95 matches
-
teroristă de orientare naționalistă-fascistă, creată după modelul organizațiilor naziste SA și SS, cu un caracter mistic-religios, violent anticomunist, antisemit și antimasonic. Alături de Codreanu, supranumit „Căpitanul”, fondatori ai Mișcării Legionare au mai fost Ion Moța, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu și Ilie Gârneață, dar dominarea „Căpitanului” era absolută, inalienabilă, indisputabilă, iar criticarea sa era pasibilă cu moartea (vezi mai jos asasinarea lui Mihai Stelescu). După asasinarea lui Codreanu în noiembrie 1938, conducerea Legiunii a fost preluată de Horia Sima. Dezordinile cauzate de legionari
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
departe, nu sunt decât vreo trei kilometri" zise el. Trei kilometri în limbajul localnicilor, însemnau de fapt cam 5, dacă nu mai mult. Apoi parcurse un drum colbăit, printre lanuri de porumb și floarea soarelui, cu liziere de salcâmi și gârneață. Simona privea întinderile în care toamna nu intrase cu toate ambarcațiunile sale. În dimineța aceea, o brumă subțire acoperise ierburile, argintându-le cu o peliculă de un alb imaculat cu scânteieri lucitoare. Nu peste mult timp însă, un soare blând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Vestiri - niciunul nu avea calitățile necesare unui șef politic. Căpitanul le dăduse acest grad (cel mai înalt în Legiune) drept o recunoaștere a credinței lor neclintite, prin atâtea suferințe, fără să le atribuie un rol special de conducere. Bădia Ilie Gârneață , pe vremuri admirabil luptător, era mult prea „moale”. Radu Mironovici, dârz la datorie, n-a avut nici el însuși altă veleitate decât de a lupta în Legiune și pentru ea; Mille Lefter și Inginerul Blănaru erau luptători modești, desigur nu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de la Stalingrad n-a mai pornit pe front nicio unitate românească și de aceea am fost ținuți la Craiova. În aceeași situație cu mine mai erau la regiment alți camarazi, printre care C. Chelaru, dirigintele P. T. T. Chișinău și C. Gârneață, unul dintre frații bădiei Ilie, director de școală primară în Bucovina. Mobilizat în condiții „speciale” de aproape un an, fusese pe front până la Don, rănit la picior și, abia ieșit din spital, trebuia să fie din nou trimis pe front
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
A.N.C. din Iași care avusese loc la 18 noiembrie în Sala Bejan, menită să hotărască asupra noilor măsuri de luptă și Moțiunea de protest „asupra prelungirii fără cauză a detențiunii dlor Ion Zelea Codreanu, I. Moța, Bandac, Popescu Teodosie, Gârneață, Vernicescu și Dragoș, trimițând acestor martiri ai cauzei sfinte de apărare național creștină, expresia dragostei lor și asigurându-i că vor stărui cu toată energia ca să li se facă dreptate.” Cu numărul 31 din 2 decembrie 1923, gazeta se tipărea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Casare și Justiției ca instanța de fond, auzind rechizitoriul Domnului Procuror General, cum și concluziunile sale, a declarat pe: 1. Horia Sima, 2. Vasile Iasinschi, 3. Nicolae Pătrașcu, 4. Constantin Papanace, 5. Viorel Trifa, 6. Dumitru Groza, 7. Ilie Gârneață, 8. Gh. Sârbu, 9. Traian Borobaru și 10. Corneliu Georgescu toți din București, culpabili pentru faptele de insurecție armată prev. pen. art. 211 Cod Penal comb. cu art. 2 din D.L. nr. 236/1941 și rebeliune contra autorității prev. și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
