139 matches
-
ținea un discurs degețelului său care vântura lumea. Din „sobru, preocupat” chipul prichindelului se învăpăiază dintr-o dată într-un zâmbet cuceritor. Mi-a simțit privirea, iar acum mânuțele sale parcă mă caută. Zâmbesc si eu ceea ce a generat un vesel gângurit. Și mămica lui a devenit atentă la schimbul nostru de amabilități și, din ochi, mi-a mulțumit. Pentru ce oare? Vorba românească este oarecum ciudată. De regulă limbile latine sunt bogate în expresii. Multe sinonime, dar și omonime însoțite de
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]
-
Articolele Autorului Dragul meu copil, c ând ai apărut pe lume am fost cel mai fericit om de pe fața pământului. Am simțit că nu am trăit viața degeaba, că în sfârșit am un scop aici. Când ți-am auzit primul gângurit am simțit cum întreaga mea ființă se topește sub emoțiile acelui moment. Când te-am văzut pentru prima dată fericit am înrămat acea imagine în sufletul și mintea mea și o port zilnic cu mine oriunde m-aș afla. Nu
DRAGUL MEU COPIL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349876_a_351205]
-
cântec și în trăire exaltarea din iubire! Loredana Groza, născută la Onești, este o cântăreață de muzică ușoară, compozitoare, actriță, prezentatoare tv, dansatoare, antrenoare în show-ul muzical „Vocea României”, imagine a unor produse cosmetice... A început să cânte pe când gânguritul nu-i era o amintire, la vârsta de trei ani. Prin 1977, când era doar în clasa întâi începuse să se prevestească fructele harului, arătându-se încă de pe atunci în piesa numită „Problema problemei”, care a fost montată pe scena
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
obținut-o la timp oportun. Astăzi femeile nasc dar nu sunt mame. Puține merită titlul de mamă deoarece în timpul suptului și a minimum 10 minute seară de seară discută cu copilul. Da! Discută. Copilul răspunde prin la început numai prin gângurit. Așa începe educația. La trei anișori un copil este în stare să corecteze o povestire care i se pare neverosimilă. Gândește, poate mai corect decât povestitorul. Ordinea este un atribut al muncii corect făcute. Bineînțeles că, din momentul când copilul
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
cântă ușor Cântec de leagăn ocrotitor. L-a ascultat și ea cândva cântat De mama ei, ce-n zâmbet l-a -nvățat Sub raza soarelui, din neam în neam De-l căutăm, ajungem la Eva și Adam. Răspunsul pruncului prin gângurit Dă mamei forță, tăria de granit. În vorba-i lină, e doar lumină În depănare, culori se-mbină Apoi, balade și doine de demult Vin spre tine-copil, ca un tumult Se -aștern în suflet ca sărbători Le porți în inimă
GRAIUL MATERN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365005_a_366334]
-
însuși, dar ce zic eu, Caragiale, Eminescu, Shakespeare, Tolstoi, Turgheniev, Dostoievski, și, vă mulțumesc că nu m-ați uitat, eu, ar plânge într-o singură lacrimă, la marginea Iovacrei. Gândește, amoebă a sufletului: visează, gând al Hamangiei; admiră, prunc al gânguritului; pipăie, meșter al ghioceilor; cutremură-te, intrare a paradisului ! Freacă-te la ochi, corp profesoral al infinitului! Inspiră-te, garnizoană a pântecului ! Îmbucă, maxilar al ochiului ! Bucură-te, lumânare a sufletului ! Căci la intrarea din spate a Teatrului Național din
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]
-
Maica sfântă L-a înfășat Iosif de L-a luat în brață Frig cumplit de dimineață Coroniță muguri verzi Bethleeme astăzi vezi Pe Mesia Domnul mic, Bob de grâu ascuns în spic Coroniță lână udă Maica blândă stă s-audă Gânguritul pruncului Pruncului și Domnului Coroniță de mătasă Îngerii din cer să lasă Neaua lină troienind Ascultăm duios colind. Referință Bibliografică: Coronița Lui Iisus (Colind) / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de
CORONIŢA LUI IISUS (COLIND) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351021_a_352350]
-
să ne aibă în juru-i în spatiul nostru comun, fie și virtual, moștenirea străbună: literatura creștină, morala și cultura iudeo-creștină. Ne bucurăm cu tine, prieten drag, ne bucurăm de fiica ta. Te întâmpinăm în numele Domnului, Janice, și iți descifrăm zâmbetul, gânguritul: Domnul fie lăudat ! Referință Bibliografică: DEDICATIE / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DEDICATIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355901_a_357230]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU (GÂNGURIT DE PRUNC...) Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului gângurit de prunc- razele lunii aurind leagănul de lemn cântec de leagăn- petalele mușcatei pică de somn la sânul mamei- o muscă
