175 matches
-
acțiune a Acordului, în condițiile în care vânarea acestei specii nu este în România o practică tradițională, în sensul Acordului. Apoi, cu referire la speciile de păsări de apă (rața sunătoare, rața cu capul negru, rața mare, gâsca de vară, gârlița mare, rața mare, rața mică, rața fluierătoare, rața cu cap castaniu, rața moțată, rața pestriță, rața cârâitoare și rața sulițar, lișița, becațina mică și becațina comună), potrivit aceluiași Acord, cotele de recoltă sunt aprobate aparent nelegal, fără o fundamentare temeinică
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
pentru perioada 2020-14 mai 2021, la anexele nr. 3-5 la speciile: porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, guguștiuc, ieruncă, prepeliță, ciocârlie de câmp, graur, sturzul de vâsc, sturzul cântător, sturzul viilor, sturzul de iarnă și stăncuță, respectiv gâscă de vară, gârlița mare, rață mare, rață mică, rață fluierătoare, rață cu cap castaniu, rață moțată, rață pestriță, rață sunătoare, rață lingurar, rață sulițar, rață cârâitoare și rață cu cap negru, precum și lișiță, găinușă de baltă, sitar de pădure, becațină comună, becațină
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
convingător, grija pentru om a comuniștilor (...). În Soarele răsare în Deltă se întâmplă însă și altceva. Nu numai că romanul se desfășoară ca un fluviu cu meandre, dar adesea centrul de greutate în loc să rămână la albia principală, se mută în gârlițele ivite cu ocazia acestor prea numeroase meandre. Și aceasta e dăunător, căci mesajul de idei al operei nu mai e transmis cu destulă claritate (...). În roman tocmai mersul acesta înainte nu apare destul de clar. Aceasta constituie slăbiciunea de bază, o
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
De asemenea, existau "localuri bune pentru școle" la Cuzgun, Caranlâk și Topolog. În satele Caranlâk și Topolog "locuitorii români (...) așteptă învățătorii ce le-am promis și am cerut Onor Minister al Instrucțiunei să le numescă"1290. În localitățile Aliman și Gârlița din plasa Silistra Nouă și Vlahkioi din plasa Medgidia, lucrările de construcție a școlilor începuseră și se aflau în plină desfășurare. La Almaliu, Canlia și Parakioi "construcțiunile vor începe cu primele zile de primăvară"1291. În orașele Hârșova și Mangalia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
găgăuzi. După desființarea județului Silistra Nouă, la 20 martie 1879, s-a integrat în cadrul județului Constanța, plasa Silistra Nouă având reședința în orașul Ostrov și cuprinzând comunele: Almalâu, Aliman, Asarlâc, Bugeac, Batramdede, Beilic, Canlia, Caranlâc, Carvan, Cuzgun, Dobromir, Esekioi, Enișemlia, Gârlița, Ghiuvegea, Haimankioi, Lipnița, Mârleanu, Oltina, Parakioi, Regep-Cuiusu și Satul Nou. Dintre acestea, 21 erau comune rurale, în timp ce Ostrov și Cuzgun erau comune urbane 1426. Orașul Ostrov, reședința plășii Silistra Nouă, era așezat pe malul Dunării, în apropierea frontierei româno-bulgare, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1896, 228; Almalău, 1 530, acum 1 548; Azarlâc 519, acum 589; Canlia 1 018, acum 982; Garvan, niciun locuitor în 1880, iar acum 267; Dobromir 379, acum 663; Esechioi 320 și acum 1 085; Enișemlia 80, iar acum 145; Gârlița 896, acum 1 380; Lipnița 523, acum 691"2253. De asemenea, în continuarea articolului citat, jurnaliștii constănțeni arătau că "numărul total al bulgarilor aflați în județul Constanța era în anul 1881 de 7 910 suflete, iar acum, în 1896, este
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ciobanu, Dăieni, Gârliciu, Ghizdărești, Ostrov, Saraiu, Șiriu, Topalu, Topolog și Urumbei 2597. Plasa Silistra Nouă, situată în sud-vestul județului Constanța, cuprindea, la începutul anului 1903, următoarele comune rurale: Almalău, Aliman, Asarlâc, Bugeac, Bairam-dede, Beilic, Canlia, Caranlâc, Carvan, Dobromir, Esechioi, Enișemlia, Gârlița, Ghiuvegea, Hairanchioi, Lipnița, Mârleanu, Oltina, Parachioi, Regep-Cuiusu și Satu Nou2598. Prezentând situația financiară a comunelor rurale, prefectul județului Constanța evidenția sumele alocate pentru plata salariilor diverșilor funcționari din cadrul administrației comunale a județului. Astfel, pentru plata salariilor primarilor comunelor din plasa