206/941. în consecință Curtea cu unanimitate de voturi și fără acordare de circumstanțe atenuante, condamnă în absență conform art. 29 din D.L. nr. 236/1941 pe Horia Sima, Vasile Iasinschi, Nicolae Pătrașcu, Constantin Papanace, Viorel Trifa, Dumitru Groza, Ilie Gârneață, Gheorghe Sârbu, Traian Borobaru și Corneliu Georgescu pe fiecare în parte la muncă silnică pe viață, pentru faptele de insurecțiune armată cu aplicațiunea art. 211 Cod Penal comb. cu art. 2 din D.L. nr. 236/1941 cu I.D. nr. 856
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în București. str. Porumbaru nr.32. 5. Viorel Trifa, absolvent al Facultății de teologie cu ultimul domiciliul în București calea Plevnei Casa studențească. 6. Dumitru Groza, desenator tehnic cu ultimul domiciliul în București str. Popa Petre nr.22. 7. Ilie Gârneață, avocat din Iași cu ultimul domiciliul în București str. Roma nr. 32 - 34. 8. Gh. Sârbu, fost director al Institutului Național al Cooperației cu ultimul domiciliul în București la acel institut. 9. Traian Borobaru funcționar comunal cu ultimul domiciliul în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
plece la o întâlnire și să aibă ghinionul să și încrucișeze drumul cu o mașină în care era Rioșeanu, cu o echipă de agenți, care, recunoscându-l l-au arestat. Toți cei cazați la Ahornalee: Vasile Iasinschi, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneață, Constantin Papanace, Constantin Stoicănescu, Traian Borobaru nu aveau regim de internați în lagăr, puteau merge oricând la Berlin, puteau să se întâlnească și să discute cu oricine vroiau. Pe data de 9 Aprilie Horia Sima ajunge și el la Berlin
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
după ce s-au alertat de dispariția lui, am fost scoși în fața mitralierelor și amenințați cu împușarea dacă nu ne desolidarizăm de el. în fața acestei presiuni și amenințări au cedat câțiva, din nenorocire oameni de vârf: C. Papanace, Mille Lefter, Ilie Gârneață și alți câțiva. Cei mai puțin importanți - ca noi - am rezistat, amintindu-ne de cele spuse de Comandant. Nu ne-am desnădăjduit și le-am păstrat respectul cuvenit și celor care ar fi putut fi pentru noi „piatră de poticnire
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
creea un partid legionar, în sensul vederilor lor, am fost transferat în lagărul de concentrare de la Dachau. Aici am găsit grupul de legionari, fost la Berkenbrück, afară de Horia Sima și Borobaru, internați la Oranienburg-Sachsenhausen. La Dachan erau: Vasile Iasinschi, Ilie Gârneață, Gheorghe Dragomir, Constantin Stoicănescu, Constantin Papanace, Corneliu Georgescu, Ilie Smultea, Virgil Mihăilescu, Viorel Trifa, Dumitru Groza și Subsemnatul”. La Dachau am fost ținuți în închisoarea lagărului până aproape de 1 Septembrie 1944”. Această perioadă de un an și mai bine a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de generalul Antonescu. în martie 1941, m-am refugiat în Germania. Aproximativ o lună am stat cu un grup de legionari în localitatea Berkenbrück, apoi am fost internați cu domiciliu obligatoriu. Un grup mai mic cu Horia Sima, Vasile Iasinschi, Gârneață, Papanace, Coreneliu Georgescu, Stoicănescu au rămas la Berkenbrück, iar grupul cel mare sub conducerea mea a fost transferat la Rostock și internat într-o tabără de muncă unde oamenii au lucrat la fabricile de avioane Heinkel. în calitate de comandant al grupului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
vederilor lor, am fost transferat în lagărul de concentrare de la Dachau. Aici am găsit grupul legionar, fost la Berkenbrück afară de Horia Sima și de Borobaru, internați la Laxanhausen, alt lagăr de concentrare din apropierea Berlinului. La Dachau erau: Vasile Iasinschi, Ilie Gârneață, Gheorghe Dragomir, Constantin Stoicănescu, Constantin Papanace, Corneliu Georgescu, Ilie Sumultea, Virgil Mihăilescu, Viorel Trifa, Dumitru Groza și subsemnatul. La Dachau am fost ținuți în închisoarea lagărului până aproape de 1 septembrie 1944. Atunci am fost eliberați și transportați la Viena. Aici
