660 matches
-
de tot ce-i firesc îmi iau gemantanul cu vise frumoase și las câte unul prin curți și prin case...(Dorina Stoica) Citește mai mult Geamantanul cu viseCând grâul se coacemă îndragostescde păsări, de flori și de apede oameni de gâze de zoride tot și de toate! Când soarele-ncălzeștepământul toți macii câmpuluispre el zâmbescde soare, de lună de stelede toate mă-ndrăgostesc!În luna fierbinte a lui cuptorașa mă apucă un dorși ca un fluture zborspre un tărâm îndepărtatspre locuripe care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
cresc primăvara, Iar oamenii să-mi culeagă ofranda! Aș vrea să fiu mare, ocean sau un râu, Peștii să se joace în mine, Să-nmulțească, să crească, Să migreze și-apoi... Oamenii să-i pescuiască! Aș vrea să fiu o gâza frumoasă, Să zbor, din floare în floare, Să mă bucur de ea, Să mă bucur de soare, Și s-ajut la polenizare! Aș vrea să fiu doar Neluța de azi, Cea frumoasă, înțeleptă și bună, Să ascult, să ajut și
AȘ VREA... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380765_a_382094]
-
în clasă, Și uite-așa ca un făcut, Ne împăcam fără ranchiună! Nici vorbă de cuvântul ”fă„, Sau ”măta„, ”tactu„, sau ”tâmpită„, În nici un caz nu ne jigneam, Oricât de grav era coflictul. Mi-aș fi dorit să fiu o gâză, Să le-nsoțesc câteva zile, Să văd și eu cum se termină, Un așa conflict urât!!! De-aceea-mi este atât de dor, De vremea când eram copii, Ne mai certam noi uneori, Dar niciodată cu ranchiună, Eram prieteni, toți cu toți, Și
FETELE... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380760_a_382089]
-
ŤO hi lăcusta care-mpunge orzul/ sau fluturele îngrășat cu pai/ sau pasăre cum o arată torsul/ sau viespea albă ce ucide cai// că d-aia parcă s-a rărit porumbul/ și laptele s-a subțiat în vaci/ că umblă gâza asta grea ca plumbul/ și paște catifeaua prin copaci,// țineți-o bine ca să-i dăm cu prafuri/ otrăvitoare și chemați țigani.ť/ Aud roind în jurul meu tarafuri/ și-ncerc să trec de treizeci de ani." (Cântec de rinocer); Ce-ați
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
de lemn - cum este pluta -, la mila ei, la voia ei, natura își dezvăluie fața pe care betoanele o obturează: o față prietenoasă, caldă, sensibilă, în care fiecare iz de iarbă, fiecare ciripit de pasăre, fiecare batere de aripă a gâzelor intră în armonie cu vibrația sufletului călătorului. Construcția Toată povestea a început să dea semne că devine realitate luna trecută. Direcția Silvică din Caraș-Severin a consimțit să dea nu numai lemnul - 12 metri cubi de rășinoase - ci și mâna de
Agenda2003-29-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281266_a_282595]
-
plictisit, poetul înscenează comedia anodinului: "Mă gîndesc la fericire/ că la o bucată de cherestea./ Una uscată și veche,/ lăsată în plată Domnului într-un colț uitat de lume,/ Fericirea asta nu mai are miros de rășina,/ doar de praf, gîze și cenușiu./ Rugoasa și uscată că inima,/ așa o simt/ și mi se face pielea de găină.// Stau pe muchie și mă uit prin pîlnia asta de fereastră/ la părul din curtea baboiului:/ nu e adevărat, așa de frumos e
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
aici se află în plenitudinea sa. Fără o mare grijă a manifestării imaginarului pe un anume făgaș, Ion Cristofor se îmbată de priveliștea generoasă a conexiunilor pe care le poate stabili la tot pasul: „lucruri topite-n memorie, captive ca gîzele prinse în chihlimbar/ și stoluri de rîndunele grăbind de spaima iernii spre sud. în oasele,/ în părul meu freamătă mîngîierea unei mîini de sub pămînt” (Vise, oameni și cîini). Totul freamătă de o prolificitate a naturaleții. Nu e nevoie ca poetul
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
târziu. Aveam emoții: că poate nu se adaptează, că poate o traumatizez, că nu-i normal să fie fâțâită așa, de colo-colo etc. S-a adaptat în 2,5 secunde. De-abia coborâse din mașină și alerga prin curte după gâze și fluturi de noapte, ceea ce mi-a consolidat bănuiala că avea, totuși, ceva la cap. Am plecat liniștită însă. De-acuma, avea o curte și o șansă mult mai mare la fericire decât într-un apartament de bloc. La câteva
Fericirea de a avea pisică by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19828_a_21153]
-
ulei de masaj nearomat, 6 picături de ulei esențial de portocală și puțin piper negru; 2) Faceți-vă de cap în parcare, fără a fi prinși; 3) În timp ce vă faceți de cap în parcare, bâzâiți de muște, viespi și alte gâze care trag la zahăr, vorbiți-vă murdar în limbi străine. Citez din Cosmo: „«Fă-mă a ta acum!» sună mai sexy dacă o spui în altă limbă. Spaniolă: Tomame ahora. Franceza: Prends moi vite. Italiană: Prendimi ora“. Nu era dată
