268 matches
-
15-16, 1-31, august, 1993; - Eugen Istodor, Metaforele toamnei, în România Literară, nr. 37, 1993; - Eugen Lungu, Jocul cu cele două umbre, în Basarabia, nr.7-8, 1994; - Pavel Șușară, Premiul pentru debut editorial, în 22, nr. 8 (211), februarie 1994; - Vasile Gârneț, Sub zodia mărturisirii, în Contrafort, decembrie, 1995; - Ionel Necula, Aura Christi sau fl agelările Sinelui, în Observator, nr. 170, februarie, 1996; - Gheorghe Grigurcu, Demonului, cu recunoștință, în România. - Literară, nr. 20, 22-28 mai, Anul XXIX, 1996; - Ioan Es. Pop, Aura
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
diferențiată..." O dată cu apariția acestui "dicționar", guvernanții și-au rezolvat o problemă importantă: vor avea ce să-i dăruiască președintelui rus în timpul vizitei viitoare la Chișinău. Deși, cine știe... În fața unei asemenea "opere" crocodilul dăruit anterior ar putea da "înapoi"... Vasile Gârneț "Aberația secolului" este doar una din multele "calificări" pe care le-a primit "Dicționarul moldovenesc-românesc "al lui Vasile Stați, personaj grotesc, mândru purtător al unei prostii flamboiante, dublate de o impertinenta pe măsură, care produce periodic diversiuni în mediul cultural
Vasile Stati () [Corola-website/Science/299820_a_301149]
-
se va bucura de o largă apreciere în lumea literară. Biologic vorbind, dar și din punctul de vedere al recunoașterii literare, e mai mult șaptezecist decât optzecist (optzeciștii sadea, colegii săi de generație - Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Popa, Vsevolod Cernei, Vasile Gârneț - la sfârșitul anilor optzeci de-abia începeau să se impună, ori, Cioclea era la acea vremea deja o celebritate), dar datorită faptului că îi plăcea să cultive versuri eruptive-teribiliste, cu un personaj liric mare amator de grotesc și gesturi de
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
personaje îndrăgite din poveștile pentru copii scrise de Ion Creangă: mătușa Mărioara, Smărăndița, Moș Chiorpec, capra cu trei iezi, ursul păcălit de vulpe etc.. Acesta este primul parc tematic despre opera unui scriitor construit în România. Patroana parcului este humuleșteanca Gârneț Niculina care a cumpărat terenul de la un stră-strănepot de-al lui Creangă, de la Botoșani. Pe vechea grădină de zarzavat a avut inspirația să amenajeze un parc tematic cu personaje din poveștile, povestirile și amintirile din copilărie ale scriitorului. Femeia spune
Parcul tematic „Ion Creangă” () [Corola-website/Science/327018_a_328347]
-
Arhire din Târgu Neamț. Se pare că vecinii de la Casa memorială „Ion Creangă” nu privesc parcul ca pe o concurență: "„La început au avut mici rezerve, dar când au văzut ce a ieșit, și-au schimbat părerea”", a afirmat doamna Gârneț.
Parcul tematic „Ion Creangă” () [Corola-website/Science/327018_a_328347]
-
revistei "Convorbiri literare" din Iași " Pentru reușita deschiderii europene a teatrului la est de Prut" (2004). În 2010 editura Prut Internațional publică primul roman a lui Val Butnaru, "Cartea nomazilor din B.", care a fost imediat apreciat de către poetul Vasile Gârneț . Val Butnaru este căsătorit cu Valentina Butnaru, publicistă, președinte a "Societății Limba Noastră Cea Română" și au împreună trei copii. Val Butnaru este nașul de cununie al politicianului Iurie Roșca.
