72 matches
-
de pe Strada Cincizeci și trei ca să parieze pe cai. Dacă mergea la vreun curs îl apuca hăhăiala în amfiteatrul mare, Kent, ori de câte ori auzea cea mai mică glumă făcută de profesor sau pur și simplu din cauza veseliei lui nemărginite. — Dar, îmi explica el, găgăuță ăla îi tot dădea cu nu știu ce prostii behavioriste, că nu gândim decât în cuvinte și deci înseamnă că procesul de gândire trebuie să aibă parțial loc în gât, în corzile vocale - a numit asta „sub-vocalizare inhibată“. Așa că i-a apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
culminant. Știți ce este aia, un punct culminant? E ca o duminică în iad, este contrariul unui banc, o presimțire veselă a sfârșitului. KARLI (începe să dispere): Nu mai vreau în nici un iad mai mare. EA: Ia te uită, iubire, găgăuță ăla mai crede încă în iad. EL: Trebuie să recunoști, comoara mea, că azi te-am dus la cel mai bun spectacol pe care îl poate oferi acest oraș. O experiență de ani de zile, știi tu, pusă în aplicare
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
reperăm câteva a priori ale ochiului occidental. Succesiunea ordonată și discontinuă a naivităților noastre. Contrastele între posturile noastre de credință vizuală, dintre care cea mai recentă ne face să-l socotim pe înțeleptul chinez un nebun, iar pe Alberti un găgăuță. Și poate să ghicim râsul stingher pe care-l va inspira, peste un secol sau două, privirea noastră de credulitate candidă pe care timpul nostru așa-zis incredul o așează pe ecranele lui. Sarcină exagerată și pariu periculos. Nu-mi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o secvență lirico-satirică, marcată de interogația retorică "Au prezentul nu ni-i mare?", poetul înfățișează "comedia minciunii", demagogia, fanfaronada. Mai întâi este reliefat un portret individual ("urâciunea fără suflet, fără cuget"), după care urmează un portret colectiv ("fonfii și flecarii, găgăuții și gușații"); spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi..."). În altă parte, poetul satirizează "progenitura de origine romană", întoarsă de la studii din Paris, nonvalorile și consecințele existenței lor: "câștigul fără muncă"; "virtutea ? e-o nerozie; Geniul? o nefericire". În final are
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
răutatea aceasta conține, parcă, și un grăunte de ură. În suita de „scrisori deschise”, ca și în ciclul, de cruntă batjocură, „Viața romanțată” (a unor politicieni ai momentului), el spune pe șleau ce are de spus „mahărilor”, „lichelelor” ori cutărui „găgăuță”, împroșcându-i pe „dezmățați” și „profitori” cu expresii tari ce merg până la invectivă. Șarjele distrugătoare îndreptate împotriva lui Stelian Popescu le va strânge în broșura Stelian Popescu din toate punctele de vedere (1937), ce pune în relief virtuțile de pamfletar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
frazeologice. Când masca livrescului cade, descripția aglutinantă relevă autentice disponibilități pamfletare: „Cu picioarele înainte/ duceți cavalerul și arătați-i/ sala macilor roșii candelabrele/ de infuzii stelare ascunse-n/ eprubete de os/ oh purtați-l în căruță/ ca pe-un mare găgăuță/ până când cerul în febră/ ca un buboi roșu și târziu/ o să-l coacă să-l răscoacă/ să-l țină-n loc ca pe o folie/ de polietilenă găurindu-l cu ochii vineți, galbeni, negri/ cu săgeți ascuțite, cu ace, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
acces acoperit, care va șerpui dincolo de terenul de tenis și peste iarbă, exact până la poarta bisericii. Doar n-ai de gând să mergi pe jos până la biserică! spun, brusc cuprinsă de milă pentru pantofii Emma Hope ai lui Suze. — Nu, găgăuțo! Merg cu trăsura. Dar toți oaspeții se pot întoarce acasă pe jos, și tot drumul vor fi întâmpinați de oameni care le vor oferi whiskey fierbinte. — Doamne, o să fie de vis! zic, uitându-mă la un bărbat în blugi, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
o știe toată lumea. Indiscutabil, pot fi acuzat de subiectivitate. Ceea ce vreau să spun e că nu suport critica demolatoare, aprioric demolatoare criticii care se de carte pentru a o "distruge", nu pentru a vorbi obiectiv despre ea. Citesc uneori articolele găgăuților de la "Luceafărul"! Este jalnic ce fac acei indivizi! Și te-ntrebi: à quoi bon!? à quoi bon?! Prea instalați în mediocritate și posturi comode, mult prea mulți literați acceptă totul ca pe o ruminație sacrosantă. Mă întreb ce știu ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
