504 matches
-
libertăților fundamentale ale românilor alogeni, dar integrați în societatea română, i-ar ajuta și pe rușii noștri sau pe rusofonii noștri să nu oscileze. Ei ar ști că au un viitor sigur pentru ei și pentru copii în cadrul statului român. Găgăuzii, ucrainenii au luat cetățenie română. Găgăuzii au cerut consulat la Comrat ca să nu meargă la Cahul mereu. Lucrurile sunt evidente. Nu trebuie să avem atâtea cheltuieli cu guvern, parlament la Chișinău. Bine a zis cineva: dă-i o funcție celui
Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal(Basarabia) () [Corola-blog/BlogPost/340021_a_341350]
-
integrați în societatea română, i-ar ajuta și pe rușii noștri sau pe rusofonii noștri să nu oscileze. Ei ar ști că au un viitor sigur pentru ei și pentru copii în cadrul statului român. Găgăuzii, ucrainenii au luat cetățenie română. Găgăuzii au cerut consulat la Comrat ca să nu meargă la Cahul mereu. Lucrurile sunt evidente. Nu trebuie să avem atâtea cheltuieli cu guvern, parlament la Chișinău. Bine a zis cineva: dă-i o funcție celui de la Chișinău și se va simți
Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal(Basarabia) () [Corola-blog/BlogPost/340021_a_341350]
-
Numai atunci grupurile etnice nu se vor teme de viitor și se vor simți “în rând cu lumea” într-o asemenea societate. Criză găgăuza de la începutul anului 2002 scoate în evidență necesitatea de a înțelege la ce servește o autonomie? Găgăuzii au obținut statutul de autonomie bazîndu-se pe criteriul etnic. S-ar părea, ca acesta ar trebui să satisfacă în mod plenar aspirațiile de renaștere spirituală, dar...practică ne arata, ca fiind influiențați de o forță politică din afară, crează probleme
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
susține, că rușii și ucrainenii îi egalează ca număr pe moldovenii numiți români. Datele ultimului recensamânt de stat îl contrazic în mod clar: moldovenii și românii (câți si-au redobândit deja cetațenia) sunt peste trei milioane în timp ce restul, ruși, ucraineni, găgăuzi, sunt de ordinul sutelor de mii...E clar al cui joc îl face M.D , despre care se spune că ar fi agentul Moscovei; în chestiunea Basarabiei, cel puțin, zvonul nu se dezminte; și a prieteniei lui cu Ion Iliescu
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
Reprezentantul mișcării țărănești subliniază că pămîntul trebuie dat poporului muncitor fără deosebire de naționalitate, cel al Partidului Socialist-Revoluționar vorbește în numele dreptului social și propune formarea de unități personale autonome cu deplină independență, în limitele naționale. Delegatul bulgar se exprimă în numele găgăuzilor, evocînd deruta unei nave fără căpitan. Proletariatul evreu, reprezentat de Bund, cere egalitatea tuturor limbilor și garantarea dreptului naționalităților sub formă de autonomii culturale. El se plînge că structura Sfatului Țării nu corespunde unei reprezentări proporționale a tututor naționalităților. Onisifor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nord-pontice, de unde au revenit în scurt timp în Dobrogea. (Potrivit tradiției musulmane, la Babadag, în nordul Dobrogei, se află mormântul căpeteniei lor spirituale, Sari Saltig; se presupune că turcii selgiucizi rămași în Dobrogea, unde s-au creștinat, ar fi strămoșii găgăuzilor).10 Restaurarea puterii bizantine la Constantinopol, în 1261, a conferit un prestigiu sporit și patriarhiei răsăritene a cărei autoritate a fost recunoscută de multe orașe de pe litoralul vest-pontic al Mării Negre și de la Dunărea de Jos. În perioada aceasta, după mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
București, 1927; Christoph von Schmid, Inelul pierdut, București, 1929, Jertfa Lilianei, București, 1930, Copilul crescut în peșteră, București, 1943, În căutarea norocului, cu desene de Pascal, București, 1943; ed. Sibiu, 1992; Hugh Lofting, Doctorul Mititelu, București, 1935; A. I. Manoff, Originea găgăuzilor, București, 1940. Repere bibliografice: Iacint, Două curente, „Macedonia”, 1901, 1; Lovinescu, Scrieri, V, 154, VI, 266; Iorga, Ist. lit. cont., II, 81-122; N. Iorga, O viață de om așa cum a fost, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, introd. Valeriu Râpeanu
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
la o carte cu titlul Basarabia, „provincie-model”. A luat titlul dintr-un raport făcut de o serie de ideologi ai perioadei Antonescu, prefer să nu dau nume: ideea era ca Basarabia să devină o zonă etnic pură, fără evrei, țigani, găgăuzi, nimic altceva decât arhetipul mitologic al românului pur. Nu știu ce Înseamnă român pur! Mircea Mihăieș: Am putea să-l Întrebăm pe Antonescu! Sau pe Mironov! Vladimir Tismăneanu: Dar nu e vorba numai de faptul că a avut loc un Holocaust sub
