268 matches
-
lansat și numărul 3-4 al revistei Viața Românească unde, sub genericul Dosar - Pagini basarabene, găsim un semnificativ grupaj de texte literare semnate de scriitori din Basarabia. Sunt prezenți în acest Dosar Eugenia Bojoga, Vitalie Ciobanu, Eugen Cioclea, Emilian Galaicu-Păun, Vasile Gârneț, Aura Maru, Irina Nechit, Nicolae Popa și Arcadie Suceveanu. Semnalăm și noi paginile basarabene din revista Viața Românească: ele sunt o convingătoare mostră privind calitatea literaturii care se scrie astăzi la Chișinău. Din același număr al revistei, remarcăm consistentul capitol
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2462_a_3787]
-
rezervat în acest număr directorul și redactorul-șef pentru Jurnalul lor pe două voci, în care își povestesc în amănunt călătoria prin Europa cu trenul scriitorilor - Literatur Express Europa 2000 - că, dacă Vitalie Ciobanu folosește o limbă literară impecabilă, Vasile Gârneț e tributar încă unor clișee semidocte puse în circulație de activiști: Ce face un om supărat și necăjit? Multe, unii de exemplu mănîncă. Servim la restaurant un complex gastronomic intitulat "Paris" (carne de vită, păstăi și cartofi, plus o sticlă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
dar și la propriu (micul ecran), apărînd, mai ales în contestul proteguitor al legislaturii Iliescu, drept unicii exponenți ai unei Basarabii moralmente rătăcite. Din fericire, s-a ivit o nouă pleiadă de scriitori și cărturari basarabeni, precum Vitalie Ciobanu, Vasile Gîrneț, Valentina Tăzlăuanu, care au "spălat rușinea" derutantei dezorientări orientate a adepților național-comunismului, scoțînd conceptul de patriotism din zona agitației naționaliste, analizîndu-l în temeiul unor criterii inspirate de climatul democratic. Către aceștia ni se îndreaptă speranța unei regenerări a urgisitei Moldove
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
seamă din Basarabia au fost fiecare... sieși generație. Am conștiința apartenenței la mișcarea de idei a 80-iștilor din România; scriu pentru revistele 80-iste, dar aici, în Chișinău, mă simt singur. Cum niște singuratici sunt și Teo Chiriac, Vasile Gârneț sau... zi-i pe nume... M.V.: Nu-mi vine pe limbă... Întrebarea de mai sus se referea la 80-iștii din România, desigur. Credeți că există în Basarabia o generație '80? E.G.P. Există cu certitudine niște poeți buni care, începînd
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
opusuri moderne: Ansamblul „Flauto dolce” condus de Zoltán Majó, soprana Mihaela Maxim. Prezențe solistice de neuitat ale Festivalului, pe care ne dorim să le reascultăm frecvent la noi, sunt chitaristul Costin Soare (cu un deosebit repertoriu reflexiv) și violonistul Ilian Gârneț (relevat acum ca fenomenal interpret al Concertului nr. 1 de Prokofiev). Muzicieni tineri care confirmă - Ansamblul „AdHOC” condus de dirijorul Matei Pop, soprana Daniela Păcurar, pianistul-acompaniator Horea Haplea - sau care se lansează - cvartetul feminin „Zefiro” - se pun în slujba unui
CLUJ MODERN 2013 by Elena - Maria ?ORBAN () [Corola-journal/Journalistic/83980_a_85305]
-
străzilor numele unor personalități. Astfel, noile denumiri stradale sunt: în zona Urseni - Legumiculturii: Cincinat Pavelescu, Duiliu Zamfirescu, Gib Mihăescu, Teodor Bucurescu; zona Urseni: Nicolae Stoica de Hațeg, Dimitrie Dinicu; zona Ghiroda: Radu Tudoran; zona Aeroport (personalități din domeniul aviației): Teodor Gârneț, Ioan Grosu, Eugen T. Marinescu, Ovidiu Cionca, Alexandru Șerbănescu; zona Calea Aradului - Alexandrescu: Ernest Neumann (fostul prim-rabin al Comunității Evreiești din Timișoara), Constantin Diamandi; zona Aradului Est: Brutus Haneș, Gheorghe Ivănescu. L. S. Consiliile consultative de cartier l O
