71 matches
-
poate servi ca o lecție- etalon pentru toate Guvernele țărilor care acceptă imigranți... Este Adevărul adevărat pentru toate neamurile care pleacă cu traiul în alte țări: - SUNT DATORI SĂ ACCEPTE CULTURA ACELEI ȚĂRI CARE I-A ADOPTATȘI PUNCTUM. Rușii, bulgarii, găgăuții, ungurii, țiganii și alte minorități din Romania Mare și Mică să fie buni să accepte limba, obiceiurile și tradițiile noastre naționale românești. Referință Bibliografică: O lecție de conviețuire pașnică / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1842, Anul
O LECŢIE DE CONVIEŢUIRE PAŞNICĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378554_a_379883]
-
noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmba sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Și aceasta ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmba sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Și aceasta ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > LA O HALBĂ CU BERE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 886 din 04 iunie 2013 Toate Articolele Autorului LA O HALBĂ CU BERE - Mă găgăuță, chiar o crezi capabilă pe Eva să asculte balivernele și tâmpeniile tale, că tu-i oferi în dar stelele de pe cer? - Ce, ești gelos pe mine că-i cânt serenade? - Nu, dar nu mă lași să dorm... - Ca să vezi!... nici
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346247_a_347576]
-
că acestor predispuneri nu le convine decât limba vorbită de părinți. Turcii erau mai simpli în procederea lor. Ei, pentru a deznaționaliza, tăiau la zeci de mii de oameni limba din gură, osîndindu-i să fie muți. Rezultatele au fost strălucite. "Găgăuții", cari sânt strănepoții acelor oameni, trec la toate națiunile din Orient drept indivizi escesiv de... cuminți. Toată lumea știe ce-nsemnează la noi, la sârbi, la turci chiar, vorba "găgăuță"; om care nu e în toată firea, "cretin". La asemenea cretinizare a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oameni limba din gură, osîndindu-i să fie muți. Rezultatele au fost strălucite. "Găgăuții", cari sânt strănepoții acelor oameni, trec la toate națiunile din Orient drept indivizi escesiv de... cuminți. Toată lumea știe ce-nsemnează la noi, la sârbi, la turci chiar, vorba "găgăuță"; om care nu e în toată firea, "cretin". La asemenea cretinizare a spiritului, a singurului instrument de care dispune omul în greaua sa luptă pentru existență, duc tendențele de deznaționalizare pretutindenea. Nu crește o plantă bine și normal {EminescuOpXI 125
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cumanii din fresca de la Gelencze au înfățișarea țăranilor români-căpetenile cumane au un fel de căciuli. În Chronicon pictum...", ei apar cu căciuli albe, purtând haine largi. În miniaturile ungurești, cumanii poartă acoperăminte sau căciuli românești. Dar Iorga spune: ideea că găgăuții ar fi cumani nu este verosimilă, numele acestor creștini de limbă turcească, tipul lor fizic nu este cel al rasei turanice, ci avem a face cu numerosul element elenic de pe marginea Mării Negre, care n-a putut dispărea.24 Despre populațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe pat și-i alăptează pe gemeni, În timp ce eu Îmi dau cu ojă unghiile de la picioare. N-o să mai poți face asta mult timp de acum Încolo, spune Suze, privindu-mă. — De ce? ridic ochii alarmată. Îi face rău copilului? — Nu, găgăuță! RÎde. N-o să mai ajungi la ele! Ce gînd ciudat. Nici măcar nu-mi pot Închipui să-mi crească burta atît de mare. Îmi trec o mînă peste abdomen și copilul dă din picioare. — Aaa! zic. M-a lovit destul de tare
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Înseamnă nimic! spune Suze. Datele astea nu sînt decît o conspirație a doctorilor. Mă examinează atent. — Îți vine să mături sau să faci curat În frigider? Frigiderul meu e curat! zic, un pic jignită. — N-am vrut să spun asta, găgăuță ce ești! spune Suze. E vorba de instinctul de a-ți pregăti cuibul. De exemplu, Înainte de nașterea gemenilor, pe mine m-a apucat din senin mania de a-i călca cămășile lui Tarkie. Iar pe Lulu mereu o apucă să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
