139 matches
-
sau dacă poți să-ți dorești/ să învii?” (45). Să mai observăm o netă deosebire între poetica ilustrată de Theodor Damian și cea cu care, istoricește, ar putea fi pusă în relație, aparținînd poeziei noastre mistic-religioase din interbelic. Pe cînd gîndiriștii exploatau cu fervoare stratul tradiției, etalau cu mîndrie specificul etnic, își ornau lexicul cu arhaisme și regionalisme, bardul în discuție are, dimpotrivă, beția spațiilor transfrontaliere. O insațiabilitate geografică îl frisonează.. Departe de figura sacerdotului ortodox tradițional, cufundat în lectura „vechilor
Între credință și simbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5120_a_6445]
-
vocala se zbate (ca o rădașcă/ picată pe spate) sub peniță/ ca un iepure mic” (kyrie eleison). Sau: „tron/ în formă de W tron al lui Iahwe/ între polară și ursă erehteion/ iar pe el șade scris/ EL-ELOHIM-ELION” (casiopeea). Aidoma gîndiriștilor, contemporanul nostru invită în spațiul discursului său o populație celestă care se prezintă încărcată cu podoabe de preț. Precum sub un strat de vopsea aproximativă, distingem însă în spatele acestei ornamentații sclipitoare trăsăturile de fond ale poetului, anxios, inconformist, sarcastic, gata
Într-o interfață by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4675_a_6000]
-
și care mie unuia mi se pare binevenit, măcar ca o contrapondere la un proces de disoluție a unei mentalități demne de mare atenție. Perspectiva în care își așează observațiile îl ferește pe autor de riscul unui epigonism, să zicem gîndirist. E de fapt o evaluare critică actualizată a ceea ce alcătuiește materia tradiției autohtone. Avem oare a face cu un suflet (Seele) sau cu un spirit (Geist) al locului, pentru a ne referi la terminologia germană de care au fost apropiați
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
notific, pentru a fi cu conștiința împăcată. In primul rând, cred că este regretabil că nu ți-ai găsit un stil polemic personal, în frecventele luări de poziție cu caracter incriminant, pe care le iei în paginile referitoare la ideologia „gândiristă". Desigur, punctele de vedere ale lui Nichifor Crainic sunt adesea contestabile, dar refutarea lor cerea un alt limbaj critic decât acel al șablonului de invective propriu presei comuniste din anii de tristă amintire a epocii staliniste. M-au indispus apoi
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
aducea o colindă de pe Tîrnave, ce părea să scuture peste viitorul nostru boabe de grîu harnic adunate, un zvon agrest deloc întîmplător. Îngeri cu plugul nu ocolesc figurația genuină din zicerile populare, fără a fi numaidecît artificiu livresc, de invenție gîndiristă. Așa cum orațiile de Anul Nou scot la lumină un filon hesiodic, de Lucrări și Zile, solidar, de milenii, cu însăși cadența stabilă a vieții, colindele aduc, în circuitul lor, un fond de vitalitate perenă, apt să înfrunte uzură și înverșunări
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
text ce capătă o mare circulație. 2. Secerile sau secetele? Sunt un mare admirator al unui poem arghezian datând din 1946, Târlă, pe care îl consider o capodoperă ignorată. Aparența e că ar fi o poezie scrisă cu o recuzită gândiristă, în stilul lui Nichifor Crainic, imaginându-i pe Iisus și pe apostoli coborând pe pământ, printre oameni, sub travestirea de ciobani. Revista ,Gândirea" își încetase apariția în iulie 1944, iar Arghezi a colaborat acolo cu totul sporadic, fără simpatii speciale
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