Sexy şi rea în parcare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19832_a_21157]
-
Elena Farago Acum 125 de ani s-a născut poeta română Elena Farago (pseudonimul lui Elena Paximade). Opera sa cuprinde versuri simboliste („Șoaptele amurgului“, „Șoapte din umbră“) discret meditative, de inspirație erotică, povești pentru copii („Să fim buni“, „Gândăcelul“, „4 gâze năzdrăvane“ ș. a), dar și traduceri. Duminică, 30 martie Miron Costin Se împlinesc 370 de ani de la nașterea cronicarului Miron Costin, cea mai însemnată personalitate a literaturii române din Moldova secolului al 17-lea. Opera lui cuprinde, pe lângă poemul de
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
Ciclurile vieților noastre se desfășoară armonizându-se cu cele ale copacilor, florilor, animalelor, gâzelor și pământului pe care ne ducem existența precum un tăvălug în perpetuă mișcare; fiecare primăvară ne aduce astfel renaștere de speranțe. Noi n-am prea avut timp să ne bucurăm de primăveri în copi lăria sau tinerețea ce ne anima
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
stingher. L-a biciuit tăcerea, sub peticul de cer! Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns. Cum de mai plânge seva în crengile-i, te-ntrebi? Stă singur în viroagă între poieni cu cetini! Un porumbel sălbatic și-o gâză-i sunt prieteni. Și soarele, ce-i cântă peste zăpezi și ierbi! Stejarul de pe deal îmi cântă ades în zori, Când rândunica doarme în cuibu-i de la geam. Străbate depărtarea cu visele-i din ram Și-mi pune vară-n suflet
STEJARUL DE PE DEAL de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1659 din 17 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381634_a_382963]
-
Gabriel, 4 ani, Tg.Mureș, jud.MureșMențiune (ex.aequo): Szasz Iulia, 5 ani, Târnăveni, ... XI. BERZELE, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2282 din 31 martie 2017. Iată, vine primăvara să ne-aducă veselie! Florile-și înalță fața, gâzele fac gălăgie și deasupra tuturor, în convoaie zburătoare, se întorc din drumul lor păsările călătoare, Cuiburi care mai de care prind să-și împletească-n grabă, totul este în mișcare, totul este pus pe treabă, numai berzele, semețe, pe picioarele
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
dezastru primăvara nu se poate și-am să-ți spun acum și ție, fiindcă trebuie să știi, berzele au altă treabă: să-i aducă pe copii! Citește mai mult Iată, vine primăvara să ne-aducă veselie! Florile-și înalță fața, gâzele fac gălăgieși deasupra tuturor, în convoaie zburătoare,se întorc din drumul lor păsările călătoare,Cuiburi care mai de care prind să-și împletească-n grabă,totul este în mișcare, totul este pus pe treabă,numai berzele, semețe, pe picioarele înalte
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
stingher. L-a biciuit tăcerea, sub peticul de cer! Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns. Cum de mai plânge seva în crengile-i, te-ntrebi? Stă singur în viroaga între poieni cu cetini! Un porumbel sălbatic și-o gâză-i sunt prieteni. Și soarele, ce-i cântă peste zapezi și ierbi! Stejarul de pe deal îmi cântă ades în zori, Când rândunica doarme în cuibu-i de la geam. Străbate depărtarea cu visele-i din ram Și-mi pune vară-n suflet
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
stingher.L-a biciuit tăcerea, sub peticul de cer!Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns.Cum de mai plânge seva în crengile-i, te-ntrebi? Stă singur în viroaga între poieni cu cetini! Un porumbel sălbatic și-o gâză-i sunt prieteni. Și soarele, ce-i cântă peste zapezi și ierbi!Stejarul de pe deal îmi cântă ades în zori,Cănd rândunica doarme în cuibu-i de la geam.Străbate depărtarea cu visele-i din ramși-mi pune vară-n suflet, pe gând
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
Toate Articolele Autorului Pe munte cu-n rucsac în spate, Cu tine alături să pornesc. Să las tristețile deoparte, Să fiu liberă,să iubesc. În nări să simt parfum de cetini, Iar sub pași al frunzelor covor, Să fim cu gâzele prieteni, Să-mi ostoiesc al vieții dor. În simfonii de păsărele, În parc,pe cărări să ne plimbăm. Să admirăm în noapte stele, Și cu dragostea să cochetăm. Sunt numai vise efemere, Care în ziuă se risipesc. Iar eu rămân
AI VIEȚII PAȘI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383684_a_385013]
-