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
anul 1894 a fost construit și sediul primăriei comunei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în comuna Alibeikioi erau: 154 de case, 45 de bordeie, 2 cârciumi, 12 mori și 16 fântâni. Populația comunei era alcătuită din: 102 români, 618 găgăuzi, 150 turci, 58 tătari, 22 țigani, 14 greci, 12 bulgari, 3 ruși și un armean, totalizând 997 de locuitori 785. Dintre aceștia: 203 erau bărbați, 204 femei și 590 erau copii. Comuna Armutli era formată din satele Armutli și Camber
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
satul Camber se organiza un bâlci "la care se adună lume din satele învecinate"787. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația comunei era de 1 123 de locuitori, din care: 317 români, 700 bulgari, 44 tătari, 32 turci, 20 găgăuzi 788. Dintre aceștia: 222 erau bărbați, 214 femei și 687 copii. Comuna Atmagea era așezată la 30 km nord-vest de orașul Babadag și la 45 km sud-vest de orașul Tulcea, în mijlocul pădurilor, la circa 300 metri deasupra nivelului mării. Se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
oraș mai erau o școală bulgară și una armeană 793. Populația orașului, în aceeași perioadă, era de 3 345 de locuitori, din care: 984 erau români, 1 108 bulgari, 368 turci, 258 evrei, 236 armeni, 103 greci, 104 ruși, 91 găgăuzi, 24 germani, 22 albanezi. Dintre aceștia, 715 erau bărbați, 754 femei și 1 880 copii 794. Babadagul era legat de Constanța și Tulcea printr-o șosea națională, dar existau și drumuri ce duceau la: Măcin, Enisala, Jurilovca și Slava Rusă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în mare parte distruse de către un incendiu puternic, fapt ce i-a determinat pe localnici să le părăsească 805. Populația comunei Casimcea era de 2 564 de locuitori, din care: 1 710 români, 381 bulgari, 329 tătari, 84 turci, 36 găgăuzi, 11 armeni 806. Comuna Ciamurli de Jos era situată la 18 km sud de Babadag și se compunea din satele Ciamurli, denumire care în limba turcă înseamnă "nămoloasa", și Caugagi, denumire care în limba turcă înseamnă "bătăuși". Se învecina cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
comună a fost construită în anul 1882 de către locuitori. Aceasta avea un învățător și era frecventată de către 69 de elevi. Populația comunei era, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de 928 de locuitori, din care: 543 români, 339 bulgari, 21 găgăuzi 822. Comuna Ortakioi era situată la 26 km de Babadag, fiind traversată de șoseaua Babadag-Măcin. Se învecina la nord cu Balabancea, la est cu Alibeikioi, la vest cu localitatea Cârjelari, la sud cu Atmagea și cuprindea satele Ortakioi și Dautcea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost construit în anul 1886. Comuna era traversată de drumuri ce asigurau legătura cu localitățile: Babadag, Măcin și Hârșova. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația comunei Cerna era de 2 076 de locuitori. Dintre aceștia, 1 444 erau găgăuzi și 277 români 876. În satul Piatra Roșie erau 107 locuitori, din care 46 italieni și 38 români 877. Comuna Cuium-Punar era situată pe valea râului Pecineaga, la 36 km sud-est de orașul Măcin, și cuprindea satele: Cuium-Punar, Canat-Calfa și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea comuna avea: 136 de case, 6 bordeie, 2 prăvălii, 4 mori și 5 fântâni 906. În aceeași perioadă, populația comunei era de circa 800 de locuitori, din care: 365 erau români, 350 bulgari, 63 găgăuzi, 5 greci și 5 țigani 907. Comuna Turcoaia era situată pe malul Dunării, la 18 km sud de orașul Măcin, și cuprindea satele Turcoaia și Iglița 908. În anul 1898 s-a fondat un sat nou numit Iacob Deal unde
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
satul Sabangia, din cei 474 de locuitori, 455 erau români și 19 evrei, în timp ce, în satul Agighiol locuiau aproximativ 1 100 de români dintr-un total de 1 456 de locuitori. Alături de români, în acest sat mai trăiau: 300 de găgăuzi, 29 de țigani, 18 ruși, 10 bulgari, 10 evrei și 7 greci 997. Comuna Beș-Tepe era așezată la poalele masivului muntos cu același nume și cuprindea satul Beș-Tepe, situat la 24 km este de orașul Tulcea și la 5 km
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
