48 matches
-
oameni erau fugiți de la țară, de pe diferite moșii, unde asupririle boierilor erau de nesuportat. În zona aceasta periferică a târgurilor duceau aceeași viață rurală, cu preocupări agricole, viticole și horticole. Nimic de împrumut de la oraș. Aicea nu-i mai urmăreau gârbaciul, vechilii și 394 Între 1884-1898, Lupescu a funcționat ca învățător la Școala primară din Broșteni. A fost transferat la Orfelinatul agricol din Zorleni (Bârlad), unde a desfășurat în paralel o rodnică activitate de folclorist. 395 Referire la activitatea desfășurată de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
sălașul în care-și are iubitul. Amândoi se împotrivesc cu disperare. Intervine biciul. Fata e înșfăcată de arnăuții zarafului, târâtă de picioare, cu sânii goi în praf, cu părul negru răvășit afară din basmaua desfăcută, țiganul tânăr e sfâșiat cu gârbaciul (Roaba vândută, în Cântare cetății lui Bucur, 1959). Toată epica aceasta, cam melodramatică și oarecum tendențioasă în spiritul anilor ’50, dar, cum spuneam, foarte plauzibilă în datele ei istoricește obiective, nu e lipsită de putere emoțională și de o pregnantă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
condiții umilitoare, la negru, fără asigurare, la bunul plac al patronilor, supuși accidentelor cauzatoare de infirmități și de moarte? „Adicâtele, în ce sens?”, vorba unui coleg de la facultate, Ion, Gheorghe și Vasile și tot neamul amărât nu se stresează sub gârbaciul exploatării, în schimb se stresează câinele comunitar, porcul, vaca și oaia și alte dobitoace... Vezi, de aia n-are ursul coadă și vulpea de-abia o duce! Aici ar trebui să se vadă rolul europarlamentarilor, în măsura în care nu sunt ce le-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
multi pe nouri și pe ape, Tati și prieteni, Mame și Prunci, Regi și Războinici, Preoți și Prizonieri înlănțuiți, se întîlniră laolaltă cu o-nfricoșătoare teamă; 245 Și fiecare dintre morți apare-așa precum trăise înainte, Și rămîn toate semnele gîrbaciului de sclavi și-ale Coroanei de tiran, Și ale Pîntecelui Preotului peste măsură de-mbuibat, și-ale subțirii-nșelăciuni vînjoase A negustorului, și-ale sfidării și nepăsării războinicului În trăsături prea-ntinse și în prea drepte oase și prea lungi. 250
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
decor industrial gigantic. La pagina 57 a ediției italiene, scriitorul mărturisește că rupsese cu mâna lui partea de jos a afișului pe care "mârlanii" scriseseră iarăși Aiurea... Ah, Malaparte! Să confunzi cultura cu o cantitate de oțel lucrată sub amenințarea gârbaciului... Să nu fi prins finețea zeflemelei românești... O vorbă de duh, care, prin distanța ironică și bunul ei simț civil, anticipa dezastrul utopiei materialiste... Dar așa fuseră toți intelectualii fanatici de stânga, ceea ce s-a verificat și la noi... Curios
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
imaginativ) o montează spre a-și popula "transcendența goală" (aici se potrivește de minune sintagma lui Hugo Friedrich): "O copilandră-punk-omidă-albastră. / Îngerii-și bagă în ziduri o aripă. / Vai, unde e neprihănirea noastră: Parfum greoi ce fluturi-i constipă?" (Bar). Sau: "Gîrbacele și-au încercat pe pielea ta / Îngeri justițiari erai prea rea" (Îngeri justițiari). Sau: " Și mă durea în piept. Poate era / Chiar îngerul, trist cuibărit în mine, / Nemaiștiind cuvinte spre-a striga / De-atîta rouă rea și de rușine" (Și mă
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
încins cu un brîu lat"; Vinea, p. 248, r. 25-27: "Un mușchi zvîcni pe obrazul boierului: biciul șuieră prin aer cu un pocnet uscat și-l plezni pe flăcău peste obraz" - Dumitriu, p. 40, r. 10: "Boierul tresări, înălță iute gîrbaciul și-l plezni pe flăcău peste obraz"; Vinea, p. 249, r. 34-35: "}ine-ți gura, rumâne! strigă amenințător Iordachi" - Dumitriu, p. 40, r. 43-44: "Panaioti îi arse o palmă peste gură: - Nu-i tăia vorba boierului, mă!"; Vinea, p. 253, r
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