Val Butnaru () [Corola-website/Science/318550_a_319879]
-
2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria de după înfrângere. Florile Dalbe. Nr. 36, 27 noiembrie 2008. Două poete surori // Glasul națiunii. - 1991. - 6 noiemb. - P. 2. FILIP, IULIAN. Oglinzii făcută țăndări. Revista OGLINDA, 2008. GAFTON, MARCELA. Clipa Siderală // Țara. - 2002. - 9 apr. GÂRNEȚ, VASILE. Veneția ca un poem. Contrafort, Nr. 1-2, ianuarie-februarie 2009. IACHIM, ION. Mărturisire ca o înflorire // Făclia. - 2002. - 13 apr. - P. 2. JOSANU, TUDOR. La Putna mi-e drumul // Călărașii. - 1994. - 9 apr. LANGA, ANDREI. Strigătul și ecoul conștiinței de
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
timp și spațiu datorită convergenței semantice), este dovedit și pe material romanesc basarabean. Strategiile dialogice ... sunt aplicate, în funcție de materialul disponibil, la analiza romanelor: "Din calidor" (prima ediție franceză 1987, prima ediție română 1989) de Paul Goma, " Martorul" (1988) de Vasile Gârneț, "Schimbarea din strajă" (1991) de Vitalie Ciobanu, "Gesturi" (1996) de Emilian Galaicu-Păun, "Spune-mi Gioni!" (2003) de Aureliu Busuioc ș.a. Romanul ca lume postBABELică înfățișează o explorare teoretică arborescentă, doctă, cu multiple sertare, o privire scientistă, închisă, de obicei, unor
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
Ilarion Ionescu Galați, Horia Andreescu, Emil Simon, Vlad Conta, Paul Popescu, Petre Sbarcea, Florin Totan, Dan Chirilă, Radu Popa, Ludowic Bacs (România). Multe din aparițiile ei scenice au fost legate de evenimente speciale: În primăvara anului 2010, împreună cu violonistul Ilian Gârneț au realizat prin casă de discuri Fugă Liberă CD-ul “Schubert-Ysaye- Brahms”. Cu acest CD au primit “Golden Label” în Belgia și “Cle d’Or” în Franța În prezent este membră a mai multor formații camerale “Piano Doble” (2009), “Duo
Alina Bercu () [Corola-website/Science/316144_a_317473]
-
aruncată neglijent într-un text care se ocupă în detaliu doar de Noaptea de Sînziene. Mihai Cimpoi însă îi expediază în bătaie de joc în cîte o jumătate de pagină (cu tot cu bibliografie) pe cei mai buni poeți basarabeni contemporani: Vasile Gîrneț și Emilian Galaicu-Păun, făcînd praf meritul dicționarului de a-i integra literaturii române pe scriitorii de peste Prut. Mai ales că, din volumul al doilea, oricum lipseau, de pildă, Vitalie Ciobanu (impardonabilă lacună), Tamara Cărăuș, Margareta Curtescu și probabil și alții
Merge și așa? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11156_a_12481]
-
pe autorii contemporani. Până și unii dintre admiratorii săi au rămas dezamăgiți de această atitudine a lui N. Manolescu față de anumiți autori contemporani ai literaturii române. Răspunzând la chestionarul revistei "Semn", nr. 4 din 2009, "De ce (n-)avem critică?", V. Gârneț scrie că "ne-a lipsit, probabil, și o literatură robustă, complexă, originală care să stimuleze dezbaterile și reflecția critică. Prin cele afirmate mai sus nu fac tabula rasa din literatura basarabeană postbelică și cu atât mai puțin din cea post
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
GÂRNEȚ, Vasile (3.II.1958, Hănăsenii Noi, j. Lăpușna), poet, prozator și eseist. Este fiul Anei și al lui Nicolae Gârneț. După terminarea studiilor la Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău (1978-1983), va fi redactor, apoi, din 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
