668 matches
-
Mă doare coloana verticală, Am arsuri, mă mai cert uneori cu mine, Cu alții, mă uit la portretele marilor dascăli, Îmi amintesc de clasa întâia, ehei, Lumea era a mea, se întindea ca o pajiște Plină de maci și de gâze aurii, În fața mea, acum, coala albă, cuminte așteaptă. Din Peștera Lascaux Fugeai în chimono, Un taur dedesubt, Vițelul stă la supt, O, Peștera Lascaux, Maestru-a spus, oho! Dar ce e-n Altamira? Răspunde-mi, dragă Mira, la Teba zace
TRIPTIC de BORIS MEHR în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Triptic.html [Corola-blog/BlogPost/361855_a_363184]
-
de furnici, șopârle, șerpi, fel de fel de gândaci, cu coarne, fără coarne, printre tufișuri stau pitiți iepurașii, bursucii, căprioarele, porcii mistreți și, iarna, chiar lupii. Primăvara păsările sunt o adevărată încântare, ele populează toată verdeața, cântă, fluieră, zboară după gâze, își fac cuiburi, se hârjonesc în soarele dulce al zilei ca niște ființe fericite ale cerului... Într-o astfel de primăvară, după o zi de plimbare cu animalele prin pădure, m-am întors acasă obosit și, dup masa de seară
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
Poezie > Vremuri > GEAMANTANUL CU VISE FRUMOASE Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Geamantanul cu vise Când grâul se coace mă îndragostesc de păsări, de flori și de ape de oameni de gâze de zori de tot și de toate! Când soarele-ncălzește pământul toți macii câmpului spre el zâmbesc de soare, de lună de stele de toate mă-ndrăgostesc! În luna fierbinte a lui cuptor așa mă apucă un dor și ca
GEAMANTANUL CU VISE FRUMOASE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1433509962.html [Corola-blog/BlogPost/379738_a_381067]
-
Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1580 din 29 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Nu-i numai viață în Prier Nu-i numai viață în prier. În tot acest tablou feeric, În zile stinse de-ntuneric Cohorte-ntregi de gâze pier. Iar fluturi cu aripi pictate, Dansează lent pe un covor De flori în iarbă și-apoi mor, Lăsând retinele pătate. *** E primăvară numai în natură E primăvară numai în natură, Cum spune fila prinsă-n calendar; Pentru români din
UN ALTFEL DE PRIER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1430289877.html [Corola-blog/BlogPost/348944_a_350273]
-
de pace. Este un spațiu sufletesc împrumutat peisajului și gesturilor unde inocența și nevoia de bucurie, de liniște se regăsește în memoria gesturilor, a prezențelor statornicite de viața însăși. Grădina cu iarba ce se înfioară sub pasul ușor al copilui, gâzele ce se agită sub botul neastâmpărat al lui Burcuș, zarea ce răspunde în ecoul cucurigului, alunul ce se dăruiește generos copilului, izvorul ce-l așteaptă cu ulciorul, cărarea care-l duce pieptiș spre pădure etc. Toate aceste spații sunt puncte
MIRCEA GORDAN – FĂRĂ VOIA MEA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/antonia_bodea_1459143195.html [Corola-blog/BlogPost/366107_a_367436]
-
Articolele Autorului DESPRE ȚARĂ Oare țara asta este Chiar atât, atât de mică, De încape-a ei poveste Într-un piept cât o mărgică De furnică? Țara mea ce ape are De le soarbe dintr-o dată, Tremurând din aripioare, O gâză nevinovată, Însetată? Cum de-adună astă țară Greierii cu fața gravă, De-i cântă în prag de seară Cântec drag, fără zăbavă, Cânt de slavă? Veselă ori necăjită, Țara mea cum face oare De rămâne îndrăgită De toți fiii, ca
DESPRE ŢARĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1421822825.html [Corola-blog/BlogPost/373042_a_374371]
-
atunci. Și nici una, nici două, cum casa lor era așezată chiar la marginea pădurii, s-a pierdut repede printre copaci. Nu a reușit să prindă fluturele dar nu i-a părut rău fiindcă prin iarbă mișunau fel de fel de gâze cu aripi fine și delicate, aerul mirosea a gutuie coaptă și a pământ mustind a sevă, a lan de grâu care dă în pârgă și a mere domnești, a busuioc și a strugure tămâioasă. Ciripitul păsărilor, bâzâitul albinelor, zborul bondarilor
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rica_nazdravanul.html [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
modelul: Natura o creație sau creatorul - Natura moartă Pământ, apă, aer și foc Mineralogie După viață Geografia Relieful Apele Atmosfera Vulcanii - Natura vie Omul Scopul vieții Orgoliu și fetișism Cunoașterea Conducerea Bogăția Viața de după viață Restul viețuitoarelor Animale și păsări Gâze Microorganisme Flora - Fenomene Anotimpuri Zi / noapte Meteorologia Bineînțeles că modelul nu este exhaustiv. Aș necesita o viață întreagă numai ca să detaliez un plan de acțiune, darmite să dezvolt toate subiectele. Toate, dar absolut toate ființele vii, nu sunt după moarte
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
