideologia” („Gândirea” și gândirismul, 1976). Lucrare a acelui „singur real exil, [...] care se definește el singur prin propriile lui acțiuni, care pot fi variate și diferit orientate, dar au același obiectiv: apărarea și promovarea spiritualității românești celei autentice”, consecventă cu propriul program, țintind spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
iluminând cuvinte” aducătoare de pace în suflete. Și după 1925 T. va publica versuri în periodice, încercând să transpună experiențe lăuntrice, revelații religioase într-o manieră cam confuză și bruscată de intensitatea arderilor spirituale, fiind unul din poeții reprezentativi ai gândirismului. Suire lăuntrică („Gândirea”, 1931) pare descrierea unui extaz, o furișare în imensitatea ființei interioare, unde eul prinde aripi și, într-o încordare supremă, ajunge „în vârful vremii”, iar aici are, vag, revelația divinității, „pe afunzimea lumii trecând în lung oftat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
română, vezi un cunoscut text al lui Mircea Vulcănescu, a cărui primă parte este publicat în "Cuvântul", an VII, nr. 2048, 3 ianuarie 1931, pp. 1-2, sub genericul În marginea unei aniversări, iar a doua parte Termenii unei dezbateri (supra: Gândirism și Ortodoxie), republicată sub titlul Gândirism și Ortodoxie, în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, pp. 207-217. 2 Ibidem, p. 212. 3 Cf. Mircea Vulcănescu, Ortodoxia și Apusul după N. Berdiaev, în "Cuvântul", an
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lui Mircea Vulcănescu, a cărui primă parte este publicat în "Cuvântul", an VII, nr. 2048, 3 ianuarie 1931, pp. 1-2, sub genericul În marginea unei aniversări, iar a doua parte Termenii unei dezbateri (supra: Gândirism și Ortodoxie), republicată sub titlul Gândirism și Ortodoxie, în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, pp. 207-217. 2 Ibidem, p. 212. 3 Cf. Mircea Vulcănescu, Ortodoxia și Apusul după N. Berdiaev, în "Cuvântul", an VIII, nr. 2637, 25 august 1932
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
o poezie în notă tradiționalistă, sub vizibila influență a prelucrării motivului religios ortodox din universul liric al lui V. Voiculescu sau al lui Sandu Tudor, fără ca poetul să atingă, decât rareori, vibrația autentică a trăirii mistice. Exploziv-decorative, versurile reflectă un gândirism târziu, epigonic. SCRIERI: Țărmul dinspre cer, Washington DC, 1991; The Image and Likeness of Fr. Stăniloae’s Theology, Detroit, 1994; The Unknown Continent, Detroit, 1994; Diorame și eseuri teologice și literare, Washington DC, 1996; Suflet românesc peste ocean, Detroit, f.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]
-
rugăciunilor! Ca zugrăveala de pe pereții bisericilor, plină de culoare și de forță de expresie! Părinte Stăniloae, ai ales exact limbajul care trebuia pentru o asemenea lucrare!” Există apoi la teologul român o serie de lucrări care subliniază, uneori în maniera gândirismului, impactul pe care l-a avut Ortodoxia la formarea specificului național. și asta în opoziție cu catolicismul, de exemplu, care este neatent la ceea ce constituie datele și particularitățile de neam. În Reflexii despre spiritualitatea poporului român, Dumitru Stăniloae caută să
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează pentru păstrarea specificului național, considerând că experimentele avangardiste sunt „deviațiuni“. Gândirismul are ca premise principiile sămănătorismului, pe care le depășește însă, prin afirmarea specificului național, resuscitarea valorilor consfințite prin tradiție, recuperând sentimentul originilor ființei românești și spiritul ortodoxist, considerat o forță modelatoare a spiritualității noastre. Particularitățile tradiționalismului sunt: tipologia prozei tradiționaliste
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a scris Istoria civilizației române moderne pentru a avea o bază sociologică în interpretarea liniei culturale. E. Lovinescu a analizat în Istoria literaturii române contemporane aspectele culturale din diferite epoci. Semănătorismul e prezentat ca o mișcare izolată din ideologia eminesciană. Gândirismului i se indică rădăcinile în tendințele tradiționaliste care l-au precedat. Poporanismul Vieții Românești e pus în legătură cu ideea specificului național, așa cum o schițase Kogălniceanu, la Dacia literară. Simbolismului, văzut ca un efect al contractului poeților noștri cu lirica franceză mai
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
