361 matches
-
a privi câmpul ca pe un univers infinit, în care descopeream că totul este plin de viață. Iarba și florile, aveau pentru mine un impact deosebit, ținându-mi tovărășie ca și o haină ce este mereu cu tine. Miile de gângănii ce formau o altă lume plină de mister, mă făceau să văd în mișcările lor permanente că ele au un rol deosebit în spațiul înconjurător. Mă fascinau mușuroaiele cu furnici în continuă mișcare, ce nu își întrerupeau munca niciodată. Albinele
SPIRITUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_copilariei_mihai_leonte_1338523349.html [Corola-blog/BlogPost/358718_a_360047]
-
fost la Piramide și în toată Europa, dar ori de câte ori am un moment de cumpănă, ori de câte ori sunt mâhnit, necăjit, în minte îmi revine curtea paradisiacă de pe strada Vânători din Tecuci, în mijlocul căreia împărat e un cireș și la poalele lui o gânganie de om încearcă să înțeleagă cine e, cum de a apărut și de ce.
George Arion, Directorul publicaţiilor flacăra din Bucureşti by http://www.zilesinopti.ro/articole/192/george-arion-directorul-publicatiilor-flacara-din-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/100030_a_101322]
-
Cântecul păianjenului De unde vin atâtea muște lungi, subțiri? Ce cauta-ele aici, la mine-n casă? Le tot stropesc, și mor, ca niște mici Gângănii omenești, ce cad în plasă - De ar veni luceferi, pe aici, Aș mai putea, de vorbă lor gângava, Să dau otravă cetei de pitici, Când spița omenească e bolnavă? Tot matur, si arunc, furnici ce-au vrut Să zboare - ucigaș
Liviu Florian Jianu: Cantecul paianjenului. Din manuscrise by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-cantecul-paianjenului-din-manuscrise/ [Corola-blog/BlogPost/339454_a_340783]
-
purificării este legat de efectuarea unor practici precreștine, specifice începutului noului an agrar: aprinderea focurilor, purificarea gospodăriilor, pregătirea alimentelor rituale, prevederea vremii, acțiuni de pomenire a morților etc. Considerând că fumul rezultat de la aprinderea focurilor nu era suficient pentru alungarea gângăniilor, a rozătoarelor și a șerpilor care, în această zi, ieșeau din ascunzișurile lor, se confecționau făclii din cârpe îmbibate în motorină cu care se afuma toate anexele gospodăriei. Surprinzător sau nu, acest obicei este consemnat și în Transilvania și Banat
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Macinicii_stefan_popa_1393950448.html [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
în mare secret dincolo de granițele imperiului către întinsele Teritorii Sălbatice. Oamenii erau fericiți fiindcă inteligența lor triumfase încă o dată asupra răului și cu toate că erau la fel de săraci, pământul nu mai rodea ca înainte, mii de păsări muriseră, iar tot felul de gângănii dăunătoare recoltelor se înmulțiseră peste măsură, nu întuneca deloc petrecerile organizate cu bani de la visterie, atunci când iscoadele imperiale anunțaseră că pe tot cuprinsul acestuia nu mai era nici picior de furnică. O lungă perioadă de pace se părea că va
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Scurta_domnie_a_imparatului_mihai_batog_bujenita_1375631703.html [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
E grădină publică a botoșenenilor. - Aaa... - Și cum îți spuneam, se oprea din loc în loc și asculta cântecul pasarelelor. Apoi, se aplecă și culegea cărăbuși, îi punea pe palmă și, stând cu mâna întinsă aștepta să-și ia zborul bietele gângănii. Altădată, l-am văzut în fața Casei de Economii. Era nehotărât... Să intre sau să nu intre... Afară ploua și el, îmbrăcat într-un palton terfelit și cu o pălărie pe cap, se învârtea în jurul clădirii. Trebuia să intre. Se pare
AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/Aventura_unui_manuscris_povestire_de_al_al_florin_tene_1328967678.html [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]
-
altceva, să nu ardă mâinile Maicii Domnului; nu coș, ca să nu orbeasca; nu țes, nu torc, nu spală, pentru a nu o supără pe Sfântă Vineri; afuma casă cu tămâie, inconjurand-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru că gângăniile și dihăniile să nu se apropie de casă și de pomi. Copiii adună flori de pe câmp și le duc la biserică. În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfanțul Epitaf (numit și Sfanțul Aer) pe sub care toată lumea trece, până în după-amiaza zilei
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui by http://uzp.org.ro/vinerea-mare-de-ce-nu-trebuie-sa-pui-otet-in-salata-si-ce-trebuie-sa-faci-dimineata-inainte-de-rasaritul-soarelui/ [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
altele într-o Mare prăbușire care va readuce universal la mărimea, energia și masa inițială după care va urma iarăși un Big bang și un Big Chrash într-un ciclu care va evolua la nesfârșit și unde omul este o gânganie care va fi strivit în fața infinitelor energii și mase care alcătuiesc universul. Astronomia și astrofizica din ziua de azi vrea să ne facă părtași unor scenarii apocaliptice unde Dumnezeu este scos în afara Universului pe care culmea, chiar El l-a
UNIVERSUL ANTICREAŢIONIST AL LUI STEPHEN W. HAWKING de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Universul_anticreationist_al_lui_stephen_w_hawking_.html [Corola-blog/BlogPost/356278_a_357607]
-
2016 Toate Articolele Autorului Varza, poate fi deliciu, însă cere sacrificiu... Tre’ s-o semeni, s-o repici, muncă multă, ce să zici. Zi de zi s-o uzi că-i cald, altfel frunzele îi cad... S-o stropești pentru gângănii, pentru alte urâtănii! Tot mereu te uiți la ea, cum îi crește mantia, De jupoane creponate, alburii și-nmiresmate! Mândră tare se fălește și-apoi crește iar și crește, Se-nfoiază și se strânge, până ce sferică-ajunge! Iată este numai bună, de
VARZA de NELU PREDA în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1474607797.html [Corola-blog/BlogPost/374185_a_375514]
-
cu noi, aici și să fim stavilă ploii, dar s-au trezit monștrii și-au curățat pădurea de voi. Nici mâinile unite acum, nu pot stăpâni urgia. E ca și ploaia de-atunci de la Noe. Sub frunziș de prun, stau gângănii aproape ude și pline de răceală. Alături pe vie au căzut buburuze de gheață, nu multe, dar grele și stricătoare. - Se poate o ploaie cu mai multă apă decât aceasta? - Cine știe? Am deschis un geam, am deschis o ușă
UNDEVA, BAT CLOPOTE DE BISERICĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1407487067.html [Corola-blog/BlogPost/371566_a_372895]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > ÎMPĂRĂȚIA LBINELOR Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 529 din 12 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ÎMPĂRĂȚIA ALBINELOR Dacă ai în firea ta o chemare continuă spre lumea plantelor, spre lumea animalelor, a păsărilor, a gângăniilor de tot felul și te bucuri când le urmărești, le pătrunzi tainele, le înțelegi și le ajuți să trăiască, nu pierde prilejul cât mai ești trecător pe acest pământ, să cunoști încă o ,,lume”, o împărăție pe care n-ai
ÎMPĂRĂŢIA LBINELOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Imparatia_lbinelor_ionel_davidiuc_1339529181.html [Corola-blog/BlogPost/358247_a_359576]
-
mai bine Cât mai pot și eu de tine să mai spun, să mai pricep, Cu mirare prins adesea între stup ii de albine Ori în beci lângă butoiul unde-nvârt și eu un cep. Ce puteri, ce așezare în gângănii și în boabe, Prin împărăția verii și a toamnelor târzii! Cum se strânge roua mierii, cum se-ngreună podoabe Când lumina ta-i cernută din înalturi peste vii! Doamne, dar din toate cele ce-s făcute să rămâie, Chipul tău