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Dorohoi, în relații de rudenie cu profesorul A.C.Cuza din Iași. Secțiunea LANC din Dorohoi a fost înființată în august 1923 în timpul vizitei pe care profesorul A.C.Cuza, însoțit de Ion Zelea Codreanu și de studenții Corneliu Zelea Codreanu, Ilie Gârneață, Niculae Gârneață, Arcadie Armeanu au făcut-o în Dorohoi. Vizita acestora a fost pregătită, a căpătat un caracter festiv, atrăgând mulțime impresionată de personalitatea profesorului de la Iași. De altfel, A.C.Cuza a fost deputat de Dorohoi în anul 1919. Între
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
relații de rudenie cu profesorul A.C.Cuza din Iași. Secțiunea LANC din Dorohoi a fost înființată în august 1923 în timpul vizitei pe care profesorul A.C.Cuza, însoțit de Ion Zelea Codreanu și de studenții Corneliu Zelea Codreanu, Ilie Gârneață, Niculae Gârneață, Arcadie Armeanu au făcut-o în Dorohoi. Vizita acestora a fost pregătită, a căpătat un caracter festiv, atrăgând mulțime impresionată de personalitatea profesorului de la Iași. De altfel, A.C.Cuza a fost deputat de Dorohoi în anul 1919. Între anii 1923
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pentru ca organele de siguranță și de poliție să semnaleze orice deplasare de studenți sau intelectuali cunoscuți ca membri ai Ligii Apărării Național Creștine spre Dorohoi. Urmare a incidentului, șeful brigăzii de siguranță, Gh.Pamfil, raportează că studenții Moisanovici Radu, Ilie Gârneață și Elvira Ionescu, conform ordinului Ministerului de Interne, nr.3264/1926, au fost întorși spre Iași sub escorta serviciului special de siguranță. Studenții cuziști se întâlneau în Dorohoi, apoi cutreierau comunele județului făcând propagandă în sprijinul Ligii Apărării Național Creștine
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
tricolor românesc cu semnul zvasticii, considerat „baza Ligii pentru apărare națională. De exemplu, la 21 martie 1926 la Pomârla, într-o adunare ținută de avocat Popescu; la 26 martie 1926, în comuna Târnauca 233, la 28 martie 1926 studenții Ilie Gârneață, învățător Gheorghiță, șeful organizației din Păltiniș au sfințit drapelele organizației la Păltiniș, Horodistea, Bivol. Asemenea acțiuni se desfășurau în multe comune din județ, la inițiativa studenților din Dorohoi și Iași, dar mai ales cu participarea preoților care țineau slujbele de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
care le făceau. Au atras de partea mișcării preoți și învățători, au mobilizat un număr mare de participanți, au împărțit manifeste. De exemplu, vizita d-lui profesor universitar, dr.Șumuleanu, președinte LANC regionala Iași, deputat de Dorohoi, însoțit de Ilie Gârneață. Aceștia au fost găzduiți de avocatul Iacobovici. La adunare au participat 150 de săteni și membri ai organizației din oraș, au vorbit și studentul Alexandrescu, Ionel Franc, Hangan, Marcel Adam, tipograful Mateescu, avocat Dintevici G., frații Stroici, tinerii Mociulschi, Cosminschi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
avut studentul Jean Popescu din Dorohoi, care a desfășurat activitate de propagandă în favoarea Gărzii. În martie 1933, într-un raport al șefului detașamentului de poliție se face cunoscut faptul că, tinerii Constantin Herțanu, student la teologie în Cernăuți și Nicolae Gârneață, student la drept în Iași fac propagandă pentru a atrage locuitorii să se înscrie în Gardă. La fel, „Elevi de liceu din Darabani primesc revista Gărzii de Fier: Elena Piloș, Aurel Scutelnicu, E.Pustiuc, Al.Suhăreanu, Minodora Antonescu, Miluță Luca
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