făcea focul. Știau că "puiul de năpârcă" nu va face închisoare - era doar un copil, dar o bătaie soră cu moartea tot îi trebuia. Au legat-o cu piciorele în sus de grinda bucătăriei, au bătut-o la tălpi cu gârbaciul. Cum o fi ajuns unealta asta a diavolului în mâinile unor români! E drept, ea, " scorpia aia mică", apucase să arunce în ceaunul în care fierbea mâncarea porcilor pistolul și cele vreo douăzeci de cartușe legate într-o batistă, ca
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
rău cum îl știi, zgârcit și cum o mai fi, n-are totuși inima rea. Doar că a fost prea muncit și chinuit din copilărie. Rămas fără părinți de mic, în grija unui frate mai mare care-l bătea cu gârbaciul pentru orice. Luat apoi în război, rănit și decorat, întors în sat cu gradul de sergent. Dup-aia s-a însurat cu mămica, a luat-o din Dârvari, săraci lipiți amândoi. Au făcut opt copii din care am trăit noi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
noastre, imobil, cât timp a durat supliciul insuportabil al Ceciliei. Fiindcă-n curând din grupul nostru ieși Albinosul, a cărui față de Pierrot alb își accentuase mai mult ca niciodată trăsăturile negroide. Își pleznea din când în când de cizmele militare gârbaciul din vână de bou cu care, când ajunse lângă trupul mototolit al lui Fra Armando, îl împinse peste marginea abisului. Se-ntoarse apoi crunt către mulțimi, se repezi spre cei din primele rânduri și-i croi din toate puterile, icnind
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
triunghi ce ar fi putut fi divin, dacă vârful nu ar fi fost întors spre pământ. Și gâtul, și brațele lui Monsieur Monsu deveniseră străvezii, acoperite c-un fel de solzi de cleștar. Un monstru fascinant rotea acum în fața noastră gârbaciul din piele de hipopotam. Melanie, înfășurată în fantasticele tergaluri și fluturîndu-și măreața perucă din pene de struț, vopsită-n culoarea morcovului, ieși în față cu punga de hârtie în brațe. O răsturnă pe podea și începu să asambleze, cu dexteritatea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
a dreptul periculoși: cum Îndrăznesc ei, niște... rusificați, să se ridice În două picioare, În mijlocul Bărăganului de patru labe neaoșe (acestea daco-romane!) și să strige că-i doare? - ce, parcă numai pe ei Îi doare lovitura de ciomag ori de gârbaci?, pe toți ne doare, dar nu mai facem atâta caz - apoi noi suntem Români, măi frate: rezistenți, nu există alt neam care să reziste mai mult și mai tăcut și mai cuminte, la... ce-o fi - apoi povestea cu apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și beneficiază de o construcție identică. Fonemul protetic „z-” (sau „s-”) este un adaos de pronunție, uzual la unele cuvinte românești care încep cu consoane oclusive dure, de tipul : (z)grunțuros, (z)gripțor, (z)glăvoc, (z)benghi, (z)bici, (z)gârbaci, (z)dreanță etc. Aceste foneme incipiente nu au nici o valoare semantică, nefiind prefixe care să schimbe sau să nuanțeze înțelesul cuvintelor (ca în cazurile : zbate, s-curge, s-cade etc.) (194). Fiind folosite sau nu în funcție de zonă, epocă etc. (vezi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înpunse el prin gură și [își] deștinse [= descinse] brâul și-l legă de grumazi și-l deade la fată și-i zâse ei : „Du-l în cetate !”. Fata tremura și-l ducea. Sv[â]ntul Gheorghe bătea-l cu grăbaciul [= gârbaciul] (115). Cele două variante prezentate indică limpede direcția involuției motivului mitic, de la tipul 2 la tipul 3 (vezi tipologia propusă mai sus). Ele fac parte dintr-un subtip intermediar de trecere : fecioara nu și-a pierdut încă toate prerogativele magice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de pirogravat și unul asemănător celui folosit În resuscitarea cardiacă, o zgardă, o cușcă având Înăuntru ceva ce părea a fi o nevăstuică turbată, o pereche de cătușe, un clește de grădinărit, un set de cârlige de pescuit și un gârbaci cu vârfuri plumbuite, pe care a Început să-l Învârtă chiuind prin Încăpere, plecând apoi În pași de gimnastică ritmică spre coridor. Lucrurile evoluau Într-un mod neașteptat și nici o asigurare de sănătate, cred, nu acoperea astfel de activități. În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