HAIKU (GÂNGURIT DE PRUNC...) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356961_a_358290]
-
muscă dă târcoale pruncului lacom drum înfundat - până și pădurea are secretele ei peste poiană ascultand ruga florii - un nor rătăcit prin zăpadă doar pașii ultimului drumeț - firavă luna ... bradul aruncat împodobit de stele- un căine alături Referință Bibliografică: haiku (gângurit de prunc...) / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 282, Anul I, 09 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
HAIKU (GÂNGURIT DE PRUNC...) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356961_a_358290]
-
făcut și noi Și zarea. Te uită valul candid ne cunoaște, parc-ar vrea să ne apuce de picioare, ca-ntr-un joc pe când eram doar niște broaște, ori poate chiar o rătăcire sub o bătrână apă stătătoare. Ascultă-n gânguritul său cum spune că ochii săi albaștri au văzut începutul neînceput de lume. Că a-mbrăcat Pământul cu vajnicul său nume, apoi făcu din ouă de Nimic, cu apă, cu nisip și sare, mai întâi un chip destul de mic și-l
VORBINDU-NE OCEANUL de STELIAN PLATON în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356716_a_358045]
-
Angelic, cântec de leagăn ocrotitor. L-a ascultat și ea cândva cântat De mama ei, ce-n zâmbet l-a -nvățat Sub raza soarelui, din neam în neam De-l caut bine, ajung la Eva și Adam. Răspunsul pruncului prin gângurit Dă mamei forță, tăria de granit. În vorba-i lină, e doar lumină În depănare, culori se-mbină Apoi, balade și doine de demult Vin spre tine-copil, ca un tumult Se -aștern în suflet ca sărbători Le porți în inimă
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370420_a_371749]
-
ZIUA LIMBII ROMÂNE (2014) Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1338 din 30 august 2014 Toate Articolele Autorului TĂCEREA DIN CUVÂNT Cuvântul e duh vorbitor! Tăcerea e umbra cuvântului nerostit încă. Între tăcere și cuvânt am întâlnit întâiul gângurit de fecioară! De atunci am învățat să ne rostim împreună... FRUMOASĂ-I ȚARA Frumoasă-i Țara ca o poezie, Dar cine-i știe frumusețea ei? Aici e partea mea de veșnicie, Cealaltă parte încă nu știu ce-i! Frumoasă-ițara ca un măr
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE (2014) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370275_a_371604]
-
conjugal nu în camera lui Dănuț de unde, până atunci nu se dezlipea. Suptul creează o intimitate specială între mamă și făt. Nu știu ce tot aveau să-și spună unul altuia dar durata efectivă a suptului era ușor de recunoscut prin lipsa gânguritului care începea cu intrarea în cameră a mămicii și se termia , de regulă, cu un somnoros căscat. Pe atunci mai era la moldoveni obiceiul înfășării strânse peste piciorușe. Într-o frumoasă dimineață de vară, Dănuț s-a cerut reînfășat. După
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353039_a_354368]
-
VIS Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată, Și clipe-ndoliate vor lăcrima în vis, Să mai privești, străine, să mai privești odată Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a scris! Să nu strivești tăcerea, nici gânguritul ploii Și-n podul palmei tale obrazul să mi-l culci, De va rodi lumina să lași în josul foii Însemnele iubirii ce le-am trăit atunci. Iar umbra dezrobită de-a dorului durere Să nu o pui la masă, nici
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
VIS Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată, Și clipe-ndoliate vor lăcrima în vis, Să mai privești, străine, să mai privești odată Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a scris! Să nu strivești tăcerea, nici gânguritul ploii Și-n podul palmei tale obrazul să mi-l culci, De va rodi lumina să lași în josul foii Însemnele iubirii ce le-am trăit atunci. Iar umbra dezrobită de-a dorului durere Să nu o pui la masă, nici
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
sărbătoare, Primăvara vine să-i împodobească, Cu frunze de smarald privind în soare, Natura vrea din nou să întinerească. Au revenit turiștii migratori Tot felul de păsări cântătoare, Vom avea îndestulare de flori, Va fi iarăși o eternă sărbătoare. Aud gângurit de tineri guguștiuci, Alte zburătoare caută noile gazde, O nouă colonie de grauri în nuci, Ogoare se mândresc cu noile brazde. Referință Bibliografică: PREGĂTIRI DE SĂRBĂTOARE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1251, Anul IV, 04 iunie 2014
PREGĂTIRI DE SĂRBĂTOARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354094_a_355423]
-