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Seara_de_poezie_partea_a_doua_elena_armenescu_1393962293.html [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
Spre exemplu, la...cum a ajuns omul, cu pasărea lui de fier, să-l concureze pe Icar, personajul din mitologia greacă? Cum a ajuns el, semenul nostru să țese pe cer drumuri - arătate nouă, de jos, prin păienjenișul fumuriu al gângăniilor metalice -, sfidându-l pe Creatorul Universal?! Oare nu e obrăznicie aspirația fiilor lumești către lăcașurile Tatălui Ceresc?! Experiența Turnului Babel nu le-a fost de-ajuns urmașilor lui Adam?! Mi-au încolțit aceste întrebări-mirări acolo sus, la zece mii de metri
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 by http://confluente.ro/Notite_de_calator_conjunctural_gheorghe_parlea_1336816260.html [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
„” este al treizeci și șaselea episod al serialului de desene animate "Samurai Jack". În timp ce străbate o pădure, Jack simte o mâncărime care îl face să se tot scarpine. La un moment dat își descoperă o gânganie în sân și apoi altele puzderie care îl năpădiseră fără veste pe sub kimono. După ce scapă de gângănii, ajunge la niște pietre funerare, unde este atacat de doi călugări șaolin. În timpul luptei, șaolinii sunt uimiți să regăsească propriile tehnici la Jack
Jack și călugării șaolin () [Corola-website/Science/319441_a_320770]
-
Jack". În timp ce străbate o pădure, Jack simte o mâncărime care îl face să se tot scarpine. La un moment dat își descoperă o gânganie în sân și apoi altele puzderie care îl năpădiseră fără veste pe sub kimono. După ce scapă de gângănii, ajunge la niște pietre funerare, unde este atacat de doi călugări șaolin. În timpul luptei, șaolinii sunt uimiți să regăsească propriile tehnici la Jack, iar Jack se miră că întâlnește șaolini după atâtea secole. În cele din urmă, lupta încetează, iar
Jack și călugării șaolin () [Corola-website/Science/319441_a_320770]
-
amintiri, povești eroice sau fantastice”. „Țara de dincolo de negură a d-sale este într'adevăr o regiune feerică, o lume de basm, cu o natură luxuriantă, bogată în plante minunate, în păsări exotice, în pești nemai văzuți, în vietăți și gângănii sclipitoare”, scria Constantin Șăineanu. Criticul Garabet Ibrăileanu a scris o recenzie critică deosebit de elogioasă a acestui volum, afirmând că „"Țara de dincolo de negură" e una din cărțile cele mai plăcute ale d-lui Sadoveanu”, în care autorul „a pus tot
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
1938), determinându-l pe criticul / istoricul literar Ovid S. Crohmălniceanu să mai noteze: «...metaforele „sublime“ sunt răspândite cu nemiluita: o cărăruie „unduiește pe lângă vis“ și „piere în fildeș“; crinii sunt „ciobani de borangic“; cârciumărese roșii țin hanurile lor deschise pentru gângănii zvelte; crăițele sfioase au „carne de madonă“; „amfore cu zări“ se răstoarnă peste un „ostrov de leneșe candori“; pomii, întinzând „aripe albe“, par „vulturi de cleștar“; în seara „roză“, luceferii, ca „păunii“, îi ciugulesc poetului din mâini. El e prin
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
televizor, iar cei pe care-i vede sunt telespectatorii. Pe Pământ sosesc niște creaturi gigantice, necorporale, care ignoră complet minusculii oameni și cu care orice tentativă de contact este sortită eșecului. Însă, în timp ce dă cu insecticid pentru a scăpa de gângănii, un grădinar își dă seama că extratereștrii se pregătesc să facă același lucru contra oamenilor. Comunicarea cu extratereștrii de pe Venus este extrem de dificilă, oricât de politicoși se dovedesc a fi pământenii. Sătul de aroganța lor, un om începe să-i
Paradoxul pierdut () [Corola-website/Science/332072_a_333401]