sub travestirea de ciobani. Revista ,Gândirea" își încetase apariția în iulie 1944, iar Arghezi a colaborat acolo cu totul sporadic, fără simpatii speciale și mai ales fără o solidaritate programatică. Metafizica argheziană e foarte diferită de cea rezultată din ortodoxismul gândirist. Tocmai poemul Târlă, dacă l-am analiza în detaliu (dar nu mi-am propus acest lucru), ar arăta diferențe considerabile. Toate edițiile din poezia argheziană de după seria de Scrieri, în care versurile apar în primele volume, 1-4, EPL, 1962-1964, unde
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
polemic doar de alții, Arghezi s-a diferențiat continuu de sine, cel care putea fi atestat la un moment dat, într-un fel sau altul, social sau estetic, psihologic sau politic, literar sau publicistic, macedonskian sau eminescian, modern sau tradiționalist, gândirist sau avangardist etc. El reprezintă acel caz extrem de rar al unui scriitor care nu se căuta pe sine însuși. El fugea de sine însuși din oroarea de a se repeta sau de a se recunoaște. Arghezi nu a fost un
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
texte", "Tratat de economie politică", "Comentarii la Platon", "Reflecții religioase asupra culturii", "Filosofia nuanțelor", "Introducere mistică în filosofia modernă"). Cu alte cuvinte, economist, publicist, eseist și filosof creștin, Petre Țuțea este considerat ca fiind cea mai importantă personalitate a mișcării gândiriste. S-a născut în viața cea veșnică și cerească la data 3 decembrie 1991, într-o rezervă a spitalului "Cristiana“ din București, așa încât, în iarna acestui an se vor împlini 25 de ani de la mutarea sa la veșnicele lăcașuri. Despre
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului CONSTANTIN STANA: POEZIA CA INSPIRAȚIE DIVINĂ Pentru cine nu-l cunoaște suficient, Eugen Dorcescu pare descins, ca avatar al Desăvârșitului Rafinament, direct din spița davidiană, biblică, rezumând și sublimând reflexele teologice, gândiriste ale lui Nichifor Crainic și ale colaboratorilor săi, de la V. Voiculescu la T. Arghezi. Roadele strădaniilor mistice ale mentorului „Gândirii” se văd de-abia acum răscoapte, fără aparentă legătură, în timp și spațiu, cu înclinațiile deiste programatice ale celor amintiți
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
vizualizări diafano-serafice - EUGEN AXINTE, Brașov/ROMÂNIA: “Te uita! - Rostirea cenușii s-alege/în somn plutesc heralzii nuferi//e timpul să dăm ascultare/tăcerii ce zace pe lespedea sura” (cf. Sub punțile veghei). Lirism modern “așternut” (pe pagina) și imagini tradiționalist-“gândiriste”, la domnul VICTOR BURDE, Albă Iulia/ROMÂNIA: “Azi oapte, Te-am vizitat Doamne,/fără să te anunț!/M-au furat visul și clipă de rugăciune/( ... )Port încă în mine Icoana Cerului,/aidoma unui izvor viu” ( cf. Icoana cerului). Întrucâtva, la fel de
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
vieții sale particulare, am făcut lungi incursiuni în opera sa literară și teologică, care scoate în evidență o personalitate complexă, cu rol determinant în cultura română din perioada interbelică.” O adevărată aventură existențială a unui gânditor, filosof (creator al curentului gândirist), arestat și în timpul dictaturii carliste, condamnat de comuniști, în contumancie, în timpul procesului așa-numitului lot al "ziariștilor fasciști", alături de Radu Gyr, Pamfil Șeicaru și alții, ascuns sub nume fals, alegând apoi să se predea și îndurând peste un deceniu de
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
prolifici autori interbelici. Scriitor cu înclinații sămănătoriste, exprimând legile nescrise ale satului în care s-a născut, Nichifor Crainic trece ulterior spre un alt nivel al înțelepciunii culturale prin gândirism, realizând o măreață unire dintre românismul sămănătorist și spiritul legii gândiriste, pornind de la zămislire la împlinire, de la gând la faptă, realizând o pătrundere în tainele profunde ale culturii românești cum numai el singur a știut-o. Prin înzestrarea lui specială, avea să producă mutații nu doar în literatură, artă, poezie sau