secolului XX, E.P.L., București, 1964. Micu, D., Început de secol. 1900-1916. Curente și scriitori, Editura Minerva, București, 1970. Micu, D., Estetica lui Lucian Blaga, Editura științifică, București, 1970. Micu, D., Periplu, Editura Cartea Românească, București, 1974. Micu, D., Gândirea și gândirismul, Editura Minerva, București, 1975. Micu, D, Lecturi și păreri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978. Micu, D., G. Călinescu. Între Apollo și Dyonysos, Editura Minerva, București, 1979. Micu, D., Scriitori, cărți, reviste, Editura Eminescu, București, 1980. Micu, D., Modernismul românesc, vol. I.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Gyr (cartea avută în vedere e Invitația la vals de Mihail Drumeș). De la un moment dat, printre colaboratori se numără și prozatorul Vintilă Horia, care tipărește o suită de articole doctrinare (Despre moartea scriitorilor, Criza culturii franceze, Noul sens al „gândirismului”). În anul 1944 Elena Bacaloglu semnează un lung serial dedicat lui Dostoievski - însemnări în care domină nota senzațională, alături de un acid ton polemic, incriminând panslavismul. E semnalată apariția traducerii integrale, datorată lui Al. Popescu-Telega, a romanului Don Quijote de Cervantes și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
publicații din străinătate. Este laureat al Premiului Herder (1987). Primii ani de activitate literară ai lui V. nu îl anunțau pe folcloristul de mai târziu. Dimpotrivă, colaborator al „Gândirii”(1939-1944), el scrie primul studiu de amploare despre gruparea din jurul revistei, Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări (1940), în care propune o interpretare „departe de a fi invulnerabilă” (Dumitru Micu). Tot acum tipărește o ediție din scrierile lui Emil Gârleanu (1941) și studiul Bârladul cultural (1938), recompensat cu Premiul „Constantinide” al Academiei Române, la propunerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
de factorii culturali moderni. Cu Folcloristica română. Evoluție, curente, metode (1968), structurată pe direcții și școli, V. este și autorul primei încercări de sinteză diacronică asupra folcloristicii autohtone. SCRIERI: Mesianism ardelean, București, 1937; Bârladul cultural, pref. Nicolae Petrașcu, București, 1938; Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940; Emil Gârleanu, Craiova, 1941; Folklorul. Obiect. Principii. Metodă, București, 1947; ed. (Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii), București, 1970; Balada populară română, București, 1966; Folcloristica română. Evoluție, curente, metode, București, 1968; Folcloristica, București, 1975; Structura poetică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
Z. N. Pop, „Mesianism ardelean”, VBA, 1938, 1-2; Iorgu Gane, „Bârladul cultural”, „Țara Bârsei”, 1938, 4-6; Aurel Ivănescu, „Bârladul cultural”, IIȘ, 1938, 5; Alexandru I. Lapedatu, [„Bârladul cultural”], AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LIX, 1938-1939; Augustin Z. N. Pop, „Gândirismul”, „Moldova” (Bolgrad), 1940, 8-10; Pan M. Vizirescu, „Gândirismul”, G, 1940, 5; George Dem. Loghin, „Gândirismul”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 13; I. Șt. Botez, Emil Gârleanu, „Bucăți alese”, „Orizonturi”, 1941, 5-10; Raffaele Corso, „Folklorul. Obiect. Principii. Metodă”, „Folclore” (Napoli), 1948; Ion Taloș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
Iorgu Gane, „Bârladul cultural”, „Țara Bârsei”, 1938, 4-6; Aurel Ivănescu, „Bârladul cultural”, IIȘ, 1938, 5; Alexandru I. Lapedatu, [„Bârladul cultural”], AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LIX, 1938-1939; Augustin Z. N. Pop, „Gândirismul”, „Moldova” (Bolgrad), 1940, 8-10; Pan M. Vizirescu, „Gândirismul”, G, 1940, 5; George Dem. Loghin, „Gândirismul”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 13; I. Șt. Botez, Emil Gârleanu, „Bucăți alese”, „Orizonturi”, 1941, 5-10; Raffaele Corso, „Folklorul. Obiect. Principii. Metodă”, „Folclore” (Napoli), 1948; Ion Taloș, „Balada populară română”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1967
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
4-6; Aurel Ivănescu, „Bârladul cultural”, IIȘ, 1938, 5; Alexandru I. Lapedatu, [„Bârladul cultural”], AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LIX, 1938-1939; Augustin Z. N. Pop, „Gândirismul”, „Moldova” (Bolgrad), 1940, 8-10; Pan M. Vizirescu, „Gândirismul”, G, 1940, 5; George Dem. Loghin, „Gândirismul”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 13; I. Șt. Botez, Emil Gârleanu, „Bucăți alese”, „Orizonturi”, 1941, 5-10; Raffaele Corso, „Folklorul. Obiect. Principii. Metodă”, „Folclore” (Napoli), 1948; Ion Taloș, „Balada populară română”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1967; Pavel Ruxăndoiu, „Folcloristica română”, „Revista învățământului superior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
