40 matches
-
el este zidul în fața căruia pier împușcați sfinții proaspeți ai veacului,/rostogolindu-si ochii în sus" (Tatăl Dostoievski). Ori: "Mulțime de pisici-femei stăteau în baldachin" (Înger în fereastră spre răsărit). Ori: "oameni nefolositori se ascundeau în paturile cu jucării/ și gîngăveau că maimuță"(Semproniu). Ori: " Telefonul e o femeie rujata isteric pe pleoape" (Jim călărește șarpele). Ori: "Femeie, turbata ești, oasele ți le zdrobești de-un zid în vid,/ despicata ți-e inima și pîlpîitoare că o șopîrla./ Ți-am vîndut
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
constant sălbatice e unchiul său Tololoi, un bonom ridicol în manifestări, care, cultivînd istoria, tot anunță obținerea iminentă a unui doctorat, mereu amînat. "Inestetic, notează autorul, era Tololoi în păreri, în înfățișare, dar mai ales în felul de a vorbi. Gîngăvea zgomotos, dîndu-și despre orice părerea cu aceeași siguranță, abia ascultîndu-și tovarășul. Apoi cuvintele erau urît alese. Făcea mereu aceleași greșeli și, cu toată bunăvoința, nu putea să se dezbare de ele. Întotdeauna își termina astfel fraza cu cîte un "parole
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
figura Mutei, femeia de serviciu a școlii, ocrotitoarea mea fidelă, ce-mi aducea în fiecare dimineață un clondir cu lapte și o cană cu smântână, privindu-mă duios, admirativ, smerit, de parcă m-aș fi rupt de pe o frescă din pronaos, gângăvind ceva în graiul ei ocult în timp ce flutura din mâini zănatică, sperând să lege o conversație cu mine, sau numai să arunce între noi o punte miraculoasă de comunicare - efortul ei penibil de a se exprima îmi da un sentiment de
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
cu groază că nu-și putea deslipi pleoapele. La scurt timp după aceea, fantoma înaripată a creaturii, gigantică, grotescă, lividă, cu ceva din aerul înfricoșător al Comandorului, m-a vizitat din nou. Cine ucide inocența trebuie să piară", s-a gîngăvit ea. Pînă la a treia generație a părinților păcătoși... Dinte pentru dinte, ochi pentru ochi..". Mințea. Bătea cîmpii. Ochii frumoasei fetițe au fost salvați. Prin tehnică, fără doar și poate. Dar nu numai, cred eu. Nu numai...
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
poftit iarăși pe cei doi bărbați la noi acasă, dar acum fără neveste și pe masă n-a mai pus altceva decât sticla cu rachiu. Au turnat pe gât toți trei pahar după pahar, până când li s-a încleiat limba, gângăveau și vorbeau vrute și nevrute, iar tata era mai gălăgios decât cei doi la un loc. Își povesteau întâmplări din război, își spuneau glume porcoase și nici unul din ei nu voia să înceteze nici cu băutura, nici cu râsul fără măsură. Până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de pași, luciul bălții tresărea în goana vresperilor lacomi, care se țeseau după albitură măruntă. Fluiera o mierlă nu departe; doi granguri îi răspundeau din desimea sălciei celei bătrâne. Mierla își repeta frântura de viers cu statornicie; grangurii bolboroseau și gângăveau, mai mult chemând și strigând decât cântând, cu fluierașele lor sonore. Am strigat pe gazda mea: —Moș Mitre! —Ahău! a răspuns el, tresărind ca dintr-o meditație. Acum încep a umbla țânțarii și trebuie să aprind un foc de stuf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
drama pe care mi-o reprezentase Mitrea Pescăruș. Apoi m-am trezit deodată. Uncheșul nu mai era la vatră. Nu era nici în bordei, nici în pologul lui. Părea a-l fi sorbit o hrubă a nopții. Costică și Ilie gângăveau în salcie; din când în când răspundeau și mierlei. Cucoșii trâmbițau în satul rudarilor; zarea de ziuă zbucnise în înaltul răsăritului. M-am spălat pe ochi cu apă uncropită din baltă. După ce adierea dimineții a mânat de pe luciu aburii, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de pe mamă. Dar nu era un băiat răutăcios și nici prost. Dimpotrivă, avea chiar o inimă foarte bună și nu-i putea deloc suferi pe certăreți. Vorbea subțire și, cînd se grăbea ori cînd se enerva prea tare de ceva, gîngăvea destul de pronunțat. Acest fapt o făcuse pe Ilinca