Agenda2006-09-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284799_a_286128]
-
comod într-una dintre categoriile” anterioare, după cum a explicat Horia Gârbea, iar în această secțiune timișoreanul Mircea Mihăieș cu „Viața, patimile și cântecele lui Leonard Cohen cu 32 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu” (Polirom) îi are concurenți pe Vasile Gârneț - „Intelectualul ca diversiune” (Polirom), Eugen Istodor - „Viețașii de pe Rahova” (Polirom), Alex. Ștefănescu - „Istoria literaturii române contemporane, 1941-2000” (Editura Mașina de scris) și D. Vatamaniuc - „Tudor Arghezi, Biobibliografie” (Editura Institutului Cultural Român). Premiile vor fi decernate în 15 mai, la Teatrul
Agenda2006-17-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284921_a_286250]
-
Daniel Cristea-Enache De la o anumită distanță privind lucrurile, pare că tinerii scriitori basarabeni au o mai redusă implicare socială și națională decât confrații lor mai vârstnici. Între generația lui Grigore Vieru și cea căreia îi aparține Vasile Gârneț există, indiscutabil, o diferență de accent, provenită dintr-una de viziune. Dacă "șaizeciștii" de dincolo de Prut răspund agresiunii Istoriei printr-o atitudine combativă, transformându-și, adesea, versurile într-o tribună de rezistență și afirmare identitară, "nouăzeciștii" din același spațiu mizează
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
identitară, "nouăzeciștii" din același spațiu mizează pe individualitate, cerând, semi-ironic, "o mântuire mai domestică". Traumele protagoniștilor, drama ființei sunt însă aceleași, chiar dacă ele intră într-un proiect artistic diferit, la granița dintre modernism și postmodernism. Câmpia Borges, placheta lui Vasile Gârneț, este impregnată de această sensibilitate crepusculară a unui autor-personaj "singur și inactual", captiv într-o lume "care și-a umilit de mult existența" - și într-o istorie fără stil. Basarabia este văzută ca o uriașă provincie a ratării, un "land
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
loc, al unei memorii culturale mereu vii. Un fapt din realitate e ușor convertibil într-o valoare sau o nuanță artistică. Oricât de hâdă, de oribilă ar fi lumea din jur, Arta ne salvează. Stilizarea este modalitatea curentă, pentru Vasile Gârneț, de a-și construi versurile. Dar ea echivalează, totodată, cu o deturnare a pericolului conștientizat, cu întoarcerea fluxului rezidual al lumii. Prin "declanșarea" ficțiunii, caligrafia acoperă leprozeria. Urletele leproșilor "decorează cerul", pe când micul cerc de prieteni peripatetizează prin grădini cultivate
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
singur. Iar autorul care se proiectează și se recunoaște în el, într-o autoreferențialitate asumată, realizează un fel de prelungiri, extensii ale propriei existențe, pe muchea dintre real și imaginar, viața trăită și cea visată. Ironic, tragic, rareori stenic, Vasile Gârneț modulează un discurs liric elaborat la maximum, încărcat până la refuz de semnificație. Recunoaștem aici lecția postmodernismului poetic, semnificarea transparentă și practicarea aluziei culturale. Dar și o problematică specifică, dureroasă pentru cei aflați la răscrucile istoriei și ale geografiei, frații noștri
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
aluziei culturale. Dar și o problematică specifică, dureroasă pentru cei aflați la răscrucile istoriei și ale geografiei, frații noștri de sânge din Est care trăiesc și mai acut decât noi sentimentul românesc al răspântiei. Închid volumul notabil al lui Vasile Gârneț cu un sentiment de culpă difuză. Îi citim și îi cităm prea rar pe acești scriitori adevărați care ne aparțin, de fapt și de drept.