declanșeze“, așa cum se cuvine să facă orice mașină bună. Dar, după o clipă de Încremenire, reintrară În acțiune mînate de biciul unui polițist voinic, care stătea În mijlocul străzii și-și mișca brațul lui puternic Înainte și Înapoi, ca pe un gîrbaci, umplînd aerul cu Înjurături copioase, bolborosite pe sub buza lui groasă, ca de maimuță. Așa Încît lumina verde se aprinse din nou, larma străzii se redeșteptă, escadroanele Încinse de mașini porniră să se tîrască În sus și-n jos pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
se poate, au strigat unii. Nenorocitul acela, după o noapte de beție cruntă, pusese greșit hamurile cailor ce trăgeau caleașca domnească, fapt ce în opinia comandantului său, putea genera riscuri extreme pentru domnitor, motiv pentru care șeful a recurs la gârbaci ca instrument corector și mai ales pentru ținere de minte. Cel mai revoltat de această chestie, cică a fost primul ministru, care propune imediat domnitorului să introducă o lege, prin care să fie interzisă bătaia în armată. Vodă, care fusese
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de agenți străini se urmărește transformarea ideilor lor ascunse în factori sociali pentru a distuge valorile și a stăpâni nesăbuit, smulgând tot ce-i curat în sufletul omului: credința, nădejdea și dragostea, balsam divin. Cei care au ținut în mâini gârbaciul osândei și al crimei vor recunoaște vreodată cât rău au făcut românului și României prin prigonirea Mișcării Legionare? Veșnic sunt osândiți legionarii pentru a nu putea pune în valoare devotamentul lor, gândirea și fapta? Și li s-a răpit și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
materie comercială", în Jurnalul de studii juridice, nr. 3-4/2006. Dumitru M., "Punerea în întârziere în materia obligațiilor comerciale", în Dreptul, nr. 2/2008. Dumitru M., "Cumulul diferitelor tipuri de daune în materia obligațiilor comerciale", în Pandectele române, nr. 10/2007. Gârbaci F., "Natura juridică a obligațeiei de plată a dividendelor", în Juridica nr. 7-8/2001. Gheorghe C., "Adunările generale ale societății comerciale. Competențe și principii", în R.D.C., nr 2/2003. Gheorghe A., Pârvu L.N., Tăbâltoc D.M., "Contribuții la clarificarea unor probleme
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
o asemenea clauză chiar inserată în actul constitutiv al societății este lovită de nulitate absolută întrucât era interzisă.-a se vedea, M. Scheau, op. cit., p. 152. 75 Cu privire la natura juridică a obligațeiei de plată a dividendelor a se vedea, F. Gârbaci, " Natura juridică a obligațeiei de plată a dividendelor", în Juridica, nr. 7-8/2001, pp. 308 și urm. 76 A se vedea, V. Timofte, " În legătură cu prescripția dreptului la cauține pentru plata dividendelor", în R.D.C., nr. 10/2001, pp. 209 și urm
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
adunări generale, în situația prevăzută la pct. 1, ca proprietar de acțiuni sau de obligațiuni care în realitate nu-i apartin". 177 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit., p. 481. 178 Idem., p. 455. 179 F. Gârbaci, op. cit., p. 122. 180 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, Societățile comerciale. Reglementare, doctrină, jurisprudență, Ed.All Beck, București, 2002. 181 M. Șcheaua, op. cit., p. 144. 182 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
adunări generale, în situația prevăzută la pct. 1, ca proprietar de acțiuni sau de obligațiuni care în realitate nu-i aparțin". 372 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit., p. 481. 373 Idem., p. 455. 374 F. Gârbaci, op. cit., p. 122. 375 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, Societățile comerciale. Reglementare, doctrină, jurisprudență, Ed. All Beck, București, 2002. 376 M. Scheaua, op. cit., p. 144. 377 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de agenți străini se urmărește transformarea ideilor lor ascunse în factori sociali pentru a distuge valorile și a stăpâni nesăbuit, smulgând tot ce-i curat în sufletul omului: credința, nădejdea și dragostea, balsam divin. Cei care au ținut în mâini gârbaciul osândei și al crimei vor recunoaște vreodată cât rău au făcut românului și României prin prigonirea Mișcării Legionare? Veșnic sunt osândiți legionarii pentru a nu putea pune în valoare devotamentul lor, gândirea și fapta? Și li s-a răpit și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]