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
Nichifor Crainic, Pamfil Șeicaru, Stelian Popescu ș. a. A stat ascuns într-un „exil de taină”, timp de 23 de ani în casa părintească din Slatina. Primele cărți îi sunt publicate abia prin anii ’80. A fost ultimul reprezentant al curentului gândirist ortodox tradiționalist. Antologia îl ilustrează prin poeziile „Jocul de țărână”, „Statuia” și „Vizita de seară. Dragoș Vrânceanu a început să scrie poezie încă din timpul liceului, absolvit la Bălți. A studiat timp de patru ani filosofia la Florența. În Italia
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
lor, toată voința pătimirii, întrupată în: vânzarea, trădarea, prigoana, persecuția, defăimarea, batjocura, umilirea, biciuirea, amărăciunea, întemnițarea, calvarul Răstignirii, dar și în harul Slavei și al Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Maica Teodosia (Zorica) Lațcu a fost fiorul și fascinația “Mișcării gândiriste” și Petala de dor a Marelui Poem al Iubirii, binecuvântate de Marele Duhovnic Părintele Arsenie Boca. Coborâtoare dintr-o glorioasă obârșie a venit în taină ca un acatist al voinței, pe un vălmășag de Doine. Te vindem iar cu sărutări
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Radu Tudoran, Neagu Rădulescu, Ion Marin Iovescu, Vasile Voiculescu, D. Ciurezu, Iulian Vesper, Mircea Streinu, Constant Tonegaru, Pavel Chihaia, Ion Frunzetti, Tudor Șoimaru, Ion Luca, Mihail Drumeș, Octav Dessila intraseră într-un total con de umbră, dacă nu mai rău. Gândiriștii și naționaliștii erau în închisoare; cei rămași în străinătate erau condamnați în contumacie; Agârbiceanu, Gala Galaction, Emil Isac, Mihail Sorbul, Al. Cazaban rămâneau ca semnături necesare de articole, dar cu opera literară sub obrocul care acoperea la modul grav, de
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
chiar dacă se ia în considerație literatura publicată, se poate spune că Gîndirea este una din cele mai bune reviste de după război. Cu toate acestea, ea este lipsită de meritul de a pregăti o nouă generație literară". Lovinescu neagă modernitatea curentului gîndirist pe care îl califică drept tradiționalist, opunîndu-1 propriei sale reviste și cenaclu Sburătorul. Criticul insistă asupra filiației directe a Gîndirii cu tradiționaliștii de dinainte de război, cu lorga și sămănătoriștii, și se întreabă ce-ar putea să mai însemne o asemenea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
-i acuză, într-un articol din 1924, pe dadaiști și pe suprarealiști că ar fi dezmembrat națiunea franceză, că ar fi distilat scepticismul, că ar fi pervertit pe tineri pot justifica aprecierea lui Lovinescu. Însă există o axă a filosofiei gîndiriste pe care el nu o ia în seamă, anume aceea a respingerii umanismului și a liberalismului occidental considerate decadente. La Gîndirea, Spengler și-a găsit cîțiva epigoni. La această revistă colaborează poeții Vasile Voiculescu, Ion Pillat, filosoful, poetul și dramaturgul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fraternizarea popoarelor ortodoxe, iar Constantinopolul, intrat în sfera politică a Axei, ar putea redeveni centrul religios al popoarelor ortodoxe... Poziția Gîndirii în privința latinității este complexă. Valoarea atribuită acestei origini a romanității are la bază contactele lui lorga și ale unor gîndiriști cu maurrasienii pe de o parte, iar pe de altă parte, admirația avută pentru Mussolini. Crainic îl întîlnește pe Maurras în septembrie 1930, cu ocazia vizitei acestuia la Maillane, în vederea participării la ceremoniile în memoria lui Mistral. În 1930, Gîndirea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ori mișcare literară. În al doilea rând, pentru că poezia unui poet-călugăr nu poate fi înțeleasă fără o cultură și o trăire religioasă profundă. Se poate afirma că A. continuă „linia” ortodoxismului, dar nu într-o manieră tocmai „ortodoxistă”: pe lângă influențe gândiriste, apar inflexiuni argheziene, alteori voiculesciene ori barbiene. Modalitatea în care interpretează - într-un excepțional articol inserat în volumul Din spumele mării, 1995 - Sonetele lui V. Voiculescu poate oferi cheia de lectură pe care autorul a hărăzit-o propriilor texte: Sonetele