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
lui Giovanni Drogo pe zidurile fortăreței Bastiani, intrată de mult în eroziune - așteptarea, nu fortăreața). Am scos câteva cărți de eseuri și cronici literare, precum și un volum de texte politice și un jurnal de călătorie (ultimul în colaborare cu Vasile Gârneț). Revista "Contrafort" îmi ia mult timp, de fapt mi-l absoarbe ca un aspersor insațiabil. Nu am cum să abandonez această revistă - este "opera" noastră colectivă, a mea și a lui Vasile -, am pus multă trudă și speranță la temelia
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
nr. 8, în sol major, de Dvorak, au constituit un veritabil exemplu de prospețime în comunicare, aspect rar întâlnit la muzicienii profesioniști, exemplu de responsabilă implicare din partea ambelor părți, de profesionalism. Solist al Concertului de Felix Mendelssohn Bartholdy, violonistul Ilian Gârneț, originar din Chișinău, este o natură muzicală sensibilă, de temenică, de convingătoare implicare în actul adresării; nu forța, ci echilibrul interior, nu consistența șarjată a sunetului, ci transparența culorilor timbrale, siguranța reflexelor privind tehnica instrumentală, constituie împreună datele importate ale
Orchestra tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7000_a_8325]
-
a reușit să se integreze întru totul în peisajul liric românesc, și cu atât mai puțin că a întrunit sufragiile publicului sau ale criticii. Dacă facem abstracție de demersuri poetice cum sunt cele semnate de Leo Butnaru, Emilian Galaicu-Păun, Vasile Gârneț sau Dumitru Crudu, se poate spune chiar că lirica basarabeană a ieșit cu totul din raza de observație a criticii din țară, de unde și afirmația, destul de des întâlnită, că decalajul existent înainte de prăbușirea comunismului, în loc să scadă, s-a adâncit. Și
Nici depozit, nici manifest by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5933_a_7258]
-
vocația anticipării prin care se caracteriza de la început. Este o publicație neprovincială, europeană într-un mod neostentativ, situată pritre cele mai bune periodice românești. Cu prilejul jubileului, în semn de felicitare, înscriem numele componenților redacției în marmura hârtiei: director: Vasile Gârneț, redactor-șef: Vitalie Ciobanu, redactori asociați: Grigore Chiper, Nicolae Spătaru, Eugenia Bojoga, Vladimir Bulat, Lucreția Bârlădeanu, Iulian Ciocan, Constantin Cheianu, Alex Cosmescu, procesare computerizată: Vitalie Eșanu, culegere texte: Ana Druță, corector: Valentina Solovei. Emil Stratan merge mai departe Artist el
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6727_a_8052]
-
spun e că nici o undă din acest tip insalubru de discurs nu trece în cartea realizată de Mihail Vakulovski. Preferințele lui, chiar atunci când sunt discutabile, rămân coerente. Și oneste. (Prezența celor doi poeți basarabeni incluși aici, Emilian Galaicu-Păun și Vasile Gârneț, fiind, și valoric, și conceptual, plauzibilă.) Apoi, să mai remarcăm un fapt. Omenește, relațiile dintre unii din autorii intervievați în Portret de grup sunt departe de a se rezuma la consistența laptelui și a mierii. Prieteniile de tinerețe se mai
Respect intelectual by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5016_a_6341]
-
tradițională deja, a lui Alexandru Mușina, din cunoscuta lui Antologie. Cifrele ne-ar putea înșela. Vakulovski alege 31 de autori, Mușina 32. Comuni, însă, sunt doar 24. Apar, prin urmare, 7 (Ioan Flora, Virgil Mihaiu, Emilian Galaicu-Păun, Gheorghe Iova, Vasile Gârneț, Ion Bogdan Lefter și Petru Romoșan) și dispar alți 8 (Aurel Dumitrașcu, Paul Grigore, Emil Hurezeanu, Ion Monoran, Aurel Pantea, Augustin Pop, Dan Stanciu și Marcel Tolcea). Cu unele semne de întrebare, modificările mi se par plauzibile. Și cred că
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