doici și executate, eventual cu ajutorul albinelor de pază. Albinele nu sunt unice în sociabilitate. Țânțarii dau colonii mai mari în care reguli imuabile sunt strict respectate, fără mijloace de educare legiferate sau religie. Viața libelulelor este și mai interesantă. Toate gâzele exemplificate mai și mor. Oare cine le mănâncă? Bineînțeles, după ce și-au făcut treaba. Comparați cu sistemele sociale ale omului. Votul universal nu pare a fi în favoarea democrației atât de lăudate. Poate, un electorat special pregătit, de tipul albinelor doici
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398593448.html [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
cum să pună în cârca altuia deciziile sale. Nici o altă ființă nu poate concepe asemenea „gânduri” pe care omul le pune și în practică. În cea ce privește proiecte constructive, omul mai are multe de învățat de la animale sau chiar gâze. Am văzut structura socială a unui stup de albine. Nu știu cum judecă albina. Sigur este că niciodată nu-și scrie Legile după care-și organizează viața. Cunoștințele sunt transmise genetic prin hrănire preferențială iar puietul se naște practic gata învățat și
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398593448.html [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
românească nu se știe câte suflete trăiesc împreună. Cauza? Simplu! Numărul de conducători este proporțional cu numărul populației. Din această cauză nu numără decât oameni „înveseliți de alcool” care văd dublu, triplu etc. Comunicarea Toate animalele, chiar la nivel de gâze sau viruși comunică între ele. Au fost observate și comunicări între plante. Comunicarea are rol crucial în asigurarea hranei cea de toate zilele, dar devine importantă în perioadele de rut, care asigură perpetuarea speciei. Animalele au diverse moduri de comunicare
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398593448.html [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
somn asemănător catalepsiei, ceea ce nu este cazul la cloni. O dispută clară între Dumnezeire și natură. Natura și-a permis de mult și în repetate rânduri un fel de clonări, în special a plantelor fecundate de albine, fluturi și alte gâze prin care sporii unei plante ajung pe pistilul altora,nu neapărat înrudite. Așa se explică multitudinea de specii existent. Clonarea făcută experimental de om la animale a fost precedată de experiențele încrucișării plantelor. Să ne reamintim de experiențele savantului Rus
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398593448.html [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
nimic nu pierea și nimeni nu se gândea să profite unul de altul, așa cum i a dat prin cap omului mai târziu. La un moment dat omul a început să râvenească la viul din viața semenilor săi, animale ,păsări, pești, gâze și ce nu îți mai trece prin cap că poate mânca și ucide. Ajunsese la un moment dat să se mănânce și pe el insuși. Ucigând celălalte viețuitoare spre a le mânca el începe practic să își mănânce propiul destin
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
întregi de asfalturi ce străbat toată planeta, autostrăzi cu cât mai multe autobenzi pe care milioane, dacă nu miliarde de mașini zilnic aleargă consumând oxigenul din aer, oxigen ce până mai ieri era consumat doar de animale, păsări și plante, gâze insecte și alte viețuitoare. Dacă vă imaginați, aproape toată munca umană este dirijată spre producerea acestor mașini care sufocă nu numai viața omului ci a ajuns să sufoce chiar viața planetei Focul, adus de trăsnetele ivite din fulgere, i au
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
Toate Articolele Autorului Mândră, colo sus la vie, Se arată toamna bună, Împletindu-și cu mândrie, Spicul de grâu în cunună. Vântul fuge pe cărare Din drum să sufle frunzele, Căci făcut-au zarvă mare Și s-au certat cu gâzele. Privesc triste, ofilite De prin grădini și florile, Că de soare-s văduvite, Și le-au pierit culorile. De la marea sărbătoare, Drăgaica le-a luat parfumul. Nu mai sunt o încântare, Nu le mai admiră omul. Cântece de voie bună
A VENIT TOAMNA... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1443010660.html [Corola-blog/BlogPost/374746_a_376075]
-
soare, cântă-n delir un cuc în coastă, singurătatea lui de-o viață devine astăzi și mai fastă. el acolo își cheamă soața în orizontul dimineții când toate păsările zburdă de bucuria nouă-a vieții. fug rătăcind cărări de vis gâze și fluturi șugubeți care s-au zăpăcit și ei, umblând pe câmp aproape beți, albinele culeg nectarul dulceții florilor de mai și toată liota de gâze pornit-a nunta în alai. privighetoarea e soprana pierdută în albastrul pur, cântând în
AU ÎNFLORIT SALCÂMII IAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1431409026.html [Corola-blog/BlogPost/359840_a_361169]
-