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constanța erau: Agemler, Alacap, Aliman, Almalău, Asarlâc, Azaplar, Bairamdede, Beilic, Biulbiul, Bugeac, Calfa, Canlia, Carabacî, Caraharman, Caranlâc, Caraomer, Caratai, Carol I, Carvan, Cavaclar, Cazil-Murat, Chioseler, Chiragi, Cicracci, Ciobanu, Cobadin, Cocargea, Cochirleni, Dăieni, Dobromir, Edilchioi, Enghez, Enigea, Enișemlia, Esechioi, Gargalâc, Gârliciu, Gârlița, Gheringec, Ghiuvegea, Ghizdărești, Hairanchioi, Hasancea, Lipnița, Mamut-Cuiusu, Mârleanu, Murfatlar, Musurat, Oltina, Omurcea, Osmanfacî, Ostrov, Palaz, Parachioi, Pazarli, Rasova, Regep-Cuiusu, Sarai, Sarighiol, Satu Nou, Seimeni, Șiriu, Tașpunar, Tatlageac, Techirghiol, Topolog, Topraisar, Tortoman, Tuzla și Urumbei 2882. Comunele rurale din județul Tulcea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o oră avea să ordone încolonarea. Convoiul se forma la marginea Bucureștiului, aproape de râul Colentina. Privi, pentru ultima oară, apele Dâmboviței săltând ca o apă vie sub soarele puternic, iarba și sălciile de pe maluri, joaca unor copii goi la gura Gârliței și, ceva mai lung, cu o spaimă subită, roata unei mori. Se învârtea prea repede. Mâine toate astea vor fi deja măcinate și preschimbate în pulberea amintirilor. Sorbi și ultima picătură din cafeaua pregătită după o rețetă a prințului - ah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ORAȘULUI BUCUREȘTI Numai pentru a prinde puteri, înainte de a se avânta pe strada Polonă, segmentând Bulevardul Carol, depășindu-l și inundând maidanele din prejurul spitalului Colțea, alcătuind acolo Marea baltă de la Carvasara sau Balta Vămii. Cotlon de apă din care gârlița, culcând la pământ mirosurile iuți ale buruienilor, evada, poposind pe ulicioara Sfinților, scăpa în Pescăria Veche (mai târziu strada General Florescu), lingând, ca pe acadele, fundațiile hanului Berevoiești (niște căsoaie țestoase, amarnice, fără multă carte, prăvălite ca din ceruri ori
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și-o muzicuță, în șira spinării căreia, suflând cu nădejde, se acompania imediat ce găsea o rimă reușită și înainte de a da peste alta și mai dihai. Automobilul aluneca, precum un bric de săpun, pe traseele aparent definitiv uitate ale gârliței Bucureștioara. La fiece meandră, Guzganul trântea cîte-o însemnare, cu indicii despre desfigurările produse de trecerea timpului, despre volumul imobilelor și despre intensitatea fluxului luminos ce se răsfrângea, la ora aceea, peste clădiri. Se învîrtiră în intersecția străzii Dionisie Lupu cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
plantă trei degete sub betelia înflorată a fustei. Mustăci hâtru. Capitolul 4 STRADA PERONE de gloate, Balta Icoanei, destul de adâncă, odinioară să înece între subțiorile ei și cal și călăreț. Taman din acest binecuvântat gârlici izvorâse odinioară și măduva Bucureștilor, gârlița numită Bucureștioara. Singura înjghebare de ape din lume căreia i se dusese buhul de a izvorî, din țărână, direct descântată. Ungând, cu pântecul ei, partea sfântă a orașului și atribuindu- i-se darul de a desfășura, în curgerea ei, ca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
oameni ce-și duceau existența tainică și necomunicativă, adânc, sub oraș. Legendele zugrăveau cum cei de sus se uitau către necunoscuții de jos, ca prin niște acvarii. Cu vremea însă, veselii bucureșteni nu ezitară să facă chiar și din neprihănita gârliță Bucureștioara, canalul colector al murdalîcului lor. Mahalagii își deșertară într-însa conținutul umblătorilor. Săpunarii, cadavrele mâțelor fripte. Măcelarii și tăbăcarii îmbunătățindu-și aruncarea la țintă, o aglomerară cu gogoloaiele resturilor putrezite ale îndeletnicirilor lor. Strat după strat, mormanele de gunoaie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