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
literatura română. Noutatea consta în faptul că tendințe până atunci izolate apăreau ca fundamentale în orientarea literaturii române moderne, că se discutau, reunite sub aceeași viziune ce ținea de organizarea internă a textului literar, două direcții ce păreau divergente: tradiționalismul gândirist și avangardismul. Lucrarea apărea atunci când tânăra generație de scriitori se îndrepta spre vizionar, mitic, originar, spre stilizarea expresiei, spre impunerea formelor eului liric, oferind astfel o tradiție unor direcții care începuseră deja să se contureze în literatura epocii. Succesul ei
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
putregaiului și a parazitismului”, cuibărite în trupul rănit al țării. Actul de solidaritate cu aspirațiile strămoșești (neasimilabile altui popor) și accentele xenofobe („drepturile noastre exploatate peste tot de streinii de neam”) fixează idealul de renaștere și universalitate între marginile tradiționalismului gândirist, opus ideologiei modernismului și principiilor avangardei. Se pleacă de la ideea că occidentalizarea, ca imperativ al secolului al XIX-lea, nu mai corespundea exigențelor spiritualității noastre etnice. Condamnând modernismul („disoluție dezastruoasă a tradiției”), revista militează pentru revoluția „naționalismului integral” și pentru
CRAIUL MUNŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286475_a_287804]
-
tristețea materiei” a lui Tudor Arghezi („fără mesagiu, respins de idee”), sincronismul lovinescian „ca o verzuie pastă”, cu a sa „durată curentă” ce se cere concurată printr-o poezie ridicată la totala depersonalizare, poemele în stil „pastiș sau pestriț” ale gândiriștilor, de la care B. se întoarce „cu un dezgust ilimitat”, noile curente poetice, avangardiste, în care, sub o „obraznică insurecție”, se ascund de fapt procedee zoliste, și deci o „iremediabilă ratare”; în fine, ca o apoteoză (sau, poate, ca o apocalipsă
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
o viață nealterată, armonioasă și echilibrată, bogată în valori tradiționale, ca un produs curat al pământului și istoriei locale”. Propensiunea spre arhaic a cercetătorului se însoțește strâns cu aceea spre manifestările magice, religioase, mentalitatea satului fiind văzută dintr-o perspectivă gândiristă, integral dominată de magic, de religios: „Activitatea magică și religioasă stăpânește până în cele mai intime cute sufletul țăranului român colorând în acest fel toate celelalte activități”. Planul de lucru al campaniilor monografice ale școlii sociologice de la București, elaborat de D.
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
de fapt, cel mai constant colaborator al revistei, fiind foarte des prezent și în postura de critic literar. În această calitate, semnează articole de sinteză (Curente literare în Europa) sau de bilanț (Anul literar), comentarii polemice (Mistica farsă, despre mișcarea gândiristă), eseuri despre Shakespeare, Tolstoi, Taine, Mallarmé, medalioane (Adversarul G. Ibrăileanu, Gospodarul Sadoveanu, Cavalerul Perpessicius) și, din când în când, recenzii. O dovadă că literatura e înțeleasă ca fenomen viu și dinamic o constituie expresivele portrete făcute de Tudor Arghezi unor
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]