apropierea de artă e numită liniștire (și nu ne-liniștire, întrebare!), atunci între mințile oamenilor și acea țară a trîntorilor închipuită cromatic de Bruegel nu e nici o diferență! Nu suport lenea și n-am să vulgarizez spunînd precum sociologii comuniști găgăuți că lenea e un apanaj burghez. Pe naiba! Lenea e sinonimul prostiei. Pentru că numai prostia e mulțumită în suficiența ei. Inteligența nu e niciodată statică.. Snobismul este tot o "absență a minții". Nu e modă. Pentru că moda scandalizează inițial, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mai vechi locuitori bulgari, care s-au așezat în cartierul Bulgari, ca și descendenții lor, comunicau în dialect „curat” bulgăresc. Cei veniți din interiorul Imperiului Otoman s-au stabilit la sate, mai ales pe Elan. Ei au fost numiți găgăuzi (găgăuți), populație de origine turcă, vorbitori de limbă turcă. S-a văzut că bulgarii stabiliți în această zonă se ocupau cu legumicultura. În afara acesteia, comerțul, fără a fi principala lor îndeletnicire, a reprezentat o anumită pondere economică. În Catagrafia din 1845
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
devină clorofilă, ah, această tandrețe risipită prin cusătura buzunarelor, dată firimituri la porumbei s-o ciugulească în timpul vizitei la prînz, lîngă pervazul ferestrei. Nu trăiesc, zburătoareo, îi spun, du-mă la maimarele tău// pe care eu îl numesc Francisc al găgăuților, spune, că o rodie a plesnit de necaz și a vărsat semințele pe cîmpuri. Și curge sînge!” (ibidem). Ia naștere astfel un spațiu ambiguu, al respingerii și atracției, al eliminării și al recuperării idiomului poetic. Poeta cultivă variațiuni pe teme
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
se auzi clar o voce bine timbrată, cu un accent de epocă, răsunând ca în Scoica unei scene uriașe: ... Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții/ Toți se scurseră aicea și formează patrioții/ încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații/ Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații. Glasul romantic cu ochi de foc și cu plete bogate al înseși Literaturii române... * Marele jurist ascultase cu fruntea în jos până la sfârșit. Apoi, ridicându-și-l, mă privi de
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
asemenea, sînt semnalate informațiile prețioase asupra morfologiei dialectale furnizate de vechile gramatici românești. Se discută, în contextul fenomenelor de omonimie totală sau parțială, statutul așa-zisului "gen comun", ilustrat în română mai ales de unele epitete depreciative populare (un / o găgăuță). Este demonstrată importanța criteriului formei în adaptarea neologismelor și în încadrarea lor în clase de gen; prevalența formei este explicată ca o consecință a constrîngerilor impuse de articolul enclitic. Extrem de interesante sînt situațiile hibride, ale unor substantive care pot oscila
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
imobiliare și în noua parcelare și înzestrare a cimitirelor eroilor cu cripte la nivel european! Așa că nu se știa precis cât voia unul să-l distrugă sau să-l denigreze pe celălalt - și cât voia să afle ce părere au găgăuții despre asociatul său!... Ioanea Păsulii își spuse părerea pe șleau: "Nu sunt proști să-și sape singuri groapa, săpând groapa celuilalt!" Mai ales că deschiseseră și un magazin rentabil (pe numele mătușii Teodora și al unchiului Scarlat), cu obiecte -suveniruri
întoarcerea tatălui risipitor by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/7811_a_9136]
-
Jeni Acterian, erau aceleași cu ambițiile unei generații. Cei mai importanți, cei mai cunoscuți dintre ei trec prin Jurnalul unei ființe greu de mulțumit, închiși, ca sărurile marine, într-o sticluță. Unii se topesc, ca Mircea Berindei - ,e incontestabil cam găgăuță, săracul", alții cristalizează, precum Eugen Ionescu - ,un tip al dracului de inteligent și pe deasupra cu vervă și tupeu". Și-ntre ei, tineri, îndrăzneți, încercînd, cu mai multe sau mai puține mijloace, să țină pasul, cu ea, în societatea jocurilor de
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
Călinescu pe obrajii destul de fanați ai gazetăriei "încrîncenate". În stilul și cu sintaxa faptului divers, scrisul din cronicile de varietăți e-o porție de bucurie sinceră pentru lumea de care nu te plictisești și una de perdaf zdravăn pentru toți găgăuții ei, după rețeta casei Caragiale. Îl face mama inginer e-o reproducere după natură de Dl. Goe scos la plajă. Unui copil din cei care se joacă în nisip i se spune, în jur, "domnul inginer". Nici vorbă de tradiție
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