frazeologice. Când masca livrescului cade, descripția aglutinantă relevă autentice disponibilități pamfletare: „Cu picioarele înainte/ duceți cavalerul și arătați-i/ sala macilor roșii candelabrele/ de infuzii stelare ascunse-n/ eprubete de os/ oh purtați-l în căruță/ ca pe-un mare găgăuță/ până când cerul în febră/ ca un buboi roșu și târziu/ o să-l coacă să-l răscoacă/ să-l țină-n loc ca pe o folie/ de polietilenă găurindu-l cu ochii vineți, galbeni, negri/ cu săgeți ascuțite, cu ace, cu
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
repezirăm Într-acolo În fugă. Se mișcă singură! ― Uau, mișto! spuse Capitolul Unsprezece. Callie, ia Încearc-o. Pune-ți capul În dreptul tocului. Îhî, așa... ― Nu vă prostiți cu ușa aia, copii. ― Doar Îi testez presiunea. ― Au! ― Ce ți-am spus eu? Găgăuță. Acum scoate-o pe soră-ta din ușă. ― Încerc. Dar nu merge butonul. Cum adică nu merge? ― Vai, e minunat, Milt! Nu avem dulapuri și acum trebuie să chemăm și pompierii ca s-o scoată pe Callie din ușă. ― Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații! {EminescuOpI 151} Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oamenii Și această ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
tot excroci rămân, oricât am Încerca să ne amăgim. Păstrându-și calmul, Tony Pavone replică. „Comunică maiorului Huzum, să te i-a În brațe și să vă duceți dracului Împreună. Drept cine mă luați voi pe mine mă șarlatanilor, un găgăuță...? Voi aveți impresie greșită...! În buzunarele mele nu se află visteria țării...! Câțiva bănuți care-i colectăm de la muncitori urmează să-i distribuim la toate nivelele societății noastre În folosul producției...! Având prin absurd ceva bani agonisiți, trebue să vi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pe Liiceanu Era propria lui experiență, dar una decalată cu peste un deceniu față de a noastră, cei care am prins profesori școliți din generația lui. Cu mâna pe inimă spun că în afară de un prost notoriu și dogmatic și de un găgăuță care ocupă un spațiu prea vast pe filosofie contemporană din care debita citate, fără să înțeleagă ce spune, profesorii mei au fost și bine pregătiți, și cu respect pentru filosofie ca analiză critică. Cei doi mai sus-pomeniți sunt tipuri sans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de școală, datând din aceeași perioadă ca șapca și cravata maiorului. Pran o deschide la pagina indicată și începe să citească cu voce tare: „Băiatul rămăsese pe puntea în flăcări De unde dăspăruseră toți.“ Privett-Clampe pufnește dezgustat: — De unde, dispăruseră, nu dăspăruseră, găgăuță! Încearcă din nou! „Băiatul rămăsese pe puntea în flăcări De unde dispăruseră toți, în afară de el.“ — Nu! Stai drept, băiete. Și rostește versurile cu convingere. Despre asta îți vorbesc. Va trebui să mă asculți. Ascultă ce-ți spune sângele! „Băiatul rămăsese pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
această dubioasă categorie. Mata ești chiar nițel zgârcit, coane Gafton... Sper că nu te indispune faptul că te-am observat cu atenție. Mărturisesc o stimă neclătinată față de acest semn de seriozitate. Zgârcenia e o chestie serioasă, merită toate onorurile! Doar găgăuții o socotesc un defect. Sunt cu atât mai mișcat de propunere, îți dai seama. Profesorul vorbea repede repede, cu privirea pe fereastra neagră, aproape lipit de fereastră, fără a se întoarce spre interlocutor. Frazele veneau parcă prin ricoșeu, dinspre ecranul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
tablou. Și poate, cu puțin noroc, nici n-o s-apuce. Dar ce-ai zice de un portret al Antoniei? Să restaurezi un portret de-al ei, ce zici? Uită-te la ea cum arată. Nu, nu chiar în clipa asta, găgăuță, fiindcă ar putea să creadă că îi arăți interes. Ar putea să-și facă speranțe, biata fată. Toată ziua nu stă decât cu ochii pe tine. Iar tu, stană de piatră! Ai putea să crezi că vine dintr-o familie
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