instrumente decât pentru primele două. Urmărește cât se poate de ingenios tratativele cu realul ale unor Florin Iaru, Romulus Bucur, Mariana Marin sau Ioan Flora, caută minereuri livrești în poezia unor Bogdan Ghiu, Nichita Danilov, Ion Bogdan Lefter sau Vasile Gârneț. Când ajunge însă la Călin Vlasie, Marta Petreu, Matei Vișniec, Daniel Pișcu, Ion Stratan, Viorel Padina sau Cristian Popescu apelează, ca metode, tot la pactul cu realul (încălcat, ce-i drept, de aceștia) și tot la radiestezii culturale (chiar dacă impure
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
Vakulovski ajunge chiar, printr-o foarte bună posesie a materialului bibliografic, la inteligente previziuni legate de volumul nimic, la ora aceea încă nepublicat.) Cu nimic mai prejos sunt secvențele despre Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Ion Stratan, Alexandru Mușina, Vasile Gârneț, Ion Bogdan Lefter, Călin Vlasie sau Ion Mureșan. Păcat că un critic atât de subtil nu deține, în nici una din revistele importante, o rubrică numai a lui! Am câștiga cu toții, poate nu un publicist, dar un talentat cititor de meserie
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
în 58 , o antologie, prefațată de Vasile Spiridon, care adună nouă poeți, biologic de aceeași vârstă, dar diferiți între ei, atât prin momentul când au intrat în literatură, cât și prin evoluția lor de până acum: Adrian Alui Gheorghe, Vasile Gârneț, Liviu Georgescu, Bogdan Ghiu, Ioan Es. Pop, Nicolae Tzone, Lucian Vasilescu, Radu Voinescu, Varujan Vosganian. „Cinismul și indiferența față de binele public“ Revista APOSTROF (nr. 5) publică un amplu articol intitulat „Umilire și exaltare”, semnat de Ion Vianu. Apărut inițial în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
aruncată neglijent într-un text care se ocupă în detaliu doar de Noaptea de Sînziene. Mihai Cimpoi însă îi expediază în bătaie de joc în cîte o jumătate de pagină (cu tot cu bibliografie) pe cei mai buni poeți basarabeni contemporani: Vasile Gîrneț și Emilian Galaicu-Păun, făcînd praf meritul dicționarului de a-i integra literaturii române pe scriitorii de peste Prut. Mai ales că, din volumul al doilea, oricum lipseau, de pildă, Vitalie Ciobanu (impardonabilă lacună), Tamara Cărăuș, Margareta Curtescu și probabil și alții
Merge și așa? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11156_a_12481]
-
1 la 10, volumele pe care le-a considerat reprezentative, indiferent de genul literar ori dacă sînt noutăți, respectiv reeditări. Pe podium s-au situat Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova (Polirom) de Vitalie Ciobanu, Intelectualul ca diversiune (Polirom) de Vasile Gârneț și în intimitatea secolului XIX (Humanitas) de Ioana Pârvulescu. în imediata apropiere, Istoria literaturii române contemporane (Mașina de scris) de Alex. Ștefănescu și Cruciada copiilor (Cartea românească) de Florina Ilis. Un singur roman, așadar, printre eseuri și istorii. Cît despre
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
, revistă care apare la Chișinău și București, lunar, din toamna anului 1994, editată de Fundația Culturală Română și de Phoenix Press. Directorul publicației este Vasile Gârneț, iar redactor-șef - Vitalie Ciobanu. Redactori asociați: Grigore Chiper, Nicolae Spătaru, Eugenia Bojoga, Vladimir Bulat, Lucreția Bârlădeanu, Iulian Ciocan, Constantin Cheianu, Iurie Bodrug. Din redacție au mai făcut parte Eugen Lungu, Arcadie Suceveanu, Dumitru Crudu, Mihai Fusu, Augustin Nacu, Mihai
CONTRAFORT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
GÂRNEȚ, Vasile (3.II.1958, Hănăsenii Noi, j. Lăpușna), poet, prozator și eseist. Este fiul Anei și al lui Nicolae Gârneț. După terminarea studiilor la Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău (1978-1983), va fi redactor, apoi, din 1994
GARNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]