XIX-lea, în comuna Parkeș exstau: 133 de case, 2 prăvălii, 3 mori și 2 fântâni 1048. În jurul anului 1900 localitatea Parkeș avea 612 locuitori, 460 dintre aceștia fiind români. Alături de români în localitate trăiau: 113 ruși, 28 bulgari, 6 găgăuzi și 2 țigani 1049. Comuna Sarighiol era situată pe malul nordic al lacului Razelm, la 17 km sud-est de orașul Tulcea. Localitatea cuprindea satele Sarighiol și Calica. Denumirea primului deriva din limba turcă și însemna "lacul galben". Satul Calica era
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost construit sediul primăriei comunei Somova. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația comunei era 1 177 de locuitori, majoritatea acestora fiind români. Din totalul populației, 1 018 locuitori erau români, 102 ruși, 33 bulgari, 19 țigani și 4 găgăuzi 1066. Comuna Telița era situată la 20 km sud-vest de orașul Tulcea, pe valea Teliței, și cuprindea satele: Telița, Poșta, Sarica și Mon-Cilic. Referitor la denumirea satului Poșta, Mihai Ionescu Dobrogeanu preciza că "aici era un punct de schimbat caii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
există o grădină publică destul de bine aranjată (...) Totul reînviază în acest oraș"1425. Orașul avea 1 073 de case și o populație de 3 088 de locuitori, din care: 1 640 erau români, 638 turci, 224 tătari, 210 bulgari, 32 găgăuzi. După desființarea județului Silistra Nouă, la 20 martie 1879, s-a integrat în cadrul județului Constanța, plasa Silistra Nouă având reședința în orașul Ostrov și cuprinzând comunele: Almalâu, Aliman, Asarlâc, Bugeac, Batramdede, Beilic, Canlia, Caranlâc, Carvan, Cuzgun, Dobromir, Esekioi, Enișemlia, Gârlița
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
este de 154 147 suflete, mai deasă în partea centrală a județului, unde se găsesc terenurile cele mai fertile"2930. Astfel, plasa Babadag avea 54 436 de locuitori, din care: 23 197 erau bulgari, 13 368 erau români, 2 202 găgăuzi, 1 393 turci, 1 001 tătari, 7 565 lipoveni, 1 410 ruși, 2 750 germani, 565 evrei, 422 armeni, 345 țigani și 159 greci 2931. Plasa Tulcea avea o populație de 28 417 locuitori, din care: 15 932 erau români
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1 410 ruși, 2 750 germani, 565 evrei, 422 armeni, 345 țigani și 159 greci 2931. Plasa Tulcea avea o populație de 28 417 locuitori, din care: 15 932 erau români, 5 198 ruși, 768 lipoveni, 3 102 bulgari, 19 găgăuzi, 523 tătari, 244 turci, 992 germani, 793 țigani, 574 italieni, 157 evrei și 58 greci 2932. Plasa Măcin avea o populație de 37 109 locuitori, din care: 25 188 erau români, 3 461 bulgari, 147 găgăuzi, 2 416 lipoveni, 1
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
3 102 bulgari, 19 găgăuzi, 523 tătari, 244 turci, 992 germani, 793 țigani, 574 italieni, 157 evrei și 58 greci 2932. Plasa Măcin avea o populație de 37 109 locuitori, din care: 25 188 erau români, 3 461 bulgari, 147 găgăuzi, 2 416 lipoveni, 1 832 ruși, 1 616 turci, 202 tătari, 666 țigani, 516 italieni, 392 greci, 261 evrei și 17 germani 2933. Plasa Sulina avea un număr de 14 610 locuitori, din care: 2 965 greci, 2 924 români
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
întărea caracterul național unitar al statului. Potrivit recensământului din 1930, românii reprezentau 71,9 %, ungurii - 7,9 %, germanii - 4,1 %, evreii - 4,0 %, rutenii și ucrainenii - 3,2 %, rușii - 2,3 %, bulgarii - 1,0 %, țiganii - 1,5 %, turcii - 0,9 %, găgăuzii - 0,6 %, cehii și slovacii - 0,3 %, sârbii, croații și slovacii - 0,3 %, polonezii - 0,3 %, după care urmau, cu procente mai mici, grecii, tătarii, armenii, albanezii, huțanii și alte neamuri. În toate provinciile, românii dețineau majoritatea, de la majoritatea de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
lipoveni (1,5 %), 640 de gospodării cu 3.200 de greci (0,7%), 530 de gosodării cu 2.650 de armeni (0,6 %), 241 de gospodării cu 1.205 bulgari (0,25%) și 241 de gospodării cu 1.205 de găgăuzi (0,25 %). În perioada următoare s-a declanșat un amplu proces de colonizare; în urma acestui proces și a altor mișcări de populație, procentul deținut de români a scăzut în cei 106 ani de ocupație rusească, dar a continuat să dețină
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
integrantă a României, Basarabia a contribuit substanțial la asigurarea sporului natural al populației statului român. Structura etnică, conform Recensământului din 1930, era următoarea: 56,2 % români, 12,3 % ruși, 11 % ruteni, ucraineni, 7,2 % evrei, 5,7 % bulgari, 3,4 % găgăuzi, 2,8 % germani, 0,5 % țigani, 0,3 % polonezi, 0,3 % alte neamuri. Ca și în celelalte provincii aflate sub dominație străină, reducerea procentului deținut de români a fost rezultatul, în general, al politicii de deznaționalizare, de colonizări, de deportări
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]