doi bărbați pe care nimeni nu-i putuse identifica. — Julius, te rog, Îi spuse Susan, văzînd că se Întorcea să se uite iarăși la Lalo Bello. — Și nu-ți mai roade unghiile și nu te uita cu ochii ăștia de găgăuță, interveni Juan Lucas. — Nu te uita la el, darling, spuse Susan, care avea o poftă nebună să-l contrazică și adăugă: e ziua lui și are dreptul să se simtă bine. — Asta nu Înseamnă să... — Pot să iau lista, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
decât maimuțăreli în comparație cu el, pricepi? Mai-mu-ță-reli. Nu te uita la mine urât, că nu glumesc. Ai fost tu judecător, dar n-ai cunoscut ce-am visat eu azi noapte. Și proptindu-se bine pe picioare, Călugărul se dezlănțui: ― Ascultați-mă, găgăuților, un tribunal care judecă un mort s-a mai văzut, dar un mort care să asiste la procesul lui ați mai pomenit așa ceva? Vedeți? Papa Ștefan al VI-lea a poruncit ca înaintașul lui, răposatul papă Formosus, să fie dezgropat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
decât maimuțăreli în comparație cu el, pricepi? Mai-mu-ță-reli. Nu te uita la mine urât, că nu glumesc. Ai fost tu judecător, dar n-ai cunoscut ce-am visat eu azi noapte. Și proptindu-se bine pe picioare, Călugărul se dezlănțui: — Ascultați-mă, găgăuților, un tribunal care judecă un mort s-a mai văzut, dar un mort care să asiste la procesul lui ați mai pomenit așa ceva? Vedeți? Papa Ștefan al VI-lea a poruncit ca înaintașul lui, răposatul papă Formosus, să fie dezgropat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pare că pentru țara noastră, împreună cu guvernul ei, au sosit vremea de a se ocupa în mod radical de soarta românilor din a dreapta Dunărei. Deja "Vulturul", foaia intereselor bulgare, tipărită la Ploiești, începe a-i numi numai cu porecla de "găgăuți " și aceasta o face în inima țărei românești; deja aviditatea teritorială grecească, sârbească și bulgărească începe a-i privi ca neexistând pe fața pământului, încît s-ar putea prezice că, lăsîndu-i pe mâna fraților creștini, tocmai români [i] vor fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
grecizeze și pe acești nenorociți, introducîndu-le în biserici și școli limba greacă. Din cauza aceasta unii din acești gagauzi s-au grecizat și s-au făcut mai mari inimici fraților lor bulgari decât chiar grecii proprii. Pentru acești gagauzi (și nu găgăuți) s-a vorbit în Vulturul, iar nu pentru românii din Macedonia. " - Reproducem cu plăcere această rectificare a ziarului "Vulturul" și adaogem numai că eroarea noastră a provenit din motivul simplu că ziarul amintit, vorbind despre populația Macedoniei, au împărțit-o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
culminant. Știți ce este aia, un punct culminant? E ca o duminică în iad, este contrariul unui banc, o presimțire veselă a sfârșitului. KARLI (începe să dispere): Nu mai vreau în nici un iad mai mare. EA: Ia te uită, iubire, găgăuță ăla mai crede încă în iad. EL: Trebuie să recunoști, comoara mea, că azi te-am dus la cel mai bun spectacol pe care îl poate oferi acest oraș. O experiență de ani de zile, știi tu, pusă în aplicare
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o secvență lirico-satirică, marcată de interogația retorică "Au prezentul nu ni-i mare?", poetul înfățișează "comedia minciunii", demagogia, fanfaronada. Mai întâi este reliefat un portret individual ("urâciunea fără suflet, fără cuget"), după care urmează un portret colectiv ("fonfii și flecarii, găgăuții și gușații"); spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi..."). În altă parte, poetul satirizează "progenitura de origine romană", întoarsă de la studii din Paris, nonvalorile și consecințele existenței lor: "câștigul fără muncă"; "virtutea ? e-o nerozie; Geniul? o nefericire". În final are
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
reperăm câteva a priori ale ochiului occidental. Succesiunea ordonată și discontinuă a naivităților noastre. Contrastele între posturile noastre de credință vizuală, dintre care cea mai recentă ne face să-l socotim pe înțeleptul chinez un nebun, iar pe Alberti un găgăuță. Și poate să ghicim râsul stingher pe care-l va inspira, peste un secol sau două, privirea noastră de credulitate candidă pe care timpul nostru așa-zis incredul o așează pe ecranele lui. Sarcină exagerată și pariu periculos. Nu-mi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]