își deșertară într-însa conținutul umblătorilor. Săpunarii, cadavrele mâțelor fripte. Măcelarii și tăbăcarii îmbunătățindu-și aruncarea la țintă, o aglomerară cu gogoloaiele resturilor putrezite ale îndeletnicirilor lor. Strat după strat, mormanele de gunoaie, moloz și cadavre, sugrumară deget după deget, gârlița miraculoasă, preschimbându- i - de pe la 1733 - renumele de Preacurată în ocara, din ce în ce mai adecvată, de Căcata. Bineînțeles că tot localnicii, prin murdăria lor veselă și insistentă, biruiseră. Iar de pe la 1837, prin astuparea și cicatrizarea ei completă, Bucureștioara nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
i-am urat noapte bună. Am traversat Bucureștiul dintr-un capăt într-altul, cu sufletul plin de o pâclă scârboasă. Am ajuns acasă la o oră neprecizată, pe fosta Uliță a Vergului. Într-unul dintre punctele prin care clipocea odinioară, gârlița Bucureștioarei, azi bloc, mai vechi, din coasta Pieții Muncii. Am dat drumul la radio, prinzând muzică pe un post bulgăresc. Mi-am scos numai unul dintre pantofii vinovați. Am adormit buștean. Peste 3-4 ore, când m-am trezit în vâltorile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
întreaga gloată alăturată acolo putu observa cum, concomitent cu vuietul și cu zguduitura, dintre picioarele metalice și sudate, două câte două, printr-o tălpică, ale patului Sinistratului, țâșni o vână necunoscută și suplă a până nu de mult consideratei pierdute gârlițe Bucureștioara!! Ramură de apă fulgerând, de zeci și sute de ani, ascunsă sub pivnițele și beciurile bucureștenilor. Încolăcindu-se și comprimându- se ca un resort pe sub podurile și viroagele subpământene. Așchie lichidă pribegită de la vechea gură de vărsare a Bucreștioarei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cîteva elemente: vîrful de delișor, apșoara, crîng-Înveselit, valea, filomela, ruinele unei cetăți faimoase etc. Acestea constituie În cea mai complexă compoziție a sa, Primăvara Amorului, peisajul intim, figurat prin„căscioara” așezată pe vîrful unui deal lin, nu departe de o „gîrliță”, deasupra unei vîlcele Înflorite, unde mieii „pasc, alerg, se joc, șăd”. Este peisajul clasicei pastorale. Iancu Îi adaugă bucuria muncii agricole, plăcerile cinegetice, pescuitul, lectura, satisfacțiile gastronomice și, element nou În poezia meditația asupra făpturii care Învârte totul de sus
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Dunării. Aceasta face parte dintre cele mai impresionante monumente naturale ale lumii. Unică în Europa, Delta Dunării ocupă 5.050 kmp. Stufăriile, păpurișul, rogozul, plaurile plutitoare, sălciile și nuferii domină peisajul. Peste 300 de specii de păsări, de gâște sălbatice, gârlițe, fluierari și până la pelicani și călifari albi și roșii populează Delta. Puzderii de pești săgetează apele. 5 MARTIE - ZIUA EFICIENȚEI ENERGIEI Lumea vie a plantelor și animalelor se întinde din adâncurile oceanelor până pe crestele celor mai înalți munți. Fiecare plantă
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
Arcuit, La Păducel, La Viroaga Cotită, Livedea cu Duzi, Lunca Cărămidari, Lunca Ciurel, Moara Paliciu, Sălciile lui Ilie, Via lui Sergiu, Balta Mitropoliei, Băltiș, Calea Piscului, Dealul Piscului (iată o tautologie toponimică urbană!), Cîmpul Filaret, Cocioc, Drumul Broștenilor, Fundătura Fluturelui, Gîrlița, Grădina cu Duzu, Grădina cu Zarzavaturi, Heleșteul lui Tîrcă, În Băltărie, În Băltiș, În Grindiș, În Gropi, În Mărginia Bucureștiului, Între Gîrle, La Luncă, Livedea lui Filaret, Moara Dr. Guchi, Morile Foișor, Privalul, Puțu Foișor, Ulița Grădinarilor, Ulița Măturari, Ulița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Anser fabalis brachyrhynchus) 15 aug. - 28 feb. 300.000 600.000 18. Gașcă de vară (Anser anser rubrirostris) 15 aug. - 28 feb. 300.000 600.000 19. Gașca neagră (Branta bernicla) 15 aug. - 28 feb. 300.000 600.000 20. Gârlița mare (Anser albifrons) 15 aug. - 28 feb. 300.000 600.000 21. Graurul (Sturnus sp.) 1 aug. - 15 mart. 10.000 20.000 22. Guguștiucul (Streptopelia decaocto) 1 aug. - 15 mart. 100.000 200.000 23. Ierunca (Tetrastes bonasia) 15