GÂRNEȚ, Vasile (3.II.1958, Hănăsenii Noi, j. Lăpușna), poet, prozator și eseist. Este fiul Anei și al lui Nicolae Gârneț. După terminarea studiilor la Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău (1978-1983), va fi redactor, apoi, din 1994, redactor-șef la Editura Hyperion din Chișinău, concomitent funcționând ca director al revistei „Contrafort”. Romanul Martorul (1988), cu care debutează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
Coșovei, „Când au vrut să mă învețe să compromit cuvintele”, CNT, 1993, 19; Laurențiu Ulici, Un basarabean, RMB, 1993, 15 mai; Andrei Țurcanu, Bunul simț, Chișinău, 1996, 84-95; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 242-243; Cărtărescu, Postmodernismul, 472; Mircea A. Diaconu, Vasile Gârneț sau... Omul de la frontieră, CL, 2002, 12; Marius Chivu, Poemele tragicei istorii, RL, 2003, 10. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
Serge Fauchereau, Paris, 2001; Comme dans un dessin de Escher. Huit poètes roumains, Luxembourg-Québec, 2002 (în colaborare). Repere bibliografice: Virgil Tănase, Fascinante Russie, „Vendredi”, 1993, 171; Edgar Reichmann, La Quête interrompue de Benjamin Fondane, „Le Monde”, 1996, 12 iulie; Vasile Gârneț, Poeți basarabeni editați la Paris, „Contrafort”, 1996, 10; Gheorghe Crăciun, Bacovia în franceză, „Paralelă 45”, 1996, 1; Mircea Anghelescu, Bacovia, între traductibil și intraductibil, RL, 1998, 25; Gheorghe Crăciun, Între poeticitate și pragmatism, OC, 2001, 47; Gheorghe Crăciun, Traseu recompus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
are determinare genetică, caracterele sexuale secundare depind de secreția endocrină și exocrină a ovarelor și testiculelor. Ca și pancreasul, acestea îndeplinesc rol secretor dublu atât exocrin, cât și endocrin. Funcția exocrină a gonadelor este reprezentată de capacitatea de formare a gârneților masculi și femeli, necesari reproducerii propriu-zise, iar cea endocrină, secretoare de hormoni sexuali, stimulează dezvoltarea organelor genitale specifice sexului. Acestea, deși sunt prezente de la naștere, rămân mici și nefuncționale până la apariția pubertății, când apar semnele caracteristice maturației sexuale atât sub
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Tudor Popescu - Libertatea urii Lucian Mîndruță - Fabrica de tămîie Radu Pavel Gheo - Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (ediția I) Eugen Istodor - Viețașii de pe Rahova Vitalie Ciobanu - Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova. Eseuri Vasile Gârneț - Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate Marius Tucă - Verde-n față Radu Pavel Gheo - DEX-ul și sexul Silviu Brucan - Secolul XXI: Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI Radu Pavel Gheo - Adio, adio, patria mea cu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Intelectualul ca diversiune VASILE GÂRNEȚ sa născut în 1958 în satul Hănăsenii Noi, județul Lăpușna, Basarabia. A absolvit Facultatea de Ziaristică a Universității din Chișinău (1983). Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și România și membru al PEN Club. Pentru volumul de versuri Personaj
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
zonele pândite de pericole ale lumii. Abia la a doua sau chiar la a treia lor carte, perioadă de timp (anii ’88-’93) în care debutează, se impun și ceilalți colegi de generație - Eugen Cioclea, Teo Chiriac, Grigore Chiper, Vasile Gârneț, Vsevolod Ciornei, Valeriu Matei, Călina Trifan, Leo Bordeianu, Ghenadie Nicu, Aura Christi, Boris Grigorescu, Alexandru Corduneanu, Ghenadie Postolache, Nicolae Spătaru, Nicolae Leahu, Mircea V. Ciobanu, Dumitru Crudu -, se poate vorbi despre o schimbare de fond în poezia tânără basarabeană. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