să-i scoată porecla de "Pîr-pîr-pîr", deoarece nu reușise să pronunțe dintr-o dată cuvîntul pîrleaz. Și, pentru că Nuțu nu se încumeta să lovească sau să insulte pe nimeni, porecla nu era folosită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Ce microfoane? Stai, omule bun, liniștit că sârma-i numai în cap la tine! Cineva, nu știu cine, ți-a înfipt-o chiar în creier... Vezi că și la serviciu s-ar putea să ai probleme... Leul nu te iartă!.. Măturoiul!.. a gângăvit cel surprins în culpă, însă atenția i-a reținut-o mai degrabă porecla șefului în uzul nevestei sale, ceea ce l-a readus în contingent dar iarăși a rămas nedumerit asupra căilor pe care aceasta a ajuns la ea. A mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Aveam zece ani. Din acea zi, Tomás Aguilar a devenit cel mai bun prieten al meu, iar eu, singurul prieten al lui. În ciuda Înfățișării războinice, Tomás avea un suflet pașnic și bonom, Însă aspectul lui Îl scutea de orice confruntare. GÎngăvea destul de mult, mai ales atunci cînd vorbea cu oricine altcineva În afară de maică-sa, de soră-sa și de mine, adică aproape niciodată. Îl fascinau invențiile extravagante și mașinăriile, iar În curînd am descoperit că făcea autopsii pe tot soiul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Aceiași doi oameni și-au pierdut vederea, pentru că nu puteau să mai vadă chipul al cărui nume a fost rostit. Mai apoi, li s-a încurcat graiul, pentru ca la rândul lor să nu poată rosti mai departe numele. De-atunci, gângăvesc ca toate animalele pământului, de fiecare dată altfel, pentru ca nimeni să nu poată deprinde limbajul lor. Ea vedea toate astea în visul desfășurătorului de vise, ca și cum le-ar fi citit într-o carte. Deodată, pelicula dispare și desfășurătorul de vise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
se burzuluiau, ochii mici, înfundați în cap, însîngerați, scânteiau ca doi cărbuni aprinși peste care suflă un vânt năprasnic. Începu să urle ca o fiară scoasă din minți, mișcîndu-se de ici-colo, parcă ar fi călcat cu tălpile goale pe jăratic, gângăvind și spumegînd: ― Da ce-i dacă a murit?... Dar muierea mea cum a murit de nemâncare cu zilele și că nici n-am putut-o duce la doftor? Sărit-a vreun ciocoi că de ce-a murit nevasta lui Toader
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
țărișoară", întrerupîndu-se deseori să-și usuce lacrimile de pe obraji și încheind cu "țărănimea rătăcită", "măsuri energice", și "concursul tuturor bunilor romîni". Îi răspunse fostul prim-ministru și actualul șef al majorității parlamentare, un bătrân mai arătos și cu barba albă, gângăvind de asemenea fraze despre "țărișoara noastră" și făgăduind noului guvern concursul necondiționat al vechiului parlament. Atunci noul prim-ministru se duse la fostul prim-ministru la tribună, îi strânse amândouă mâinile și apoi se sărutară pe amândoi obrajii. Deputații și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pământ. Baloleanu, recunoscător maiorului pentru energia ce o desfășură, coborî din trăsură și se apropie de mulțimea prosternată, strigând și el, dar cu o milă oficială în voce: ― Ce-ați făcut, nenorociților! ― Iertați-ne, dom'le prefect!... Fie-vă milă! gângăviră sute de guri plângătoare. ― Vă pare rău de ce-ați făcut? continuă prefectul. ― Păcatele noastre!... Milă și îndurare! plânse corul în genunchi. După ce le puse în vedere că vor trebui să plătească toate pagubele până la un ban și că cei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
lumini nesigure, tremurătoare. Prezența focului aduce în scenă elementele, stihiile, forțele telurice care se opuneau efortului meșterilor de a ridica zidurile bisericii. Găman, un personaj bizar, elemental el insuși, rezonează cu aceste forțe și în stări de semitransă pare a gângăvi și bolborosi comunicări din lumi obscure, subpamântene. Tot din cutia întunecată a scenei, înaintează și urcă la cele trei nivele ale schelei, panta de acces și scări care asigură o circulație vie, pe verticală; în sală, la dreapta și la stânga
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]