când toate păsările zburdă de bucuria nouă-a vieții. fug rătăcind cărări de vis gâze și fluturi șugubeți care s-au zăpăcit și ei, umblând pe câmp aproape beți, albinele culeg nectarul dulceții florilor de mai și toată liota de gâze pornit-a nunta în alai. privighetoarea e soprana pierdută în albastrul pur, cântând în razele de soare de dimineață la azur. un pitpalac nebun și singur se vaietă pe un tăpșan că a îmbătrânit, săracul, și n-a ieșit de-
AU ÎNFLORIT SALCÂMII IAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1431409026.html [Corola-blog/BlogPost/359840_a_361169]
-
dulce sărutam pe față și pe gâtul ei alb, îi desfăcusem cămașa și-i luam corpul milimetru cu milimetru la sărutat, pe gât, pe coapse, pe sâni, dulcile ei rodii, pântecul, picioarele... Lună beată, abur dulce, noapte feerică, plină de gâze, păsări peste tot, cântau într-o nuntire celestă, stelele pluteau printre noi, roiuri-roiuri, urcam încet pe scări de mătase spre infinit... «Gata, veni umbra nebunului, trezi-ți-vă, c-am sosit!» Și m-am trezit cu imaginea lui pe retină
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
lume, s-au îmbrăcat, au mers până unde...și au fost muriți. Acelea sunt vremuri foarte frumoase, chiar dacă nu pot să pricep mugetul de foame al unei vaci, schelălăitul unui câine sub ciomag, cântarea unei păsări prin poghiazuri, tăcerea unei gâze sub talpă și moartea unui om. Acelea sunt vremuri foarte frumoase, chiar dacă mă simt îndepărtat de fete, mă simt luat în șfichi de vorbă urâtă, în șfichi de vorbă crudă, în șfichi de bășcălie, de prostie omenească împinsă până la grotesc
Cele mai bune turte din sudul Moldovei de nord by http://balabanesti.net/2013/01/20/cele-mai-bune-turte-din-sudul-moldovei-de-nord/ [Corola-blog/BlogPost/340044_a_341373]
-
și cerul a albit pe fondul lui e un verde- praz unde râde codrul și unde se joacă ciocârlia urcând și coborând înaltul cerului ca un luping de avion soarele zburdă nebun ca un copil scăpat într-o recreație cântă gâzele în nuntirea lor celestă printre florile albe ale văzduhului deschis vederii până peste hăul lui dumnezeu minunile se transformă în povești frumoase cu mirese îmbrăcate în alb ucise de săgeata lui eros întors din luptele cu gerurile iernii are harfa
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396350406.html [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
șoptea ceva doctoriței argintii,... poate povestea reîntâlnirii... sau a asemănării... În adânc se mișca o undă ca un început de primăvară, dar eu mă împotriveam crunt de teamă că, topindu-se gheața se va surpa totul. Primăvara reînvie ierburile, copacii, gâzele, dar oamenilor fără libertate le întinde doar cununi de spini... Sonnenschein, lipită de colțul de umbră al vestibului, aștepta cu încordare să fie descoperită... Cine știe cum suntem făcuți? Poate că o vorbă oprește proaspăta încolțire! Își făcuse un joc din a
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită prin grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus și ea să se pregătească de culcare. A mâncat ceva în fugă, nu prea avea poftă de mâncare în ultimul timp și a plecat în camera
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
privighetori, în livada lui Ion Corneliu Tănase, cea cu duzi. Cădelnița floarea de salcâm puritate, în vreme ce brazdele pământului proaspăt întors abureau, duh sfânt al bunilor străbunilor noștri, în margine de oraș, sub turlele Văcăreștilor... De pe-atunci, de-abușilea, iubită de gâze și flori, Maria urca în lumină ca un miracol, supusă chemării cerurilor înalte, ascultând poveștile adâncului gliei strămoșești. Între pământ și cer, mai târziu, va doini tulburător, făcând risipă de sânge cu fiecare cântec, arzând făclie la ambele capete pentru
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
fără s-o sărute. Dărnicia excesivă și această firească apropiere sufletească i-au fost superbele atuuri ale scurtei sale existențe. Nu s-a înciudat nicicând, fiind limpede ca o noapte de Înviere, în care lumina Mântuitorului binecuvintează și oameni, și gâze, și flori. (ibid. p. 53) „Înrudită cu divinitatea Țărânei străbune, Maria a cerut Neamului să-i împrumute cântecul încântându-ne! Timbrul ei este expresia unei Taine binecuvântate, a unui moment miraculos al omenirii, care a conceput-o veselă doinitoare, încântătoare
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
susține ea, „Tot Universul înflorește”. Capitolul „Rădăcini” , cuprinzând 20 de poezii, ne întoarce la primele începuturi, în care poeta își asemuiește strămoșii cu brazii și cu stejarii seculari, viguroși, veșnic verzi, protejând între ramurile lor, norodul de viețuitoare, păsări și gâze. Un adevărat „Simbol Nemuritor”. Virginia Vini Popescu afirmă că a cunoscut „Mirosul demnității”: „Miroase-aici a demnitate, / Și nu mă satur de parfum, / Și-mi văd trecutul prin lumină, / Și văd prezentul ca prin fum. Văd fața mamei și-a
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]