CU PUNGĂ DE PUFULEȚI Omul este un Dumnezeu muritor. Atotputernicia, ca și neputința, sunt forme extreme de handicap. Nu știu ce a fost mai important pe pământ, înainte de a ma naște eu. Există oameni care nu mint niciodată; se înșeală. Arunc plasa gânguritului, în minte, si pescuiesc gânduri. Într-un nou născut, literele alfabetului încă nu au murit. Caută, chiar dacă nu găsești nimic; poate vei fi găsit ... Nu te juca cu focul; este suficient să îl aprinzi în locul nepotrivit ... Nu este nevoie să
BERE LA CUTIE CU FLOARE DE LILIAC, ŞI CORNULEŢ CU PUNGĂ DE PUFULEŢI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357122_a_358451]
-
CU PUNGĂ DE PUFULEȚI Omul este un Dumnezeu muritor. Atotputernicia, ca și neputința, sunt forme extreme de handicap. Nu știu ce a fost mai important pe pământ, înainte de a ma naște eu. Există oameni care nu mint niciodată; se înșeală. Arunc plasa gânguritului, în minte, si pescuiesc gânduri. Într-un nou născut, literele alfabetului încă nu au murit Caută, chiar dacă nu găsești nimic; poate vei fi găsit ... Nu te juca cu focul; este suficient să îl aprinzi în locul nepotrivit ... Nu este nevoie să
BERE LA CUTIE CU FLOARE DE LILIAC, ŞI CORNULEŢ CU PUNGĂ DE PUFULEŢI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357122_a_358451]
-
bine, când ne e rău, și asta pianul știe și ni le repetă să ne bucurăm de imaginile consecutive. -Dar vioara ce cântă? -Plânsul omului, părerea de rău, regretele, tristețea, visurile îmbălsămate, suferința ascunsă în iluzii... cerul, clinchetul de copil, gânguritul dintâi, țipătul păsărilor speriate, spaima femeii că se termină iubirea, frica omului că viața se îndepărtează tiptil, neputința lui de a opri timpul, care nu lucrează întotdeauna în favoarea lui. -Așa de multe sunete scoate vioara? -Și altele, pe care e
LECŢII DE VIAŢĂ DESPRE INSTRUMENTELE MUZICALE PARTEA III. de SUZANA DEAC în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357417_a_358746]
-
e mândru că Apostolul a găsit aici una dintre cele mai locuite zone ale Europei. Că Sfântul Apostol Andrei “n-a venit (aici, la Nistru) să transmită Cuvântul lui Hristos în pustie; (și că) urma drumului Lui e în fiecare gângurit al nou-născuților”. Cercetările din acest complex monastic, făcute în 2007, coroborate cu asidua lucrare în bibliotecile care arhivau bibliografii prăfuite de uitare, l-au dus pe Andrei Vartic la urmatoarea concluzie: “...(aceste sanctuare) sunt modele exemplare de continuitate geto-dacică în
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
zori alunga O lacrima ce încă n-a secat! Eu știu că încă vei mai plânge Și primul pas va fi mai greu, Te va durea, căderea frânge, Chiar si credința-n Dumnezeu! Mă doare lacrima ce-ți cade Și gânguritul tău ce cheamă Iubirea, ce nu există-n toate, Cum este-n sufletul de mama! Să te faci mare și, de ți-e greu Tu să te-asezi la pieptul meu, Voi fi mereu acolo sus, Și-un zâmbet, de
SA NU PLANGI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358504_a_359833]
-
Am mucegăit pe tăcerea tâmplei cu suspin de rugăciune și mi-am subțiat metafizicul în ridul senzației. Compasiunea lucrurilor mi-a știrbit marginea ca pe-o vitalitate a întâmplării supusă urletului devenirii ... Libertatea din oase tușește romanul materiei orgolioase în gângurit ca un EU absurd devenit capriciu. Mă presimt, mă foșnesc, mă constat o biografie prinsă de mână de genunchii cu care te sprijini de copacul din tine. Îmi gust postul din buze și mă sprijin de tonalitatea fenomenelor obosite de
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII III. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358019_a_359348]
-
iubirii; te-a pedepsit, îmbătându-te în miresme de levănțică și flori de nu mă uita, atunci când te credeai mai puternic. Ai încercat să opui rezistență vieții; ea a venit, fără a te preveni, miracol, înnobilându-ți existența, searbădă, cu gânguritul fraged de copil. Ai încercat să opui rezistență pierderii; transformând lacrima durerii nerostită în pomadă miraculoasă pentru obraz, trup și pentru rana ce-ți ardea sufletul. Ai încercat să opui rezistență timpului; el ți-a arătat că, vrei sau nu
ETAPE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357729_a_359058]
-
cutumă Din lumea ultimă, postumă. Ce-ar fi iubirea fără stele Să țipe-un pescăruș tăcând? Ar fi ca-n zbaterile mele Când plâng încet, mai mult visând. Ce-ar fi o mamă fără prunc Să nu-i mai simtă gânguritul? Înaltul ar fi doar adânc Întunecând tot răsăritul. Ce-ar fi o viață fără fine Să nu mai știu de-i rău sau bine? Te-aș rătăci-n suspine cristaline Să-nfrunt zâmbind teama de mâine. Referință Bibliografică: CE-AR
CE-AR FI... de MIHAELA RUSU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344626_a_345955]