principal constă în faptul că a adus cultura, prestigiul acesteia, în scrisul său. Lista foarte restrânsă a prozatorilor optzeciști basarabeni, dintre care îi menționez doar pe Mihai Ștefan (Poiată) și Vitalie Ciobanu, îi conține și pe poeții Nicolae Popa, Vasile Gârneț si Vlad Neagoe. Proza acestor autori se distinge prin inserțiuni culturale și livrești, printr-o alternanță de planuri narative cu elemente de parodie și bri(colaj) textual. Dar marile proiecte epice urmează încă să apară. S-ar putea să avem
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
un asemenea proiect vast, probabil, neintrând deocamdată în atenția criticului, - acolo unde, până una-alta, tronează un haos „ingenuu”, fără distincții și diferențe spuse răspicat. Articolele critice semnate de Vitalie Ciobanu, Ghenadie Nicu, Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Popa, Aura Christi, Vasile Gârneț, Grigore Chiper, Nicolae Leahu, sunt semne clare că această confuzie a valorilor deranjează și că, poate, din rândul lor se va alege un critic literar al Generației ’80. (Slaba reprezentare a criticii tinere încă urmează a fi analizată. Dar ca
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
face cu multă acribie această muncă de selecție, pentru că a rămas dezamăgit de scurta mea replică la un articol publicat tot în Mesagerul și semnat I.N., replică în care nu am dezvoltat pe larg - așa cum se aștepta - „fondul problemei”: „Dl Gârneț era dator să spună - pentru a ne lămuri și pe noi, «defazațiiă - ce este, în primul rând, acest concept și cum este receptat «optzecismul” aici și în Țarăă. Înainte de toate vreau să afirm că nu am nici o datorie față de nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Chișinău, 1992; Ion și alte revoluții, Chișinău, 1996; Noaptea când soclurile își recrutează noile glorii, postfață Adrian Dinu Rachieru, Iași, 1998; Tristețea recită din Rilke, Timișoara, 2000. Repere bibliografice: George Muntean, Zeii unui poet tânăr, LA, 1994, 18 august; Vasile Gârneț, „Întoarcerea zeilor”, „Contrafort”, 1995, 8; Dan Silviu Boerescu, „Ion și alte revoluții”, LCF, 1996, 28; Arcadie Suceveanu, Revoluția ca obiect de uz casnic, „Contrafort”, 1996, 8; Constantin Dram, Strălucitoarea iluzie a lui Don Quijote, CL, 1996, 9; Emilian Galaicu-Păun, Revoluție cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
muzeograf, autor, director al Muzeului Satului; FOCȘA, Virgil (1923-1987), profesor universitar la Institutul Politehnic și decan al Facultății de Construcții din Iași, autor; FRIMU, Vladimir (1900-1967), pictor; GAIȚA, Dumitru, bariton al scenei lirice românești; GÂRNĂȚEANU, Marin (?-1966), membru al Academiei Române; GÂRNEȚ, Teodor (n. 1911), inginer - mecanic electrician, specialitatea motoare de de avion. La I.A.R.Brașov concepe și coordonează proiectarea și execuția motorului IAR - 7M, destinat avioanelor ușoare de vânătoare(1942), unul dintre cele mai performante motoare în stea, realizarea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Constantin Paraschiv I.Mihai Registru matricol 67/1928 1929, f 140-141. 1929-1930 Clasa a VII-a Amoisinei C. Gheorghe Bambea C. Constantin Cărare M. Gheorghe Chirica I.Grigore Costandache St. Mihai Emandi E. Constantin Faerștein S. Virgil Gâdei P. Aurelian Gârneț I.Teodor Gheorghiu C. Constantin Glodeanu L. Boris Huștiuc V. Ioan Goldstein M. Paltiel. lenăchescu N. Constantin lIiescu V. Constantin Ioniță Gh. Matei lrimia V. Ioan lrimia St. Sava Jecu M. Mihai Lungeanu D. Mihai Lupu N. Dumitru Manolache St
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]