regiune până în sec. XIX-lea când au loc ultimele prefaceri. În adevăr, acum întâmplându-se desrobirea „Țiganilor” Episcopiei, aceștia merg de întemeiază în lungul Șarei „Țigănimea”. Tot acum (1864ă vin, izgoniți de la Plotunești-Fălciu ultimii imigranți, un grup de Bulgari și Găgăuți care se așează pe locul rămas liber în partea de SE a târgului, cei din urmă stabilindu-se mai ales în partea de jos a Plopenilor. Cum între timp, „târgul” dintre Drăslăvăț și Șara își mărise mult aria, acesta a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și în parte corespund marilor perioade de migrațiune bulgărească. Deocamdată însă, ne mulțumim a atrage atenția cititorului, că dialectul cu turcisme există și din cauza că între bulgarii veniți aici, mulți erau bulgari numai cu numele, ca limbă și origine fiind Găgăuți, rude cu cei de la Tupilații Elanului. O dovadă bună despre aceasta, este că până azi avem încă o mulțime de familii bulgărești, cu nume evident găgăuțe: Gargalâc, Ciolpan, Turcu, Găgăuță, Calmuc, etc. Stabilirea diverselor pâlcuri de bulgari în cadrul orașului, s-
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
bulgarii veniți aici, mulți erau bulgari numai cu numele, ca limbă și origine fiind Găgăuți, rude cu cei de la Tupilații Elanului. O dovadă bună despre aceasta, este că până azi avem încă o mulțime de familii bulgărești, cu nume evident găgăuțe: Gargalâc, Ciolpan, Turcu, Găgăuță, Calmuc, etc. Stabilirea diverselor pâlcuri de bulgari în cadrul orașului, s-a făcut aproximativ în ordinea venirii lor aici. Din rândurile de mai sus, ca și din tradițiile locale, grupurile cele mai vechi s-au așezat la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
erau bulgari numai cu numele, ca limbă și origine fiind Găgăuți, rude cu cei de la Tupilații Elanului. O dovadă bună despre aceasta, este că până azi avem încă o mulțime de familii bulgărești, cu nume evident găgăuțe: Gargalâc, Ciolpan, Turcu, Găgăuță, Calmuc, etc. Stabilirea diverselor pâlcuri de bulgari în cadrul orașului, s-a făcut aproximativ în ordinea venirii lor aici. Din rândurile de mai sus, ca și din tradițiile locale, grupurile cele mai vechi s-au așezat la WSW de actuala mahala
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
singura putere pe care o avem, aceea de a ne asuma destinele și de a pricepe doar când este prea târziu că am greșit ca niște proști. Am tot stat la televizor zilele astea și am văzut tot felul de găgăuțe, ziariști care-și spun cu emfază analiști, unul mai prost ca altul, bolnavi de nervi sau pur și simplu saltimbanci de duzină, băieți care au dreptul să spună ce le trece prin cap la televizor, așa ca să înțeleagă și oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
direct Sena, Copoiul știe mai bine ce face decît oricine altcineva, o să pîndească la cotitură toată desfășurarea. Și la urmă o să tragă foloasele. Fac ceva pe toate informațiile pe care le deține, se enervează puțin Monte Cristo, dacă e un găgăuță poate să i se dea totu’ mură-n gură, că tot degeaba. Nu avem voie să subestimăm pe nimeni, îi atrage atenția domnul Președinte, din fericire, ne putem baza pe toți ceilalți, i se pare. — Dacă o să ne trezim cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
băga nasul pînă și-n patul celui vizat. Mai ales acolo, spune Curistul cu un aer atotștiutor, și Bătrînul, un naiv care abia mult mai tîrziu la închisoare și-a dobîndit bine cunoscuta poreclă, a picat în laț ca un găgăuță. O să rezistăm pînă vin americanii, îi trecea prin minte, toți cei ca noi trebuie să procedeze la fel, numai așa o să trecem fără nici o problemă peste proba cea mai grea ce ne-a fost impusă de aceste vremuri tulburi, spune
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
repezirăm Într-acolo În fugă. Se mișcă singură! ― Uau, mișto! spuse Capitolul Unsprezece. Callie, ia Încearc-o. Pune-ți capul În dreptul tocului. Îhî, așa... ― Nu vă prostiți cu ușa aia, copii. ― Doar Îi testez presiunea. ― Au! ― Ce ți-am spus eu? Găgăuță. Acum scoate-o pe soră-ta din ușă. ― Încerc. Dar nu merge butonul. Cum adică nu merge? ― Vai, e minunat, Milt! Nu avem dulapuri și acum trebuie să chemăm și pompierii ca s-o scoată pe Callie din ușă. ― Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
tot excroci rămân, oricât am Încerca să ne amăgim. Păstrându-și calmul, Tony Pavone replică. „Comunică maiorului Huzum, să te i-a În brațe și să vă duceți dracului Împreună. Drept cine mă luați voi pe mine mă șarlatanilor, un găgăuță...? Voi aveți impresie greșită...! În buzunarele mele nu se află visteria țării...! Câțiva bănuți care-i colectăm de la muncitori urmează să-i distribuim la toate nivelele societății noastre În folosul producției...! Având prin absurd ceva bani agonisiți, trebue să vi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]