-
sau nu curând. Noaptea, se îmbăiază în locuri neștiute, în apele curgătoare din localitate. De la copiii de 6-7 ani până la oamenii vârstnici, măi aprind pe dealuri, și în zilele noastre, făclii, fac foc la crucea de uliți, pentru a alunga gângăniile și sălbăticiunile de prin holde și livezi. 12 feciori cu făclii aprinse, descriind deasupra capului cercuri de foc, strigă “Hai, Mari, la Sânziene” sau “Făclia mare, măi coconi”, apoi se avânta într-o roată, dans ritual de mare virtuozitate și
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
pretutindeni într-un ținut întreg alcătuiau o stăpânire a necunoscutului și a tainei. De la mistrețul ce dormitează pe plavii, de la lebedele și pelicanii care înspumează noaptea înegrul ghiolurilor până la popoarele de păsărele, până la puzderia de pești, până la nesfârșitele miliarde de gângănii - toate trăiesc din apele acestea care au întins o bogată împărăție, care aduc nămolul plin de hrană din munții și câmpiile depărtării...”" În ultimele decenii cea mai mare parte din bălțile, lacurile și mlaștinile Prutului au fost desecate. Fostele mlaștini
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
un moment dat, în mijlocul exploziilor, robotul găsește o cățelușă, pe care o numește Lulu și o ia sub oblăduirea sa. Se pensionează, fiind de altfel ultimul model X rămas. Savanțiu tocmai construiseră o nouă generație de roboți, în formă de gângănii uriașe. Robotul și Lulu se simțeau bine împreună, mai ales când robotul îi cânta la trompetă. Dar Aku, deranjat de Jack, află de la savantul care îi instalase cipul că mai există un model X în viață și că este vulnerabil
Povestea lui X9 () [Corola-website/Science/319458_a_320787]
-
și că este vulnerabil emoțional. Așa că Aku i-o răpește pe Lulu pentru a-l obliga să revină și să-l vâneze pe samurai. Robotul nu are de ales și îi ia urma lui Jack, luându-se după mormanele de gângănii robotice pe care Jack le lăsa în urmă. Și așa, într-o noapte ploioasă, robotul îl urmărise pe Jack până la intrarea într-o hală și aștepta oprirea ploii pentru a intra după el. Ploaia se oprește, robotul intră, se îndreaptă
Povestea lui X9 () [Corola-website/Science/319458_a_320787]
-
„” este al patruzeci și treilea episod al serialului de desene animate "Samurai Jack". Jack se luptă cu armata de gângănii robotice a lui Aku, printre niște ghețuri. Aku însuși supraveghează bătălia de pe o stâncă. Aku este bolnav, cuprins de un fel de viroză, și tușește necontenit. La un moment dat, o expectorație a sa este înghițită de Jack. Aku își
Infecția Aku () [Corola-website/Science/319450_a_320779]
-
diferite combinații de lupe, ca să vadă mai bine urzeala țesăturilor pe care le vindea, și, de la o lupă la alta, a inventat un microscop de cinci sute de lentile, capabil să vadă într-o picătură de apă o mulțime de gângănii care aleargă cu viteză enormă. Acest negustor de stofe a descoperit, printre alte mărunțișuri, globulele roșii, bacteriile, spermatozoizii, drojdia, ciclul vieții furnicilor, viața sexuală a puricilor și anatomia acelor albinelor. În același oraș, în Delft, se nășteau, în aceeași lună
24 OCTOMBRIE. A VEDEA (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296034_a_297363]
-
așa cum se întâmplă bunăoară la Ioan Alexandru. De puține ori, în lirica sa mai nouă, Adrian Păunescu este un imaginativ. Și atunci „ticurile” poetului sunt mai greu de sesizat, precum în acest „peisaj” de măreție cosmică: În iarbă sunt furnici, gângănii, broaște. / Și ploaia le-a trezit și le-a stârnit. / Acum un călăreț neobosit / E soarele pe calul care paște / Stă soarele aprins în coama lui / Și razele cu milă îl țesală / Și nici un om până departe nu-i / Și
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]