și în curând absolutizează - prin codirectorul (apoi directorul unic) Nichifor Crainic componenta sămănătoristă, nu fără a-i înnoi conținutul și a-i da un sens mult mai precis. De aceea și înlocuiește vocabula „sămănătorism” cu t. (numit mai târziu și gândirism), care - afirmă el, în articolul-manifest Sensul tradiției din numărul 1-3/1929 - „voiește”, întocmai ca sămănătorismul, „o cultură creatoare de valori autohtone, o creație culturală proprie”. O cultură și o creație redimensionate - specifică în continuare Crainic. Sămănătorismul a „aprofundat caracterul etnic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
debutat în 1922 cu volumul tipic sămănătorist Scrisorile unui răzeș, spre a încerca după aceea să scrie, urmând modelul „comediei umane” a lui Balzac, o „cronică românească a secolului XX”. Gib I. Mihăescu (netradițional prin sursele inspirației) are comun cu gândirismul cultivarea lui Dostoievski (a cărui influență a suferit-o, încă mai adânc, și Victor Papilian), dar nu în spirit ortodoxist. Opera lui Mateiu I. Caragiale se află la antipodul oricărui fel de t. Amprente, dar fără specific gândirist, conține proza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
lui Ion Vlasiu. În dramaturgie orientarea există în varianta sămănătoristă, nu gândiristă, la Victor Ion Popa, la I. Valjean, și tot sămănătorismul predomină în piesele lui V. Voiculescu, chiar dacă una dintre ele, La pragul minunii, poate fi raportată și la gândirism. Antisămănătorist declarat, Blaga a exploatat, și în teatrul său, ca în poezie, „duhul eresului”, zăcămintele de religiozitate păgână din folclorul autohton. Cât despre eseu, poziția ortodoxă canonică, formulată programatic de Crainic, a fost susținută cu tenacitate, în numeroase exegeze și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
I, 201-222, III, 91-118; V. Voiculescu, Confesiunea unui scriitor și medic, G, 1935, 8; Nichifor Crainic, Puncte cardinale în haos, București, 1936; Lovinescu, Ist .lit. rom. cont., 89-105, passim; Lucian Blaga, Începuturile și cadrul unei prietenii, G, 1940, 4; Vrabie, Gândirismul; Călinescu, Ist. lit. (1941), 773-802, Ist. lit. (1982), 857-886; Ion Pillat, Mărturisiri literare, RFR, 1942, 2; Pillat, Tradiție, passim; Crohmălniceanu, Literatura, I (1967), 78-109, II, 97, passim; Manolescu, Metamorfozele, 25-43, passim; Rotaru, O ist., II, 355-368; Mircea Braga, Sincronism și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
Transilvania”, semnând și Laokoon, Lerui-Ler, Dafin, Despina, R. Silviu, Mihnea, M. Justin, T. Miron, Ionel Sibianul, I. U. Soreanu, Dr. I. Bour, Ion Oargă, Iancu Corvinul, Nepomuc ș.a. Este membru al Societății Scriitorilor Români din 1911. Apropiată ca atmosferă de gândirism, poezia lui S. suferă de o prea mare concretitudine; misticismul său rămâne vag și exterior, sensibilitatea la transcendent, atât cât va fi avut-o, negăsind coarda proprie de expresie. El are mai degrabă glasul unui poet din popor, al unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
GÂNDIRISM, curent ideologico-literar format în jurul revistei „Gândirea”. Apărută la Cluj, la 1 mai 1921, transferată spre sfârșitul lunii decembrie 1922 la București, această publicație a avut, în primii ani, un caracter prin excelență eclectic. În etapa clujeană, paginile ei reunesc autori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
ș.a. În vocabularul lui Nichifor Crainic, director al revistei, și în acela al adepților săi, tot ce s-a publicat în „Gândirea” suportă încadrarea în g. Unul dintre colaboratorii periodicului, Gheorghe Vrabie, și-a intitulat monografia consacrată revistei, în 1940, Gândirismul. După cum a specificat însă Lucian Blaga, publicația a fost, de la început până după 1930, „un buchet de tendințe centrifuge” ( Începuturile și cadrul unei prietenii, „Gândirea”, 4/1940). Articolele de atitudine ale primului director, Cezar Petrescu, au o tentă poporanistă. Pamfil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
cardinale în haos, București, 1936; C. Rădulescu-Motru, Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, București, 1992, 85, 93-96; Miron Radu Paraschivescu, Falimentul unei culturi, CLI, 1936, 27; Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, București, 1938; Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului, București, 1940; Gh. Vrabie, Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940; Constantinescu, Scrieri, VI, 429-454, 465-467; Crohmălniceanu, Literatura, I, 78-109; Călinescu, Gâlceava, I, 74-85; Dumitru Micu, „Gândirea” și gândirismul, București, 1975; Nichifor Crainic, Memorii, I-II, îngr. Nedic Lemnaru și Alexandru Condeescu, pref. Alexandru Cojan, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]