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]
-
pe drumul astăzi atât de întărit prin asfaltul ce s-a depus pe dânsul, trecând podul peste „fluviul Șomuz”, cel care străbate un itinerar atât de interesant, izvorând din Poiana Ciungilor, îndreptându-se spre răsărit, deocamdată își înmulțește apele cu gârlița Brădățelului, cel atât de pomenit de N. Gane și luând-o mereu mai departe, era gata să-și piardă glorioasa existență în iazul Călugărului, fiind despărțit de șoseaua și podul Petiei, ca mai apoi să-și verse apele în scobitura
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
leucocephala - Rata cu cap alb (Rata arămie) - Cygnus olor - Lebădă muta (Lebădă cucuiata) - Cygnus cygnus - Lebădă de iarnă (Lebădă cântătoare) - Cygnus columbianus - Lebădă fluierătoare (Lebădă lui Bewick) - Anser brachyrhynchus - Gașca cu cioc scurt - Anser fabalis - Gașcă de semănătura - Anser albifrons - Gârlița mare - Anser erythropus - Gârlița mică (Gârlița moțata) - Anser anser - Gașcă de vară - Branta leucopsis - Gașca cu obraji albi (Gașca călugărita) - Branta bernicla - Gașca neagră (Gașca gulerata) - Branta ruficollis - Gașca cu gât roșu - Alopochen aegyptiacus - Gașcă de Nil (Gașcă de Egipt
ACORD din 16 iunie 1995 privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128567_a_129896]
-
alb (Rata arămie) - Cygnus olor - Lebădă muta (Lebădă cucuiata) - Cygnus cygnus - Lebădă de iarnă (Lebădă cântătoare) - Cygnus columbianus - Lebădă fluierătoare (Lebădă lui Bewick) - Anser brachyrhynchus - Gașca cu cioc scurt - Anser fabalis - Gașcă de semănătura - Anser albifrons - Gârlița mare - Anser erythropus - Gârlița mică (Gârlița moțata) - Anser anser - Gașcă de vară - Branta leucopsis - Gașca cu obraji albi (Gașca călugărita) - Branta bernicla - Gașca neagră (Gașca gulerata) - Branta ruficollis - Gașca cu gât roșu - Alopochen aegyptiacus - Gașcă de Nil (Gașcă de Egipt) - Tadorna ferruginea - Călifarul roșu
ACORD din 16 iunie 1995 privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128567_a_129896]
-
arămie) - Cygnus olor - Lebădă muta (Lebădă cucuiata) - Cygnus cygnus - Lebădă de iarnă (Lebădă cântătoare) - Cygnus columbianus - Lebădă fluierătoare (Lebădă lui Bewick) - Anser brachyrhynchus - Gașca cu cioc scurt - Anser fabalis - Gașcă de semănătura - Anser albifrons - Gârlița mare - Anser erythropus - Gârlița mică (Gârlița moțata) - Anser anser - Gașcă de vară - Branta leucopsis - Gașca cu obraji albi (Gașca călugărita) - Branta bernicla - Gașca neagră (Gașca gulerata) - Branta ruficollis - Gașca cu gât roșu - Alopochen aegyptiacus - Gașcă de Nil (Gașcă de Egipt) - Tadorna ferruginea - Călifarul roșu - Tadorna cană
ACORD din 16 iunie 1995 privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128567_a_129896]
-
Ciconia nigra (Barza neagră, Cocostârc negru) - Ciconia ciconia (Barza albă, Cocostârc) Threskiornithidae - Plegadis falcinellus (Țigănuș, Ibis negru) - Platalea leucorodia (Lopătar, Stârc lopătar) ANSERIFORMES Anatidae - Cygnus olor (Lebădă cucuiata, Lebădă de vară, Lebădă muta) - Cygnus cygnus (Lebădă de iarnă) - *Anser erythropus (Gârlița mică) - Branta ruficollis (Gașca cu gât roșu) - Tadorna ferruginea (Călifar roșu) - Tadorna tadorna (Călifar alb) - *Aythya nyroca (Rata roșie, Rata cu ochii albi) - *Oxyura leucocephala (Rata cu cap alb) FALCONIFORMES Accipitridae - Pernis apivorus (Viespar) - Milvus migrans (Gaie bruna, Gaie neagră
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]