locale au impus măsuri de ordine, au organizat patrule de jandarmi care să vegheze la respectarea ordinii publice. Pentru a liniști populația evreiască din oraș, comisarul Iacint Radu și câțiva agenți de poliție au condus pe studenții Octav Guțic, Nicolae Gârneață și Constantin Herțanu la gară, de unde aceștia au plecat la Iași. În mai 1933, șeful poliției Dorohoi adresează cu nr.7906, un raport către Inspectoratul Regional de poliție Cernăuți, în care precizează că, în Dorohoi a luat ființă un cuib
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lansau zvonul că organizația legionară intenționează să facă o adunare în Dorohoi cu manifestări de stradă și dezordini împotriva evreilor din localitate. În rapoartele agenților de poliție se consemnează că „mulțime de studenți legionari” au venit în Dorohoi odată cu Ilie Gârneață, șeful organizației legionare din județul Dorohoi, un apropiat al lui Corneliu Zelea Codreanu. Ilie Gârneață, avocat în Iași, originar din Darabani, era fratele lui Nicolae Gârneață. La întrunirea din Dorohoi, legionarii au purtat uniforme, au făcut marșuri pe străzi cântând
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
stradă și dezordini împotriva evreilor din localitate. În rapoartele agenților de poliție se consemnează că „mulțime de studenți legionari” au venit în Dorohoi odată cu Ilie Gârneață, șeful organizației legionare din județul Dorohoi, un apropiat al lui Corneliu Zelea Codreanu. Ilie Gârneață, avocat în Iași, originar din Darabani, era fratele lui Nicolae Gârneață. La întrunirea din Dorohoi, legionarii au purtat uniforme, au făcut marșuri pe străzi cântând cântece legionare, impresionând populația orașului. În schimb, evreii din oraș erau speriați, au închis prăvăliile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
poliție se consemnează că „mulțime de studenți legionari” au venit în Dorohoi odată cu Ilie Gârneață, șeful organizației legionare din județul Dorohoi, un apropiat al lui Corneliu Zelea Codreanu. Ilie Gârneață, avocat în Iași, originar din Darabani, era fratele lui Nicolae Gârneață. La întrunirea din Dorohoi, legionarii au purtat uniforme, au făcut marșuri pe străzi cântând cântece legionare, impresionând populația orașului. În schimb, evreii din oraș erau speriați, au închis prăvăliile și s-au ascuns în locuințele lor. Conducerea comunității evreilor din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
care de altfel, s-au desfășurat mai intens în tot parcursul anului 1933, în legătură, mai mult, cu intenția legionarilor de a participa la alegerile electorale, decât cu intenția de a face acțiuni concrete violente la adresa evreilor. Astfel, avocatul Ilie Gârneață, șeful organizației legionare din județul Dorohoi, profesorul Al.Isăceanu, învățătorul Petre Isăceanu și studenții: Nicolae Gârneață, Octav Guțic, tinerii Gh.Chirilă, C.Bostan, N.Guragata organizau întruniri în mai toate comunele urbane și rurale din județ. Înființarea cuiburilor legionare este
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mult, cu intenția legionarilor de a participa la alegerile electorale, decât cu intenția de a face acțiuni concrete violente la adresa evreilor. Astfel, avocatul Ilie Gârneață, șeful organizației legionare din județul Dorohoi, profesorul Al.Isăceanu, învățătorul Petre Isăceanu și studenții: Nicolae Gârneață, Octav Guțic, tinerii Gh.Chirilă, C.Bostan, N.Guragata organizau întruniri în mai toate comunele urbane și rurale din județ. Înființarea cuiburilor legionare este semnalată de șeful detașamentului de poliție Darabani, în raportul nr.2810/1933: Vasile Ciobanu din Darabani
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]