pregătiți, trimite totul copiilor mei”. În fraza a doua a cărții este plasat direct unul dintre motivele cu forță obsedant simbolică - SCRISUL, Actul de a Scrie, Scrierea însăși a romanului, în care cititorul plonjează cu ingenuitate aproape sinucigașă, aidoma unei gâze naive, prinsă în pânza hulpavă de păianjen, de două ori mai elastică decât nailon-ul și de șase ori mai rezistentă decât oțelul. Operațiunea amintită este limpede ca apa de izvor (cu atât mai periculoasă, cu cât limpiditatea o face
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
pentru mari evenimente, dar mai ales acolo el, poetul, intră în dialog cu păsările de pe luciul apei, un rățoi, pe care l-a și botezat, fiindu-i constant musafir. Tot astfel se întâmplă cu păsărelele care îi jefuiesc vișinii, cu gâzele, cu rozătoarele și ce se mai ivește în grădina lui. Față de toate, el are o atitudine pe care aș numi-o sadoveniană, dacă nu aș fi nevoită să o recunosc drept canadiană, definind astfel totala toleranță în conviețuirea omului cu
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
ori că principiul enunțat în titlul și în preambulul intervenției de față a operat desăvîrșit la nivelul conștiinței publice (personal, pentru această variantă de raspuns înclin) ori că, în plină caniculă, pe căciulile mai tuturora se află cel putin cîte-o... gîza!... Dacă aș putea să mă gîndesc detașat, aș concede: pe cîți ar putea să-i mai scandalizeze, în România de astăzi, fraudarea unor amărîte de examene în timp ce, pîinea că pîinea, dar circul abundă? într-adevăr, scandaluri precum cele privind obținerea
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
pe arhitect de albină este faptul simplu că arhitectul construiește mai întîi în cap, cîtă vreme albinuța o face direct în stup, și nici după aceea nu-și pune prea multe probleme din pricina simplă că moare de bătrînețe. Așadar, spre deosebire de gîze, de pești, de păsări și de minunata lume a mamiferelor - cel puțin pînă la proba contrarie -, omul are imaginație, proiecte și fantasme. Dacă imaginația și proiectele intră în discuție ceva mai tîrziu, atunci cînd trebuie să dovedești că nu ești
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
Partidului). Nu Ilie Cazane-pere este însă ținta șarjelor textuale, ci textul însuși, făcut să penduleze între standardul biografiilor comuniste exemplare și diferite registre epice distorsionante. "Eroul" este, cu toate calitățile și darurile lui neobișnuite, un ins mărunt, strivit ca o gâză de palma grea a regimului. Nici n-apucă să trăiască bine, că și moare, abia ieșit dintr-o lungă anchetă, lovit "accidental" de un camion. Înainte de a deveni protagonist, măcar al propriei desfășurări existențiale, dacă nu al romanului întreg, aceasta
Cazul Cazane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8627_a_9952]
-
bucată / de pîine și-un pahar / de vin prost" (Cerșetorul de lux). Ori, pe o regresivă stare bucolică, declară excedat de măreția aceluiași mister: "o ploaie de nectar / și puține cuvinte / franjuri de lumini / depărtate / din pulberea bolții / ne priveau gîze / înotînd în fericirea duală / de noapte-zi / a ridicat ceața - / veșmîntul ce ne desparte / și ne urîm în taină / ne urîm pe cît / ne-am iubit / suntem insectele". S-ar părea prin urmare că lirica lui Victor Știr e una a
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
determinată. Derulare hiperlucidă,/ girofar și barometru, inimă de carne și suflet." (Ochi miriapozi). Rezumativ și concluziv, Liviu Georgescu este un senzorial nesățios cultural. Cum suntem e de fapt un autoportret: "În mintea noastră - ceară moale -/ senzațiile își afundă ca niște gâze micile piciorușe zburdând/ din loc în loc, o briză sau o furtună de culori, sunete, mirosuri, atingeri/ și forme, un snop de impulsuri nervoase desprinse din molozul/ senzațiilor. În alambicuri, spațiul și timpul, zborul și pricina nașterii/ ordonează totul în imagini
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
care nu ating, pe o muzică oarecare: " Acum cineva plânge un regret/ Că nu a mângâiat cum se cuvine/ Sufletul de floare al unui rob/ Care putea fi oricine." Mai inspirată e imaginea Samuraiului bătrîn, de a cărui istovire fug gîzele, viața simplă și colcăitoare, îndrăgostit de o tînără gheișă: "Joc pe brațe de fier și război/ Ființa ta de lumină pitică." (Gheișă). Aceeași admirație delicată, de porțelan, promisă închipuirii, mult mai mult decît faptei. De citat, pentru o lungă tradiție
Desen discret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6904_a_8229]